Curtea Constituțională a României (CCR) a respins, cu unanimitate de voturi, obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați și senatori aparținând grupurilor parlamentare ale Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) și S.O.S. România, constatând că Legea pentru modificarea art.12 din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor este constituțională în raport cu criticile formulate.

CCR a arătat că actul normativ, care vizează implementarea Registrului Unic al Transparenței Intereselor (RUTI) la nivelul Parlamentului, nu contravine principiilor separației puterilor în stat, egalității în drepturi sau calității legii, și respectă cerințele constituționale privind caracterul oficial al limbii române și rolul Parlamentului.

Potrivit Curții, modificările operate prin lege respectă principiul legalității (art.1 alin.5 din Constituție), iar Consiliul Legislativ a emis aviz favorabil, observațiile sale fiind preluate parțial în forma finală a actului.
CCR a respins criticile extrinseci privind procedura de adoptare, reținând că eventualele încălcări de termene în procesul legislativ țin de aplicarea regulamentelor parlamentare, fără relevanță constituțională.
În privința criticilor intrinseci, Curtea a subliniat că reglementarea RUTI – o platformă publică online prin care deputații și senatorii declară întâlnirile cu persoane terțe interesate de inițiative legislative – nu afectează mandatul reprezentativ al parlamentarilor, ci contribuie la transparență și dialog echitabil între aleși și cetățeni.
Decizia CCR este definitivă și general obligatorie, urmând ca motivarea completă să fie publicată în Monitorul Oficial al României.

Camera Deputaților a adoptat, miercuri, proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de Urgență nr. 34/2024 precum și proiectul 148/2025, două inițiative legislative care vizează consolidarea programului de sprijin destinat mamelor și nou-născuților aflați în situații vulnerabile, anunță deputata PSD, Viorica Sandu.

Potrivit inițiatorilor, măsurile prevăzute în cele două acte normative urmăresc asigurarea continuității și eficienței programului social prin acordarea de tichete sociale pe suport electronic, finanțate din fonduri externe nerambursabile. Proiectele au fost adoptate cu o largă majoritate de voturi, după ce au primit avize favorabile din partea tuturor comisiilor de specialitate.

Noile reglementări prevăd simplificarea procedurilor administrative, eliminarea blocajelor birocratice și includ modificări ale Codului Fiscal (Legea nr. 227/2015), precum și prorogarea unor termene necesare implementării corecte a programului.
Deputata Viorica Sandu (PSD) a declarat că adoptarea acestor măsuri „reprezintă un pas concret pentru sprijinirea familiilor aflate în dificultate și pentru garantarea unui început demn în viață copiilor născuți în medii defavorizate”.
Reprezentanții coaliției de guvernare au subliniat că inițiativele reflectă angajamentul unui „stat social activ”, care urmărește ca programele de sprijin să funcționeze eficient în slujba cetățenilor.

Parlamentul European l-a desemnat pe eurodeputatul Dan Nica drept raportor pentru Fondul European pentru Competitivitate, cel mai ambițios instrument financiar al Uniunii Europene dedicat consolidării competitivității economice, industriale, digitale și tehnologice, cu o valoare totală de 234,3 miliarde de euro.

„Acest fond este cheia pentru o Europă puternică, autonomă și capabilă să își apere economia, industria și locurile de muncă. El va uni, într-o singură arhitectură strategică, 14 programe europene existente – de la cercetare și inovare până la apărare și digitalizare – sprijinind investițiile de-a lungul întregului lanț de valoare: cercetare, industrializare, infrastructură și competențe”, a declarat europarlamentarul Dan Nica.

Potrivit europarlamentarul gălățean, Fondul European pentru Competitivitate deschide oportunități majore pentru România:
- Finanțare pentru modernizarea industriilor mari consumatoare de energie;
- Investiții complementare în infrastructura energetică și interconectările rețelelor de energie, esențiale pentru reducerea prețurilor și creșterea securității energetice;
- Instrumente financiare flexibile pentru IMM-uri, start-up-uri și industrii emergente, care pot contribui la reindustrializarea României și a Europei;
- Participare extinsă în proiecte comune europene din domeniul apărării și securității, pentru consolidarea capacităților industriale și tehnologice naționale;
- Sprijin consistent pentru inovare și cercetare aplicată.
Fondul va fi structurat pe patru axe principale:
- Tranziție curată și decarbonizare industrială – 26,2 miliarde €
- Sănătate, biotehnologie, agricultură și bioeconomie – 20,4 miliarde €
- Digital și inteligență artificială – 51,5 miliarde €
- Reziliență, securitate, apărare și spațiu – 125,2 miliarde €
„Fondul va susține obiectivele Clean Industrial Deal, va integra Banca pentru Decarbonizarea Industriei și va finanța proiecte strategice de infrastructură, inovare și competențe, contribuind la o Europă mai sigură, mai competitivă și mai autonomă. În negocierile pe care le voi avea cu Consiliul Uniunii Europene se va stabili forma finală a regulamentului. Rezultatul va fi supus votului în plenul Parlamentului European, marcând un pas decisiv pentru viitorul economic și strategic al Uniunii. Fondul European pentru Competitivitate nu este doar un exercițiu bugetar – este o alegere politică pentru o Europă capabilă să își apere economia, industria și locurile de muncă”, a subliniat Dan Nica.

