Rezultatele finale ale examenului de Bacalaureat 2022, sesiunea august-septembrie, vor fi afişate sâmbătă, 3 septembrie, potrivit calendarului oficial. Rezultatele vor fi disponibile pe platforma bacalaureat.edu.ro şi la avizierul şcolii.
Contestaţiile au putut fi depuse/transmise în data de 31 august, în intervalul orar 12:00 – 18:00. Rezultatele iniţiale au fost publicate miercuri, 31 august.
„Candidaţii care depun contestaţii completează şi semnează o declaraţie-tip în care se menţionează faptul că au luat cunoştinţă că nota acordată ca urmare a soluţionării contestaţiei poate modifica nota iniţială prin creştere sau descreştere, după caz”, prevede art. 13 alin (1) din Ordinul 5.151/2021.

Comisia Europeană monitorizează modificările din domeniul educaţiei din România şi „urmează să fie consultată pe proiectele de legi de îndată ce Ministerul Educaţiei are o versiune consolidată a acestora”, a declarat pentru Edupedu.ro un oficial al Executivului european. Surse din Comisia Europeană au afirmat, pentru Edupedu.ro, în contextul prevederilor contestate din drafturile lansate de autorităţile române, că în privinţa „componentei de Educaţie din PNRR, aceasta reflectă propunerile din Proiectul „România educată”, ca strategie globală de reformare a sistemului de învăţământ din România”. Oficialul a mai spus, legat de reforma din învăţământ, faptul că la Comisia Europeană este „monitorizată implementarea Planului de Redresare şi Rezilienţă, în timp ce Ministerul Educaţiei este responsabil pentru implementarea componentei de educaţie a acestuia”.

Peste 370 de şcoli şi grădiniţe din România sunt relocate, potrivit lui Sorin Cîmpeanu. „Practic, eu o consider o veste foarte bună, asta înseamnă ca s-a început cu adevărat reabilitarea unităţilor de învăţământ. Sunt 374 de unităţi de învăţământ relocate”, a declarat acesta la videoconferinţa cu prefecţii şi cu reprezentanţii Inspectoratelor şcolare Judeţene, cu câteva zile înainte de debutul anului şcolar 2022-2023. Ministrul Educaţiei a spus că cele mai multe şcoli relocate sunt în Capitală: „Cele mai multe sunt în Bucureşti – 36 de unităţi de învăţământ, sunt în Vaslui 40 de unităţi de învăţământ, avem în Constanţa 18 unităţi de învăţământ, în Caraş, în Prahova – alte 18 unităţi de învăţământ, deoarece fac obiectul unor acţiuni majore de reabilitare a clădirilor şi de extinderea acestor clădiri, iar contractele încheiate au date de finalizare ce depăşesc 5 septembrie”. Mi rămâne, aşa după cum doreşte şi premierul României, Nicolae Ciucă, să scăpăm şi de wc-urile din curţile şcolilor.

Un nou domeniu de studii universitare de doctorat a fost acreditat la Universitatea „Dunărea de Jos" din Galaţi, prin Ordinul de ministru 4292/3.08.2022, este vorba despre „Marketing". „Ne bucură faptul că suntem într-o continuă creştere. Asta înseamnă că şcoala doctorală de Ştiinţe Socio-Umane are acum şase domenii acreditate - Filologie, Istorie, Ştiinţa sportului şi a educaţiei fizice, Management, Economie şi Marketing”, a declarat prof. univ. dr. Nicoleta Ifrim, directorul Şcolii doctorale de Ştiinţe Socio-Umane din cadrul IOSUD UDJG.
„Având în vedere strategia de dezvoltare a Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor, în concordanţă cu cea a Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, şi dezideratele de dezvoltare a paletei de specializări cerute de piaţa muncii, domeniul de doctorat Marketing are misiunea de a oferi candidaţilor o bază solidă pentru consolidarea competenţelor de expertiză în marketing şi cu rol în furnizarea unor soluţii de avangardă la problemele societăţii. Ne propunem: consolidarea profilului ştiinţific al candidaţilor aspiranţi la studii avansate în marketing, abordarea unor teme de cercetare interdisciplinare şi transdisciplinare şi valorificarea oportunităţii de a promova proiecte de inovare colaborativă prin cuplarea cunoştinţelor din domenii de expertiză complementare la standardele educaţiei avansate de marketing”, a declarat prof. univ. dr. Adrian Micu, decanul Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor.

