Consiliul European a adoptat recomandări pentru șapte țări de a-și corecta situația de deficit excesiv într-o perioadă de timp stabilită. Pe listă sunt Belgia, Franța, Italia, Malta, Polonia, Slovacia și România. În cazul României, Consiliul recomandă ca România să pună capăt situației de deficit excesiv până în 2030.

Recomandările conțin o traiectorie bugetară corectivă, exprimată în termeni numerici, și un termen limită, pentru fiecare stat membru. Acestea sunt în conformitate cu obiectivele fiecărui stat membru, exprimate în planurile sale fiscal-structurale pe termen mediu, prezentate în contextul punerii în aplicare a noului cadru de guvernanță economică al UE.
Consiliul recomandă ca România să pună capăt situației de deficit excesiv până în 2030. România ar trebui să se asigure că rata de creștere nominală a cheltuielilor nete nu depășește 5,1% în 2025, 4,9% în 2026, 4,7% în 2027, 4,3% în 2028, 4,2% în 2029 și 3,9% în 2030.

Statele membre trebuie să respecte disciplina bugetară pe baza criteriilor și a valorilor de referință stabilite în tratatele UE: deficitul lor nu trebuie să depășească 3% din produsul intern brut (PIB) și datoria lor nu trebuie să depășească 60% din PIB. Toate statele membre trebuie să respecte aceste valori de referință din tratat.
În cazul în care un stat membru înregistrează un deficit excesiv, scopul procedurii de deficit excesiv este de a determina corectarea acestuia prin supunerea statelor membre unei examinări mai atente și prin furnizarea de recomandări pentru ca acestea să ia măsuri eficiente de corectare a deficitului. În cele din urmă, obiectivul este de a consolida sustenabilitatea datoriei statelor membre.

În conformitate cu noul cadru de guvernanță economică, odată ce a fost lansată o procedură de deficit excesiv, Consiliul adresează o recomandare statului membru în cauză de a lua măsuri eficiente pentru a pune capăt situației de deficit excesiv într-un termen stabilit.
În recomandarea sa, Consiliul solicită, de asemenea, ca statul membru să pună în aplicare o traiectorie corectivă a cheltuielilor nete care să garanteze că deficitul public general este adus și menținut sub valoarea de referință de 3% din PIB în termenul stabilit în recomandare.

La 26 iulie 2024, Consiliul a lansat oficial proceduri de deficit excesiv împotriva a șapte state membre și a decis să mențină deschisă procedura de deficit excesiv împotriva României, pe baza propunerilor Comisiei de decizii ale Consiliului de stabilire a existenței unor deficite excesive pentru șapte state membre (Belgia, Franța, Italia, Malta, Polonia, Slovacia și Ungaria) și a unei decizii prin care se constata că România, care face obiectul procedurii de deficit excesiv din 2020, nu a luat măsuri eficiente pentru a corecta situația.
Anul acesta, în mod excepțional, calendarul recomandărilor adresate statelor membre în cadrul procedurii de deficit excesiv de a lua măsuri eficiente a fost aliniat cu dispozițiile cadrului reformat de guvernanță economică al UE.

În conformitate cu noile norme, în vigoare de la 30 aprilie 2024, statele membre trebuie să elaboreze planuri structurale fiscale pe termen mediu, care să stabilească traiectoria cheltuielilor lor și reformele și investițiile prioritare pentru următorii 4-7 ani.
Obiectivul a fost alinierea recomandărilor Consiliului din cadrul procedurilor de deficit excesiv cu cele din cadrul planurilor fiscal-structurale pe termen mediu.

Președintele Senatului, Ilie Bolojan, a anunțat miercuri reorganizarea instituției. Numărul de posturi din organigrama instituției va scădea până la finalul lui martie de la 796 la 618. În urma anunțului, angajații Senatului au declanșat un protest.

„Am constatat că avem în multe locuri personal supradimensionat. Pe lângă fiecare comisie parlamentrară sunt un număr de experți și dacă la anumite comisii care au un volum mare de activitate se justifică numărul de funcționari parlamentari, cum ar fi Comisia juridică sau Comisia de buget, dar la o Comisie de regulament, care are o ședință o dată la două luni, să ai cinci oameni, care e greu să explice ce fac în cele două luni, este prea mult și nu se justitfică aceste posturi”, a declarat Ilie Bolojan.

Șeful Senatului a mai spus că, de multe ori, prezența la locul de muncă „lasă de dorit”.

