"Există o propunere, pe care eu o susţin, aceea că, dacă vrei să renunţi (la titlul de doctor – n.red.) să suferi şi nişte consecinţe, spre exemplu plata costurilor de şcolarizare pentru doctorat", a spus vineri, într-un eveniment PNL pe tema proiectelor de legi ale educaţiei, ministrul Sorin Cîmpeanu. El s-a referit, astfel la prevederile din proiect care permit deţinătorilor să renunţe voluntar la titlul de doctor. În cadrul aceluiaşi eveniment, el a spus că ministerul se va “gândi serios” şi la o altă propunere, de extindere a răspunderii pentru doctoratele plagiate, astfel încât să nu îl vizeze doar pe doctorand, ci şi pe conducătorul de doctorat sau alte instituţii.
Edupedu.ro a scris că posibilitatea de renunţare la titlul de doctor, “prin act unilateral de voinţă” şi fără prevederi privind eventuale despăgubiri, este una dintre prevederile în favoarea plagiatorilor, inclusă în proiectul de lege a învăţământului superior. Este vorba despre una dintre măsurile de amnistiere a plagiatorilor introduse în proiectul de Lege, în plin scandal de plagiat la adresa şefului de Guvern şi de partid al ministrului Sorin Cîmpeanu, – premierul Nicolae Ciucă.
La evenimentul de vineri, Cîmpeanu a spus că “analizăm cu maximă atenţie” propunerea de acoperire a costurilor de şcolarizare, deoarece “e firesc, dacă renunţi, să returnezi statului”. Ministrul nu a menţionat altfel de consecinţe. Problema e că plagiatorii ăştia, în urma falsului în acte ar trebui încadraţi în categoria infractorilor, mai ales că în urma plagiatului au ocupat funcţii de conducere, funcţii bine sau foarte bine plătite, în urma cărora au beneficiat de nişte bani pe care se pare că acum nimeni nu îi mai ia în calcul.

În cadrul noului tip de Bacalaureat propus de proiectul legii educaţiei, aflat în dezbatere publică până pe 24 august, Matematica să fie probă obligatorie pentru elevii de la profilul real, solicită reprezentanţii Societăţii de Ştiinţe Matematice din România care susţin că vor transmite o scrisoare ministrului Educaţiei. Preşedintele consiliului director al SSMR, Radu Gologan, a publicat textul scrisorii pe pagina sa de Facebook.
Solicitarea este ca pentru cei de la profilul real să fie obligatoriu o probă de Matematică sau Matematiă-Informatică la Bacalaureat 2027.
„Urmare a numeroaselor discuţii cu membrii Societăţii de Ştiinţe Matematice şi a intervenţiilor acestora pe mijloacele media, vom trimite Ministrului Educaţiei nota ataşată. Ne referim doar la partea din proiect dedicată bacalaureatului la matematică”, scrie profesorul Radu Gologan. Acesta a transmis membrilor SSMR ”să facă observaţii, dacă vor considera că e cazul”.

O parte dintre specializările de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi au avut un număr redus de candidaţi, astfel că pentru ele va fi organizată încă o sesiune de admitere în septembrie, a afirmat prorectorul Alexandru Nechifor la Reperul TV. Dacă lipsa de interes pentru unele specializări va persista, acestea ar putea intra în conservare, pentru a nu fi pierdute. „Vom avea locuri la admitere, sesiunea din septembrie, pentru viitorii noştri studenţi la Facultăţile de Inginerie, Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor. Mai sunt locuri şi la Brăila, câteva la taxă la extensia de la Buzău. Cam acestea sunt zonele care în momentul de faţă sunt într-o uşoară suferinţă”, a declarat dr. Alexandru Nechifor, prorector al universităţii gălăţene. „Am purtat deja discuţii şi, probabil, vom intra într-un proces de conservare a unor specializări, pentru a nu pierde acreditarea. Vom face pauză un an sau doi pentru aceste specializări, din punctul de vedere al admiterii. Încercăm să aflăm ce trebuie să facem pentru ca acestea să existe în continuare sau să le modificăm pentru a avea cerere”, conform sursei citate.