Conform Ordinului de ministru 818 din 19 august 2022, la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi a fost acreditat un nou domeniu de doctorat, în cadrul Şcolii Doctorale de Ştiinţe Biomedicale. Este vorba despre Farmacie, care, alături de Medicină, va permite celor interesaţi să îşi desăvârşească pregătirea profesională în cercetarea medicală.
„Pe domeniul de doctorat Farmacie avem trei cadre didactice abilitate care pot asigura pregătirea doctoranzilor. Acest domeniu reprezintă pepiniera noastră pentru viitorii profesori care vor dori să predea la UDJG şi oferă şansa unor cercetări de mare calibru pe subiecte de interes în cadrul ştiinţelor biomedicale”, a declarat prof. univ. dr. habil. Daniela Tutunaru, Directorul Şcolii Doctorale de Ştiinţe Biomedicale din cadrul IOSUD UDJG. La Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi sunt patru şcoli doctorale (Şcoala doctorală de Ştiinţe Fundamentale şi Inginereşti, Şcoala doctorală de Ştiinţe Socio-Umane, Şcoala doctorală de Ştiinţe Biomedicale, Şcoala doctorală de Inginerie Mecanică şi Industrială) cu 18 (în prezent) domenii de doctorat. În 2021, la UDJG a avut loc acreditarea instituţională a Şcolilor Doctorale, proces finalizat cu succes, iar anul acesta, IOSUD UDJG a demarat procesul de acreditate a trei noi domenii de doctorat: marketing, farmacie şi drept, din care primele două au primit deja undă verde pentru organizarea admiterii.

UDJG are libere, pentru a doua sesiune de admitere, cea de toamnă, 172 de locuri la buget şi 1447 la taxă. Dacă la acestea mai adăugăm locurile destinate românilor de pretutindeni (54 cu bursă şi 117 fără bursă), dar şi cele pentru studenţii străini (68), rezultă că numărul total de locuri scoase la concurs, pentru programele de licenţă, este de 1858. Două facultăţi nu mai au disponibile în toamnă locuri la buget. Este vorba despre Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport şi Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative. La cele două se vor scoate la concurs doar locuri cu taxă, în număr de 58, respectiv 26.
Cele mai multe locuri la buget sunt în sesiunea de toamnă la Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor (34), Facultatea de Inginerie (30) şi Facultatea de Ştiinţe şi Mediu (30). Acestea sunt dublate de locuri la taxă după cum urmează: SIA-57, Inginerie-319, Ştiinţe şi Mediu-53. Facultatea Transfrontalieră scoate la concurs 54 de locuri cu burse pentru românii de pretutindeni şi 40 de locuri cu taxă.

“Avem acea temere legată de revenirea dumneavoastră acasă”, le-a spus premierul Nicolae Ciucă, miercuri, participanţilor la Forumul Studenţilor Români de Pretutindeni. În cadrul evenimentului, şeful guvernului – acuzat de plagiat în teza de doctorat şi care a blocat verificarea acestor acuzaţii – a facut apel la istorie şi la dorinţa tinerilor de a-şi “îndeplini visul”, spunându-le că ţara are nevoie de oameni, “în aşa fel încât să reuşim să ne dezvoltăm şi noi, să atingem standarde aşa cum dumneavoastră le întâlniţi astăzi în universităţile unde vă desfăşuraţi activitatea”. Nicolae Ciucă a facut trimitere la “primii români care au studiat afară”, în secolul al XIX-lea, care au revenit în ţară cu visul României unite. El a spus că e convins că şi tinerii care studiază acum în străinătate vor să participe la eforturile ca România să ajungă la standardele din ţări cu “instituţii aşezate, administraţie aşezată şi unde relaţia între cetăţean şi instituţiile statului e una cât se poate de normală”. El a vorbit, în context, de nevoia studenţilor din strainătate “de încrederea pe care statul român poate să v-o ofere pentru a fi parte la un alt proiect, la proiectul prin care ne dorim ca ţara noastră să ajungă la acele standarde”.