„Nu poți să ai o direcție generală, doar pentru ca cineva să aibă o funcție de director general, fără să aibă niște personal justificat în subordine”, a precizat Bolojan.

În plus, vor fi reduse cheltuielile de funcționare, una dintre măsuri vizând reducerea cotei de combustibil cu 20%.

Europarlamentarul român Andi Cristea i-a cerut președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să intervină împotriva practicilor abuzive de pe platformele de ride-sharing. Meajul a fost transmis marți, în plenul Parlamentului European.

„Stop țepelelor de pe Uber și Bolt! Astăzi, în plenul Parlamentului European, am cerut direct președintei Comisiei Europene să intervină împotriva practicilor abuzive de pe platformele de ride-sharing. Șoferi care confirmă curse, dar nu vin, forțând clienții să anuleze și să plătească penalități. Lipsa unui suport telefonic pentru clienți în caz de probleme. Șoferi și livratori care nu trec prin verificări de cazier, punând în pericol siguranța tuturor. Este inadmisibil ca astfel de practici să rămână nesancționate”, a transmis Andi Cristea.

Europarlamentarul a mai cerut cerut reguli europene clare care să introducă sancțiuni pentru abuzuri, să oblige platformele să ofere suport rapid și direct și să impună controale stricte și verificări de cazier pentru toți șoferii și livratorii.

Donald Trump devine luni, 20 ianuarie, al 47-lea președinte al Statelor Unite. În aceste momente tensionate, sper ca acesta să fie un președinte benefic pentru lume și pentru România, susține vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu.

Politicianul român analizează cele mai importante provocări pentru România odată cu revenirea lui Trump la Casa Albă.

„1. Alocarea unui buget de 5% din PIB pentru apărare în contextul problemelor bugetare ale României și cum ne asigurăm că o parte semnificativă din aceste fonduri ajung și în economia românească?
2. Taxele vamale pe care există riscul să le impună Europei vor genera consecințe negative indirecte foarte mari asupra industriei și economiei noastre. Cum am putea evita această situație și cum identificăm rapid noi lanțuri comerciale pentru mediul nostru de afaceri?
3. Viitorul războiului din Ucraina și consecințele deciziilor Statelor Unite. Vom avea pace, și cum, sau vom avea o intensificare a conflictului. Care va fi rolul României în regiune și în eventuala reconstrucție a Ucrainei?
4. Deplasarea atenției către Asia și efectele asupra proiectelor americane și prezenței NATO în România. Cum putem menține zona Mării Negre sau Inițiativa celor Trei Mări în atenția președintelui Donald Trump?
5. Impactul ofensivei ideologice asupra Europei și României generată de susținătorii radicali ai campaniei lui Trump. Ce vor face clonele politice false ale acestei mișcări și cum ne asigurăm că nu afectează interesele țării noastre?”

„Toată lumea așteaptă să vadă cum se va comporta președintele Donald Trump, deciziile pe care le va lua și atitudinea pe care o va avea în contextul în care revine la Casa Alba după o înfrângere anterioară. Cu toate acestea anumite măsuri pot fi deja anticipate. Ține de noi să ne pregătim”, a precizat Victor Negrescu.

Autoritatea Electorală Permanentă a anunțat că până miercuri, la ora 11.00, au fost primite 525 cereri de vot prin corespondență și 182 cereri pentru exercitarea votului la o secție de votare din afara țării. Înscrierile au început luni.

Alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate, care doresc să voteze la alegerile prezidențiale din acest an prin corespondență sau la o secție de votare din afara țării, se pot înregistra online pe portalul www.votstrainatate.ro începând de luni, 20 ianuarie.

Portalul cuprinde două secțiuni: Alegător în străinătate la o secție de votare și Alegător în străinătate prin corespondență.
Termenul - limită de înscriere în Registrul electoral ca alegător în străinătate prin corespondență este 20 martie 2025, ora 23.59, iar termenul - limită de înscriere în Registrul electoral ca alegător în străinătate la o secție de votare este 4 martie 2025, ora 23.59.
„Autoritatea Electorală Permanentă informează că până astăzi, 22 ianuarie a.c., la ora 11.00, pe portalul www.votstrainatate.ro au fost primite 525 cereri de vot prin corespondență și 182 cereri pentru exercitarea votului la o secție de votare din afara țării”, a explicat AEP.

