Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, anunță modificarea legilor pentru pedepsirea fugarilor. Acestora li se va adăuga o nouă pedeapsă pentru infracțiunea asimilată celei de evadare, a explicat Gorghiu.
Fugarii vor primi în plus la pedeapsa inițială între 6 luni și 3 ani, conform unui proiect aflat la Camera Deputaților.
„După ce va intra în vigoare legea, fugarilor li se va adăuga o nouă pedeapsă la cea existentă, anume între 6 luni și 3 ani pentru o infracțiune asimilată celei de evadare. O lege bună, necesară, susținută de Guvern, mai ales în contextul în care unii condamnați găsesc diferite tertipuri pentru a nu-și executa pedepsele în penitenciarele din România. Cel mai recent exemplu este Cătălin Cherecheș. Pentru că mulți m-ați întrebat, vă spun că legea i se va aplica atât condamnatului fugar Cherecheș, cât şi oricărui fugar (indiferent de numele lui) care, în termen de 7 zile de la intrarea în vigoare a legii sau de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, după caz, nu se va prezenta la organele competente pentru a începe executarea pedepsei”, a anunțat Alina Gorghiu.
Proiectul de lege a fost inițiat de Ministerul Justiției

Senatoarea USR Silvia Dinică anunță că a fost depus în Parlament un proiect de lege care să faciliteze inventarierea suprafeței totale a acoperișurilor instituțiilor publice, pe care pot fi instalate panouri fotovoltaice pentru a crește producția de energie solară din România.

„În plin maraton al tranziției energetice, autoritățile trebuie să știe precis unde pot fi instalate panouri fotovoltaice. Este nevoie de reglementări și standarde specifice legate de inventarierea suprafețelor pentru panourilor solare pe clădiri publice. Cunoașterea dimensiunilor acoperișului permite determinarea capacității maxime de producere a energiei solare a clădirii. Acest lucru este esențial pentru a dimensiona sistemul fotovoltaic în mod corespunzător, astfel încât să satisfacă cerințele de energie ale instituției publice. Doar astfel, autoritățile vor putea începe cu dreptul exploatarea resurselor disponibile de energie solară. Astfel, banii din taxele contribuabililor utilizați odinioară pentru achitarea facturilor din clădirile de stat vor putea fi redirecționați pentru rezolvarea altor nevoi”, a explicat senatoarea USR Silvia Dinică.

Inițiativa legislativă a senatoarei USR Silvia Dinică vizează încurajarea și susținerea comunităților energetice, care se bazează pe surse de energie regenerabile, cum ar fi energia solară sau eoliană. Acestea contribuie la reducerea dependenței de sursele tradiționale de energie și la combaterea schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Tot acestea pot implementa tehnologii avansate de management al energiei și partajare a surplusului de energie între membrii comunității, lucru care poate îmbunătăți eficiența energetică și reduce pierderile de energie în rețea.
În decursul ultimelor decenii, energia solară a câștigat tot mai mult teren ca sursă de energie electrică sustenabilă și ecologică de prim rang. Inclusiv în România are loc o “revoluție solară”, din dorința a peste 90.000 de români de a deveni prosumatori, a precizat USR.

Secretarul general al PSD, Paul Stănescu, susține că legea pensiilor este una corectă. Mă bucur că am reușit să convingem și partenerii de coaliție să mergem mai departe în Parlament cu legea pensiilor, a spus Stănescu.

Legea va elimina nedreptățile care încă persistă, consideră liderul PSD care le cere membrilor AUR și USR „să lase ipocrizia la o parte” și să voteze actul normativ.
„Vorbim de demagogie și de rea-voință, când găsesc tot felul de pretexte și susțin că nu pot fi crescute pensiile, pentru că nu există bani. Principiul PSD este unul simplu și clar: trebuie să dăm mai mult celor cu venituri mici. Această lege a pensiilor este una corectă și va elimina nedreptățile care încă persistă în prezent. Din ianuarie 2024, toate pensiile vor crește, apoi din septembrie se vor mări din nou, dar diferențiat: mai mult pentru cei dezavantajați, mai puțin pentru ceilalți”, a explicat Paul Stănescu pe rețelele de socializare.

Stănescu a mai spus că legea pensiilor a reprezentat o promisiunea a PSD.
„PSD și-a asumat majorarea pensiilor și s-a ținut de cuvânt o dată în plus. Mă bucur că am reușit să convingem și partenerii de coaliție să mergem mai departe în Parlament cu legea pensiilor, pentru că acest acord reprezintă o decizie corectă și de bun-simț. Este drumul normal spre decență, spre o Românie mai echitabilă. Rațiunea, dialogul politic civilizat și așezat, dar mai ales respectul față de cei care au muncit și au plătit taxe pentru această țară, au avut câștig de cauză și de această dată, în fața trăncănelii politice inutile și isterice. Chiar dacă nu avem nevoie de niciun sprijin politic suplimentar pentru a adopta proiectul legislativ, cred că este o obligație morală și a celorlalți să spună <da> unei legi care majorează pensiile de două ori în anul 2024. În caz contrar, să explice chiar propriilor familii de ce sunt împotriva intereselor legitime ale părinților și bunicilor lor”, a precizat Paul Stănescu.