Mecanismul de acordare a burselor pentru elevi de către şcoli, explicat de ministrul Educaţiei: fiecare şcoală va primi banii, 1.000 de lei per elev la gimnaziu, de exemplu, şi va decide cui şi în funcţie de ce criterii acordă acele sume. „Asiguri şcolii bugetul, n-o laşi de izbelişte, dar laşi directorului, care se presupune că e profesionist, şi consiliului de administraţie şansa să-şi distribuie acest buget, adaptat la specificul şi nevoile elevilor din şcoala lui”, a declarat ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, despre modalitatea în care şcolile vor acorda bursele elevilor, potrivit proiectului de Lege a învăţământului preuniversitar. Declaraţiile au avut loc în cadrul unei dezbateri organizate de PNL Bucureşti. Ministrul Cîmpeanu a precizat că şcolile vor putea să îşi stabilească fiecare un prag pentru cei care se încadrează să ia burse. Astfel, „nu mai vii de la Bucureşti cu praguri general-obligatorii”, potrivit acestuia.
„Poţi să dirijezi 90% din buget sau 80% pe partea socială şi restul pe performanţă şcolară, dacă eşti o şcoală care ai mulţi elevi în dificultate. Dacă eşti o şcoală în centrul Braşovului şi nu se cere, poţi să dirijezi 80% spre performanţă. Te raportezi la realitate, la numărul de elevi care au nevoie. Cumva se prioritizează: întâi să acoperi bursele sociale şi restul – performanţei. Iar la performanţă, poţi să cobori de la 10 până la 9.50, până la 9.20, până la 8.70. Poţi să cobori, e decizia ta. Ai libertatea să-ţi faci politica de burse.”

"Există o propunere, pe care eu o susţin, aceea că, dacă vrei să renunţi (la titlul de doctor – n.red.) să suferi şi nişte consecinţe, spre exemplu plata costurilor de şcolarizare pentru doctorat", a spus vineri, într-un eveniment PNL pe tema proiectelor de legi ale educaţiei, ministrul Sorin Cîmpeanu. El s-a referit, astfel la prevederile din proiect care permit deţinătorilor să renunţe voluntar la titlul de doctor. În cadrul aceluiaşi eveniment, el a spus că ministerul se va “gândi serios” şi la o altă propunere, de extindere a răspunderii pentru doctoratele plagiate, astfel încât să nu îl vizeze doar pe doctorand, ci şi pe conducătorul de doctorat sau alte instituţii.
Edupedu.ro a scris că posibilitatea de renunţare la titlul de doctor, “prin act unilateral de voinţă” şi fără prevederi privind eventuale despăgubiri, este una dintre prevederile în favoarea plagiatorilor, inclusă în proiectul de lege a învăţământului superior. Este vorba despre una dintre măsurile de amnistiere a plagiatorilor introduse în proiectul de Lege, în plin scandal de plagiat la adresa şefului de Guvern şi de partid al ministrului Sorin Cîmpeanu, – premierul Nicolae Ciucă.
La evenimentul de vineri, Cîmpeanu a spus că “analizăm cu maximă atenţie” propunerea de acoperire a costurilor de şcolarizare, deoarece “e firesc, dacă renunţi, să returnezi statului”. Ministrul nu a menţionat altfel de consecinţe. Problema e că plagiatorii ăştia, în urma falsului în acte ar trebui încadraţi în categoria infractorilor, mai ales că în urma plagiatului au ocupat funcţii de conducere, funcţii bine sau foarte bine plătite, în urma cărora au beneficiat de nişte bani pe care se pare că acum nimeni nu îi mai ia în calcul.

În cadrul noului tip de Bacalaureat propus de proiectul legii educaţiei, aflat în dezbatere publică până pe 24 august, Matematica să fie probă obligatorie pentru elevii de la profilul real, solicită reprezentanţii Societăţii de Ştiinţe Matematice din România care susţin că vor transmite o scrisoare ministrului Educaţiei. Preşedintele consiliului director al SSMR, Radu Gologan, a publicat textul scrisorii pe pagina sa de Facebook.
Solicitarea este ca pentru cei de la profilul real să fie obligatoriu o probă de Matematică sau Matematiă-Informatică la Bacalaureat 2027.
„Urmare a numeroaselor discuţii cu membrii Societăţii de Ştiinţe Matematice şi a intervenţiilor acestora pe mijloacele media, vom trimite Ministrului Educaţiei nota ataşată. Ne referim doar la partea din proiect dedicată bacalaureatului la matematică”, scrie profesorul Radu Gologan. Acesta a transmis membrilor SSMR ”să facă observaţii, dacă vor considera că e cazul”.