Consiliul Județean Galați a accesat fonduri pentru unul dintre cele mai importante proiecte medicale din județul Galați ce vizează modernizarea dotărilor medicale din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Galați. Proiectul este finanțat prin Programul Sănătate și are ca obiectiv principal îmbunătățirea diagnosticării și tratamentului pacienților cu afecțiuni oncologice.

„Astăzi, facem un pas esențial în lupta împotriva cancerului. Vom aduce la Spitalul Județean echipamente medicale de ultimă generație, care vor oferi pacienților șansa unui diagnostic rapid și a unui tratament mai eficient. Investim în sănătatea gălățenilor, pentru ca fiecare pacient să beneficieze de cele mai bune condiții”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Prin acest proiect, vor fi achiziționate echipamente de top, printre care:

• RMN de 3 Tesla – cel mai performant din regiune, care oferă imagini detaliate și diagnostice precise.
• Computer tomograf (CT) de 128 de slice-uri – pentru investigații rapide și complexe.
• Sistem digital de mamografie cu tomosinteză – pentru detectarea timpurie a cancerului mamar.
• Robot automatizat pentru prepararea sterilă a medicamentelor oncologice – pentru mai multă siguranță și eficiență în tratamentele pacienților.

 Sisteme avansate pentru chirurgie oncologică și tratamente specializate, care cresc șansele de succes ale intervențiilor.

 Echipamentele vor fi repartizate și incluse în practica medicală curentă a secţiilor în care sunt diagnosticate şi tratate afecţiunile oncologice din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Galați”, respectiv Laboratorul de radiologie și imagistică medicală, Secția de oncologie medicală și Blocul operator.

 Valoarea totală a proiectului este de aproape 25 de milioane de lei (5 milioane de euro).

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins cu unanimitate de voturi cererea lui Călin Georgescu privind anularea alegerilor prezidenţiale din România de către Curtea Constituțională a României (CCR). Decizia a fost comunicată marți.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis marți, reunindu-se în complet de Cameră și în baza unui vot unanim, să nu indice nicio măsura provizorie în cauza Călin Georgescu - România. Cauza privește anularea de către Curtea Constituțională a României a alegerilor prezidențiale în care Georgescu a fost candidat. Acesta ceruse adoptarea de măsuri provizorii, în particular ca decizia Curții Constituționale să fie suspendată și procesul electoral să fie reluat.

Curtea a respins cererea de măsuri provizorii ca fiind în afara domeniului de aplicare al articolului 39 din Regulamentul Curții.

„Decizia a fost adoptată, în unanimitate, de o Cameră compusă din șapte judecători. În decizia sa, Curtea a reamintit că, în conformitate cu articolul 39 din Regulament, măsurile provizorii sunt aplicabile numai în caz de risc iminent de vătămare ireparabilă a unui drept prevăzut de Convenție care, dat fiind natura sa, nu ar putea fi reparată, iar persoana care invocă asemenea drept nu ar putea fi repusă în situaţia anterioară sau despăgubită în mod corespunzător. În plus, astfel de măsuri nu pot fi adoptate decât în circumstanțe excepționale, atunci când acest lucru este necesar în interesul părților sau pentru buna desfășurare a procedurii. Curtea a respins cererea dlui Georgescu ca fiind în afara domeniului de aplicare al articolului 39 din Regulament. Luând în considerare cererea prezentată, împreună cu temeiurile și motivele pe care aceasta se bazează, Curtea a decis în conformitate cu practica sa bine stabilită că cererea dlui Georgescu nu se referă la o vătămare ireparabilă în înțelesul articolului 39 din Regulamentul Curții”, scrie în decizia CEDO.

S-a deschis pentru circulație primul hobanat construit în orașul Galați. Acesta face parte din proiectul de modernizare a centurii orașului Galați. Investiția s-a finalizat cu succes și este cea mai mare cu fonduri europene din Galați.

Consiliul Județean Galați anunță deschiderea circulației pe primul pod hobanat din istoria orașului, o lucrare impresionantă, parte a proiectului de modernizare a Drumului de Centură.

