În contextul rolului activ al României în sprijinul cetăţenilor din Belarus pe care ţara noastră şi l-a asumat chiar de la începutul crizei politice, Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Educaţiei anunţă acordarea a 100 de burse de studii tinerilor din Belarus care doresc să studieze în instituţii de învăţământ superior din România, începând cu anul universitar 2021 - 2022. Bursele sunt acordate în baza deciziei Guvernului României din 17 decembrie 2020 şi vor fi destinate programelor de studii de licenţă, master sau doctorat, în limba română sau într-o limbă de circulaţie internaţională. Oferta de burse, modalitatea de transmitere a aplicaţiilor precum şi calendarul selecţiei sunt prezentate pe site-ul Ministerului Educaţiei, pe pagina special creată. Iniţiativa acordării burselor vine în contextul promovarii principiului libertăţii academice la nivelul Spaţiului European al Învaţământului Superior. Prin această iniţiativa se oferă tinerilor din Belarus, inclusiv celor care au fost exmatriculaţi din instituţiile de învaţământ superior belaruse din motive politice sau care se consideră ameninţaţi de deciziile autorităţilor politice de la Minsk, posibilitatea de a-şi continua studiile în universităţi româneşti de prestigiu.

În ordinul comun nr. 3.235/2021 al Ministerului Educaiţiei şi Ministerului Sănătăţii se prevede interzicerea schimbului de obiecte personale (Anexa: Măsurile sanitare şi de protecţie în unităţile de învăţământ preuniversitar/unităţile conexe în perioada pandemiei de COVID-19 - II. Măsuri de organizare a spaţiilor, a accesului în unităţile de învăţământ preuniversitar/unităţile conexe şi a programului şcolar, în contextul epidemiologic al infecţiei cu SARS-CoV-2, b) organizarea sălilor de clasă).
Mărţişorul, element de patrimoniu cultural imaterial, a fost înscris de UNESCO, în anul 2017, în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii. În acest context, Ministerul Educaţiei nici nu poate schimba şi nici nu doreşte să se implice în schimbarea/includerea unor valori de simbol precum „flori şi mărţişoare” în categoria „obiecte personale”. Ministerul Educaţiei nu a transmis şi nu va transmite către unităţile şi instituţiile de înăţământ nici o interdicţie în acest sens, dar îndeamnă la prudenţă din perspectiva oricărui tip de interacţiuni care pot facilita transmiterea virusului SarsCOV 2.

Când fluviul Sena, care traversează Parisul, a ieşit din matcă luna aceasta, oficialii de la Muzeul Luvru au răsuflat uşuraţi ştiind că unele dintre cele mai preţioase opere de artă din cel mai mare muzeu din lume, cu un număr anual de vizitatori de aproape 10 milioane, a mutat deja circa 100.000 de lucrări de artă aflat în primejdie în noul centru de conservare al Muzeului Luvru, situat în oraşul Lievin, la circa 190 de kilometri nord de capitală. Motivul? Schimbările climatice. ''Inundaţiile recente au demonstrat din nou cât de necesar este să ne protejam operele de artă de inundaţii'', a spus Jean-Luc Martinez, directorul muzeului Luvru, care deţine circa 620.000 de opere de artă dintre care doar 35.000 sunt expuse în fostul palat parizian. Oamenii de ştiinţă spun că, odată cu încălzirea globală, ploile toreţiale care provoaca inundaţii vor deveni mai frecvente, ameninţând bijuterii arhitectonice situate pe malurile Senei precum Luvrul, catedrala Notre-Dame şi Muzeul Orsay - care găzduieşte capodopere ale picturii impresioniste. ''Avem o mulţime de muzee ale căror colecţii vor fi afectate dacă nu sunt depozitate corespunzător'', a spus Mechtild Rossler, directorul World Heritage Centre UNESCO, care sprijină clădiri emblematice, incluse de agenţia culturală a Organizaţiei Naţiunilor Unite în patrimoniul universal. Oficialii de la Luvru speră ca până în 2021, 250.000 de tablouri, sculpturi şi tapiţerii aflate în primejdie - inclusiv Venus din Milo - se vor afla în noua lor casă, o construcţie care a costat 120 de milioane de dolari şi unde vor fi la adăpost de inundaţii, valuri de caniculă şi alte fenomene meteo extreme.