Banca Națională a României (BNR) a emis o atenționare publică privind un document fals datat 3 noiembrie 2025, intitulat „Pericol crescut privind siguranța juridică – Procură cu autoritate totală”, care circulă în mediul online și folosește în mod fraudulos sigla și antetul instituției.

Potrivit BNR, documentul contrafăcut utilizează nume reale ale angajaților și structurilor interne, inclusiv ale Direcției Platforme Digitale și Securitate Cibernetică, precum și date de contact autentice ale băncii centrale, cu scopul de a induce în eroare publicul.

Instituția subliniază că nu a emis, semnat sau aprobat un astfel de material și că nu are atribuții legale privind emiterea de avertismente referitoare la acte notariale sau procuri.
„BNR respinge categoric conținutul documentului și reamintește că toate comunicările oficiale ale băncii sunt publicate exclusiv pe site-ul www.bnr.ro și pe canalele oficiale de comunicare – X, YouTube, LinkedIn, Instagram și Bluesky”, precizează instituția.
Banca avertizează că difuzarea sau utilizarea de documente false care poartă în mod fraudulos însemnele BNR constituie infracțiuni de fals și uz de fals, sancționate de Codul penal.
BNR a sesizat autoritățile competente pentru investigarea cazului și recomandă publicului să nu dea curs, să nu semneze și să nu redistribuie documentul fals.

Lucrările de extindere a Aeroportului Internațional Craiova au fost finalizate, a anunțat ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban, precizând că noile elemente de infrastructură urmează să fie operaționalizate până la finalul anului.

Potrivit oficialului, investiția reprezintă cel mai mare terminal regional din România construit de la zero.
„La sfârșitul lunii iulie am fost pe șantierul noului terminal, iar lucrările erau în plină desfășurare. La trei luni distanță, am fost din nou și am văzut cum arată finalizat cel mai mare terminal regional din România construit de la zero”, a declarat Ciprian Șerban.
Noul aeroport va deservi aproximativ 4,5 milioane de locuitori, din România, Bulgaria și Serbia, contribuind la creșterea conectivității și atractivității economice a regiunii Oltenia.
„Infrastructura aeroportuară din România s-a modernizat cu fonduri europene, guvernamentale și locale, ca parte a strategiei noastre de a răspunde trendului de creștere rapidă a transportului aerian și de a asigura servicii militare sau medicale la cele mai înalte standarde”, a mai precizat ministrul Transporturilor.

Președintele României, Nicușor Dan, l-a primit miercuri, la Palatul Cotroceni, pe secretarul general al NATO, Mark Rutte. La final, cei doi au susținut o conferință de presă.

„Țara noastră are aliați și este protejată în mod corespunzător față de orice fel de potențială amenințare”, a declarat președintele Nicușor Dan după întâlnirea cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.

Cei doi au discutat despre situația de securitate din spațiul euro-atlantic, cooperarea în cadrul flancului estic și implementarea Strategiei Naționale pentru Industria de Apărare.
Președintele a subliniat că România va continua investițiile în capabilitățile militare, va sprijini inițiativa „Santinela Estului” și va rămâne un furnizor de securitate pentru aliații NATO.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat la București că România este protejată de întreaga Alianță Nord-Atlantică și că, în cazul unui atac, „31 de alte națiuni vor veni în ajutorul României”.
„Avem planuri clare pentru apărarea fiecărui centimetru de teritoriu aliat. Dacă România ar fi atacată, nu doar forțele dislocate aici ar acționa, ci întreaga capacitate NATO, flota de F-35, forțele navale și terestre. Asta ne face de neoprit. Nimeni nu va îndrăzni să încerce”, a afirmat Rutte.

Secretarul general al NATO se va întâlni și cu alți lideri români.

Microîntreprinderile din județul Galați mai pot depune proiecte până la 30 noiembrie 2025 pentru a obține finanțări nerambursabile cuprinse între 50.000 și 300.000 de euro, destinate dezvoltării afacerilor și creării de noi locuri de muncă.
Fondurile sunt disponibile prin Programul Tranziție Justă 2021–2027, în cadrul componentei „Sprijin pentru creșterea durabilă a microîntreprinderilor și crearea de locuri de muncă”. Județului Galați îi revin aproximativ 22,57 milioane de euro pentru această linie de finanțare.

Pentru a sprijini mediul de afaceri local, Consiliul Județean Galați a organizat o nouă sesiune de informare, la care au participat reprezentanți ai ADR Sud-Est, consultanți și antreprenori interesați de accesarea fondurilor europene.