Proiectul legii pensiilor este dezbătut de comisiile de specialitate din Senat.

Premierul Marcel Ciolacu a participat la Summit-ul Autorităților Publice Locale. În timpul discuțiilor el i-a criticat pe eurosceptici. Nu există nicio soluție realistă în afara UE, fără cele 70 de miliarde de euro din fonduri europene nu putem exista, le-a spus Ciolacu primarilor.

Șeful Guvernului a vorbit despre primarii care cer bani de la București deși există excedent bugetar.

„Există și primari care se plâng continuu pe Facebook și spun <ce nenorocire a creat Guvernul, această coaliție, ce dezastru este că nu avem bani>, dar au excedente în cont de sute de milioane de euro. Trebuie să vedem toate aceste realități... poți să ai excedent pe care l-ai calculat să ai cofinanțarea pentru fonduri europene, plățile urgente pe care le ai, dar nu poți să ai excedent de zeci de milioane de euro și să înjuri Guvernul și să ceri bani de la Guvern. Nu funcționează așa”, a declarat Marcel Ciolacu.

Premierul a vorbit despre fondurile europene din PNRR.
„Este ultimul tren de dezvoltare și regională, și locală, și cu PNRR, și cu exercițiul financiar, ambele suprapuse. E cea mai mare provocare administrativă în acest moment, să vedem dacă avem capacitatea administrativă de a funcționa cu aceste două provocări suprapuse în acest moment”, a precizat premierul.

Liderii PSD și PNL au anunțat că au fost clarificate toate elementele legate de finanțarea măsurilor din noua lege a pensiilor. Au fost clarificate toate elementele legate de finanțarea măsurilor din noua lege a pensiilor, au transmis Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat la finalul ședinței de coaliție că „toate aspectele legate de Legea pensiilor, inclusiv cele privitoare la sursele de finanțare, au fost clarificate”.
„Toate aspectele legate de Legea pensiilor, inclusiv cele privitoare la sursele de finanțare, au fost clarificate în ședința Coaliției din această după-amiază. Prin urmare, Legea intră în line dreaptă în Parlament, fiind susținută de întreaga Coaliție”, a anunțat Marcel Ciolacu.

Informația a fost confirmată și de președintele PNL.

„Au fost clarificate toate elementele legate de sustenabilitatea finanțării măsurilor cuprinse în noua lege a pensiilor”, a comunicat Nicolae Ciucă, pe Facebook.
Cei doi lideri au mai anunțat care sunt prioritățile construcției bugetare din 2024.
„În cadrul discuțiilor, am susținut ca prioritatea în dezbaterile legate de finanțarea ministerelor să o aibă portofoliile Sănătății și al Educației și cu acestea vom începe discuțiile în zilele următoare. Echipa liberală prezentă la ședința coaliției a susținut ca în proiectul de buget pe 2024 să se prevadă foarte clar continuarea investițiilor, întâietate având banii care vor fi alocați celor trei mari linii de finanțare: Programul Național ”Anghel Saligny”, Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) și proiectele derulate prin Compania Național de Investiții (CNI). Am analizat, de asemenea, reorganizarea internă a ministerelor, primele două vizate fiind cel al Agriculturii și cel al Mediului. Se urmărește flexibilizarea proceselor de decizie, pentru ca structurile instituționale să devină mai eficiente, cheltuind mai puțini bani publici”, a precizat Nicolae Ciucă.

În plus, PSD și PNL au discutat despre îmbunătățirea colectării și au anunțat că vor depune în Parlament un proiect de lege privind combaterea evaziunii fiscale.
„Am decis ca, împreună cu domnul președinte Ciucă, să depunem cât mai repede un proiect pentru combaterea evaziunii fiscale și creșterea încasărilor la buget. Îi asigur pe pensionari că ne vom ține de cuvânt! Pensiile vor fi indexate, iar inechitățile eliminate prin recalculare”, a concluzionat Marcel Ciolacu.
Discuțiile despre alocările bugetare pe ministere vor începe imediat.

Deputatul USR Stelian Ion, fost ministru al Justiției, cere reformarea din temelii a Inspecției Judiciare deoarece „instituția a fost și este folosită împotriva magistraților incomozi”.

Solicitarea este formulată în contextul în care două judecătoare de la Curtea de Apel București, al căror nume este legat de condamnări în mai multe dosare de corupție, au câștigat toate procesele prin care au contestat excluderea lor din magistratură.