“Posibilitatea legală a organizării concursului propriu de admitere la nivel de colegiu (nu numai la nivelul colegiilor naţionale), cu condiţia ca această admitere să fie organizată imediat după susţinerea examenului de Evaluare Naţională” a fost anunţată, vineri dimineaţa, de ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, drept una dintr-un total de “5 decizii majore rezultate în urma consultărilor ministerului educaţiei cu federaţiile sindicale”. Alte decizii anunţate: limba română va fi probă distinctă în cadrul examenului de Bacalaureat, iar în chestiunea filierei unice asumate liceelor, vor putea fi făcute excepţii prin ordin de ministru. Sorin Cîmpeanu a anunţat, totodată, că palatele şi cluburile copiilor vor fi reorganizate ca unităţi de educaţie extraşcolară, parte din reţeaua şcolară, precum şi o serie de măsuri privind integrarea elevilor cu cerinţe educaţionale speciale.

Majorarea salarială prevăzută de proiectul de ordonanţă de urgenţă pus în dezbatere miercuri seara vizează toate categoriile de pesonal plătit din fonduri publice, inclusiv cadrele didactice. Practic, actul propus introduce o nouă excepţie de la Legea salarizării 153/2017, lege neaplicată în ultimii 3 ani pentru personalul din învăţământ, excepţie prin care în loc să fie acordată creşterea salarială conform grilei prevăzute, pentru anul 2022, este acordat un procent de 25% din diferenţa între salariul prevăzut în grilă şi cel din decembrie 2021. Creşterea este de circa 4% din salariul de bază, fiind similară cu cea din ianuarie 2022.
Alineatul propus prevede: „Prin excepţie de la prevederile alin.(1) şi prin derogare de la prevederile art.38 alin.(4) şi alin. (41) lit.c) din Legea-cadru nr.153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu luna august 2022, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de functie şi indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2021.

Aşteptările ca situaţia economică să se înrăutăţească în perioada următoare nu îi împiedică pe mulţi dintre părinţii americani să se aştepte să cheltuiască mai mult la începutul noului an şcolar, comparativ cu anul trecut, mai ales în contextul inflaţiei în creştere, potrivit unui studiu recent realizat de Deloitte. Acesta prezice un plus de 24% pentru cheltuielile asociate perioadei în care copiii revin la clasă, în pofida numeroaselor probleme interne şi internaţionale cu efect asupra pieţei. Într-o vreme în care provocări precum situaţia economică, evoluţiile de pe piaţa energiei, conflictul din Ucraina, evoluţiile climatice îi preocupă pe oameni şi au puterea de a influenţa deciziile de cumpărare, Deloitte scoate în evidenţă, printre elementele care ar putea influenţa cheltuielile de început de an şcolar, două chestiuni asociate direct procesului educaţional: scăderea numărului de înscrieri în sistemul educaţional şi creşterea homeschooling-ului.
În analiza sa, Deloitte ia în calcul diverse date statistice şi rezultatele unui sondaj cu participarea a 1200 de părinţi din SUA, care au cel puţin un copil înscris la şcoală în următorul an şcolar. Astfel, deşi 54% dintre participanţii la studiu spun că se aşteaptă la o slăbire a economiei în următoarele şase luni, procent aproape dublu faţă de cel din vara anului trecut (28%), o treime dintre părinţi (37%) se aşteaptă la cheltuieli mai mari pentru începutul anului şcolar, comparativ cu anul trecut. Oare pe noi, părinţii din România, ce ne mai aşteaptă la toamnă? Cât va fi caietul, cât va fi ghiozdanul, hainele, creioanele, stilourile şi cerneala?