„Este o oportunitate extraordinară pentru dezvoltarea mediului de afaceri gălățean, inclusiv la nivelul microîntreprinderilor. Finanțarea poate acoperi până la 90% din valoarea proiectului. De exemplu, o microîntreprindere poate implementa un plan de afaceri de 150.000 de euro, cu o contribuție proprie de doar 15.000 de euro”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.
Potrivit acestuia, până în prezent au fost depuse în jur de 60 de proiecte, însă fondurile disponibile permit finanțarea unui număr semnificativ mai mare de inițiative.
Printre activitățile eligibile se numără achiziția de echipamente și utilaje, cumpărarea de brevete și licențe software, extinderea spațiilor de producție sau organizarea de cursuri de formare profesională.
Aplicațiile pentru finanțare trebuie depuse prin platforma MySMIS 2021 / SMIS2021+ până la data de 30 noiembrie 2025.

Coaliția de guvernare susține reducerea numărului de parlamentari, a declarat luni președintele Senatului, Mircea Abrudean, precizând că în cadrul discuțiilor din coaliție s-a agreat o scădere de aproximativ 10% a numărului actual de aleși.

„Decizia coaliției este de susținere a reducerii numărului de parlamentari. Au fost mai multe discuții. În ultima dintre ele, înțeleg că s-a agreat oarecum reducerea cu 10% a numărului de parlamentari”, a spus Mircea Abrudean.
Șeful Senatului a menționat că luni urmează să treacă tacit în Camera superioară o propunere legislativă a USR privind reducerea numărului de parlamentari, însă a subliniat că proiectul „are niște deficiențe din punct de vedere juridic”, care vor trebui analizate în continuare.

„Eu cred că e important să se comunice foarte clar — dacă coaliția susține reducerea numărului de parlamentari, așa cum înțeleg că s-a decis — trebuie să și comunice asta și să o formalizăm într-un fel sau altul. Dacă lăsăm lucrurile în aer, nu putem genera în niciun caz încredere”, a mai afirmat Abrudean.
Propunerea privind reducerea numărului de parlamentari este în dezbatere în contextul discuțiilor privind reforma sistemului parlamentar și eficientizarea activității legislativului.

Asociația Pro Democrația (APD) solicită Guvernului României demararea unei evaluări urgente a politicilor publice privind furnizarea și distribuția gazelor naturale, în contextul exploziilor produse recent în București, Bistrița, Dej și Râmnicu Sărat, soldate cu pierderi de vieți omenești.

Potrivit APD, aceste incidente grave evidențiază deficiențe majore în controlul și siguranța rețelelor de gaze naturale, precum și lipsa unei coordonări eficiente între instituțiile responsabile. Organizația atrage atenția că „un cadru legislativ hiperformalizat” poate genera confuzie și dispersarea responsabilităților între autorități și operatori.
„Dreptul fundamental la viață impune statului obligația de a proteja cetățenii prin prevenirea pericolelor și sancționarea oricărei neglijențe în furnizarea serviciilor publice”, se arată în comunicatul transmis de APD.
Asociația propune ca, sub coordonarea prim-ministrului, să fie inițiată o evaluare sistematică a politicilor publice din domeniul energiei electrice și gazelor naturale, care să includă un calendar clar, acțiuni măsurabile, desemnarea responsabililor și transparență prin rapoarte publice.
Scopul măsurii, potrivit APD, este stabilirea unor standarde unitare de siguranță pentru toți operatorii publici și privați, astfel încât protejarea vieții cetățenilor să devină prioritatea principală în furnizarea acestor servicii.
Organizația subliniază, de asemenea, importanța consolidării procesului de evaluare a impactului legislativ, care să țină cont de efectele socio-economice și tehnologice, dar și de respectarea drepturilor omului, inclusiv a dreptului la proprietate.
APD a transmis Guvernului un plan de măsuri pe șase luni pentru creșterea siguranței în distribuția gazelor naturale, elaborat de specialiștii săi în politici publice.

Comisia Europeană a adoptat luni, 4 noiembrie, Pachetul anual de extindere, care evaluează progresele înregistrate de statele candidate și potențial candidate la aderarea la Uniunea Europeană în ultimele 12 luni.

Raportul din acest an confirmă caracterul strategic al extinderii și reafirmă că aderarea noilor state membre devine o perspectivă tot mai realizabilă, în baza unui proces bazat pe merite și pe reforme structurale.
Potrivit documentului, Muntenegru, Albania, Ucraina, Republica Moldova, Serbia, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Turcia și Georgia își continuă drumul către integrarea europeană, fiecare în ritmul propriu.

„Suntem mai hotărâți ca niciodată să transformăm extinderea UE într-o realitate. O Uniune mai mare înseamnă o Europă mai puternică și mai influentă pe scena mondială. Extinderea este un proces bazat pe merite și o promisiune de pace, prosperitate și solidaritate”, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.
Comisia a oferit pentru fiecare partener recomandări concrete privind prioritățile de reformă și etapele de urmat în procesul de aderare. Totodată, documentul subliniază importanța integrării treptate în piața unică europeană, înainte de obținerea statutului de membru cu drepturi depline.

Executivul european își reafirmă angajamentul de a sprijini viitoarele state membre și de a asigura pregătirea Uniunii pentru o nouă rundă de extindere în actualul mandat.