„Ani la rând, Inspecția Judiciară s-a jucat cu reputația profesională și cariera unor judecători care fie au avut curajul să se opună legilor comandate de Dragnea, fie au luat unele decizii curajoase în procesele penale, care au deranjat cuiburile de viespi. Deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție în cazurile Panioglu și Guluțanu ne arată că Inspecția Judiciară a fost doar o unealtă care acționa la comandă împotriva magistraților incomozi. Iar Secția pentru judecători controlată în trecut de doamna Savonea, care a fost de acord cu propunerile Inspecției Judiciare, și-a pierdut orice credibilitate”, a declarat Stelian Ion.

Fostul ministru USR al Justiției a mai vorbit despre necesitatea reformării Inspecției Judiciare pentru ca această instituție să-și redobândească credibilitatea.

„Inspecția Judiciară nu mai poate exista în forma actuală fără a ridica suspiciuni în legătură cu orice decizie pe care o va lua. S-a compromis definitiv prin abuzurile săvârșite. Remediul l-ar putea reprezenta doar reformarea din temelii a Inspecției Judiciare, dar și a CSM în ansamblu”, a precizat Stelian Ion.

Ministrul Investițiilor și al Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a anunțat că în ultimele cinci luni au fost procesate cereri de plată în valoare de 5 miliarde de euro.

Potrivit ministrului, peste 18.800 de cereri de prefinanțare/plată/rambursare cu o valoare de circa 5 miliarde euro aferente programelor operaționale 2014-2020 au fost procesate de MIPE în ultimele cinci luni.

„Peste 2,2 miliarde euro rambursate de către Comisia Europeană în această perioadă si alte 2 miliarde euro în curs de rambursare. Cu aceste sume vom avea o rată de absorbție de 92%. Urmează ca, în lunile noiembrie și decembrie să depunem cereri de rambusare la Comisia Europeana de înca 1,5 miliarde euro care vor adăuga, la momentul încasării banilor de către România, la absorbția mai sus amintită”, a explicat Adrian Câciu pe Facebook.

Fondurile europene reprezintă cea mai importantă sursă de finanțare pentru economia și infrastructura României.

„Premierul a promis că actualele inechităţi trebuie înlăturate prin noua lege de salarizare, fiind de acord cu propunerea ca grila de salarizare pentru salariaţii din învăţământ să fie construită având la bază salariul profesorului debutant adus la nivelul salariului mediu brut pe economie”, potrivit Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI). Marţi, sindicatele s-au întâlnit cu premierul Ciucă, iar tema discuţiei a reprezentat-o majorarea salariilor pentru angajaţii din învăţământ.
Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în luna octombrie 2022, câştigul salarial mediu brut a fost de 6.461 lei. În comunicat apare că „Nu în ultimul rând, am solicitat Executivului indexarea salariilor cu indicele inflaţiei.”
„O altă propunere care va fi analizată în perioada următoare este cea privind includerea personalul nedidactic în aceeaşi grilă cu personalul didactic”, potrivit sursei menţionate.
Amintim că sute de angajaţi din sistemul de educaţie vor protesta miercuri, 14 decembrie, în faţa Parlamentului, în intervalul 12-13, după cum anunţă Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI).
Salariul unui profesor debutant din învăţământul preuniversitar va creşte în medie cu 7,31% în 2023, a spus luni, în cadrul unor audieri desfăşurate la Parlament, ministrul Educaţiei, Ligia Deca.

Facultatea de Litere din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, prin Departamentul de literatură, lingvistică şi jurnalism, Centrul de Cercetare Comunicare Interculturală şi Literatură, Centrul Interdisciplinar de Studii Culturale Central şi Sud-Est Europene (ReForm - UDJG) şi Şcoala Doctorală de Ştiinţe Socio-Umane-UDJG, organizează COLOCVIILE INTERNAŢIONALE „ANDREI GRIGOR", cu tema PROVOCĂRI POST-PANDEMICE ÎN ŞTIINŢELE UMANISTE. Manifestarea, ajunsă la cea de-a 13-a ediţie, va avea loc online, în perioada 8-9 decembrie 2022.
Evenimentul reuneşte scriitori, critici literari, editori de carte, cadre didactice, studenţi, masteranzi, doctoranzi şi abordează teme ca: Literatura actuală – orientări şi tendinţe în context post-pandemic; Literatura – purtătoare a culturii urbane a memoriei; Literatura virtuală şi formele acesteia; Critica literară şi provocările internetului; Literatura tânără în contextul digitalizării; Provocări lingvistice în epoca digitalizării etc. Lucrările conferinţei se vor desfăşura via Skype (https://join.skype.com/pMlO5tQlPlZw).

Consiliul Judeţean Galaţi organizează Conferinţa Internaţională „Aspecte particulare etiopatogenice, diagnostice şi terapeutice la copii şi tineri”. La eveniment sunt invitaţi şi reprezentanţi ai Facultăţii de Medicină şi Farmacie din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi. Conferinţa se va desfăşura la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi, în perioada 8-9 decembrie 2022.