Un proiect la care lucrează asociaţia care gestionează Geoparcul „Ţinutul Buzăului” este „FutureLabs”. Deja câteva sute de copii din şcolile din comunele Colţi, Scorţoasa şi Tisău beneficiază de laboratoare moderne pentru ştiinţele naturii. Iar în prezent sunt în lucru încă două – unul în Berca, iar al doilea în Colelia, o localitate din judeţul Ialomiţa. „Mergem în şcoli din comunităţi şi facem laboratoare de ştiinţe ale naturii pentru copii, cu echipamente pe care nu le au nici la oraş: microscoape, lupe digitale, senzori de măsurare a calităţii aerului, tot felul de secţiuni subţiri. Deci intri într-un FutureLab şi eşti într-un laborator aşa cum ar trebui să fie. Tocmai ca să ajutam copiii să înveţe sau să se ataşeze de partea de mediu şi de natură. Astea sunt laboratoare pe care le folosesc la biologie, fizică, chimie. Uneori, dacă facem şi biblioteci în cadrul lor, cum am făcut de două ori, se fac şi ore de engleză şi de română acolo, deci devine un spaţiu foarte multifuncţional, ca să zic aşa”, spune Răzvan-Gabriel Popa, managerul Geoparcului UNESCO, într-un interviu pentru G4Media.ro/ENTR.

Elevii români care au participat la Olimpiada Internaţională de Informatică 2022, organizată în Indonezia, au obţinut o medalie de aur, două de argint şi una de bronz conform rezultatelor anunţate duminică, 14 august, de profesorul Marius Nicoli, în exclusivitate pentru EduPedu.ro. “Am urcat pe locul doi pe clasamentul numărului de medalii obţinut de toate ţările până acum”, spune cadrul didactic despre această performanţă. Rezultatele celor patru liceeni “confirmă eforturile depuse de membrii comunităţii noastre în aceşti ani grei de pandemie şi ne încarcă puternic pentru mai departe”, mai declară Marius Nicoli, profesor de informatică la Colegiul Naţional “Fraţii Buzeşti” din Craiova şi care a însoţit lotul României în ţara asiatică alături de Andrei Constantinescu, fost olimpic şi student la Institutul Federal Elvenţian de Tehnologie (ETH) din Zürich.

Profesorul Aaron Ciechanover, Laureat al Premiului Nobel pentru Chimie, medic, biochimist şi profesor emerit al Technion – Israel Institute of Technology din Haifa, Israel a fost în vizită în cadrul unui simpozion, joi, la Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, potrivit unui comunicat de presă al Universităţii. Aflat la Cluj-Napoca, profesorul israelian s-a întâlnit cu echipa Centrului de Cercetare pentru Medicină Avansată MedFUTURE, alături de care derulează un proiect de cercetare exploratorie, pentru descoperirea căruia i-a fost acordat Premiul Nobel pentru Chimie, în 2004, alături de cercetătorii Avram Hershko şi Irwin Rose.
În cadrul acestui proiect, echipa de cercetare se axează pe investigarea de noi mecanisme celulare de supresare tumorală, ce ar putea fi folosite în viitor în scop terapeutic.
Directorul proiectului, profesorul Ciechanover, este primul cercetător care a descoperit rolul proteinei KPC1, ce stă la baza cercetării româno-israeliene, cu potenţiale implicaţii clinice majore. Adiţional rolului supresor tumoral, proiectul investighează şi implicaţiile sistemului imun asupra tumorilor maligne, cu impact în imunoterapia modernă.

Prevederile din proiectele legilor educaţiei ce permit colegiilor naţionale să organizeze examene de admitere în clasa a IX-a sunt “imposibil de acceptat”, deoarece “nu face altceva decât să promoveze segregarea şi eliminarea principiului egalităţii de şanse”, apreciază Consiliul Naţional al Elevilor. Acesta a prezentat, joi seara, principalele sale propuneri şi comentarii pe seama proiectelor, pe care le va discuta, vineri, cu Ministerul Educaţiei şi pe care urmează să le înainteze acestuia sub formă de amendamente. Organizaţia critică, în preambul, proiectele legilor din punct de vedere al modului cum acestea pun în aplicare proiectul “România Educată”: “Ne punem, aşadar, semne de întrebare cu privire la modul în care vor fi implementate multe din propunerile proiectului Preşedintelui României, care ar putea aduce cu adevărat o schimbare de fond în educaţia românească”.