„Astăzi este o zi foarte importantă pentru Galați. Am deschis traficului circulația pe podul hobanat. Acest pod va fluidiza traficul pe Drumul de Centură și va spori siguranța rutieră pentru toți participanții la trafic, dar și pentru pietoni, reducând semnificativ timpul petrecut în trafic. Pentru mulți, acest proiect părea imposibil, dar am demonstrat că prin muncă și colaborare am reușit să îndeplinim și acest obiectiv. Fiecare kilometru construit, fiecare detaliu gândit aici reflectă dorința noastră de a aduce infrastructura rutieră a județului nostru la standarde europene. Continuăm să construim împreună pentru un viitor mai bun”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Podul hobanat are o lungime de aproximativ 500 de metri, lățimea de 19 metri și un pilon central impresionant, cu o înălțime de 62 de metri. Construcția este ancorată cu ajutorul a 44 de hobane și are o structură metalică cu o greutate totală de 1.600 de tone. În realizarea acestui proiect s-au folosit 10.000 de metri cubi de beton și peste 1300 de tone de fier-beton, asigurând o rezistență sporită, chiar și în condiții extreme de trafic și mediu.

Modernizarea Drumului de Centură, o investiție de 45 de milioane de euro, este unul dintre cele mai mari și mai importante proiecte de infrastructură ale Galațiului din ultimii 30 de ani. Drumul cuprinde un traseu cu o lungime totală de 10,5 kilometri. De asemenea, tronsonul dintre Viaductul Combinatului și strada 9 Mai (blocurile ANL), dar și cel dintre Talcioc și bulevardul George Coșbuc, au fost lărgite la patru benzi. Totodată, proiectul include 6,5 kilometri de piste dedicate bicicliștilor și 20.000 de metri pătrați de spații verzi amenajate.

Candidatul independent Călin Georgescu ar putea să obțină 38% în primul tur al alegerilor prezidențiale din luna mai. Pe locul doi s-ar situa candidatul partidelor din alianța de guvernare, Crin Antonescu, cu 25%. Datele apar într-un sondaj de opinie efectuat de Avangarde.

Călin Georgescu ar putea să obțină 38% în primul tur al alegerilor prezidențiale, dacă acestea s-ar desfășura duminica viitoare. El este urmat de Crin Antonescu (PNL, PSD, UDMR) cu 25%, Nicușor Dan (independent) - 17%, George Simion (AUR) și Elena Lasconi (USR) - câte 6% și Diana Șoșoacă (SOS) - 5%.

Sondajul Avangarde mai arată că dacă în turul 2 al alegerilor vor intra Călin Georgescu și Crin Antonescu, independentul s-ar situa pe primul loc cu 39%. Antonescu ar avea 38%. În situația în care în turul 2 s-ar confrunta Călin

Georgescu și Elena Lasconi, Georgescu ar obține 44%, iar Lasconi - 31%. În confruntarea din turul 2 dintre Călin Georgescu și Nicușor Dan, Georgescu ar avea 43%, iar Nicușor Dan - 32%.

La partide, AUR a urcat pe primul loc în topul preferințelor cu 29%. Partidul PSD are 22%, USR și PNL fiecare 13%, SOS România - 8%, POT - 5%, UDMR - 4%.
Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 10-16 ianuarie 2025, pe un eșantion de 1.354 de participanți adulți, prin metoda interviului telefonic. Marja de eroare este +/- 2,6%.

MAI avertizează asupra unui fake news, prin care se induce în spațiul public ideea că „a fost premeditat” procesul de anulare a turului I al alegerilor pentru Președintele României.

Printr-o postare din social media și prin afirmațiile făcute în timpul unei emisiuni de televiziune se induce ideea falsă și artificial construită că anumite structuri ale MAI au acționat în acest scop, prin „cererea ca ștampilele să fie predate în aceeași saci cu voturile anulate”, susține ministerul.

„Având în vedere promovarea în spațiul public a acestor informații false, vă transmitem următoarele:
Modelul ștampilelor de vot utilizate pentru alegerile parlamentare a fost diferit față de modelul ștampilelor de vot utilizate la alegerile pentru președinte, deci cele utilizate pentru alegerile parlamentare NU se mai utilizau la nimic.
Prefecturile nu sunt implicate (nu au atribuții ) în procesul privind operațiunile de predare și primire a documentelor și materialelor necesare în procesul de votare, deci nu puteau „cere secțiilor de votare”.

Operațiunile de predare/primire a documentelor și materialelor necesare în procesul de votare se stabilesc prin decizie BEC.

Pentru alegerile parlamentare BEC a stabilit operațiunile de predare/primire a documentelor și materialelor necesare în procesul de votare prin Decizia 261/D/21.11.2024 (și DA, se predau în sacii cu buletinele neutilizate) – 3 (5) c.
Pentru alegerile prezidențiale BEC a stabilit operațiunile de predare/primire a documentelor și materialelor necesare în procesul de votare prin Decizia 160/D/17.11.2024 (inclusiv cu instrucțiuni clare pentru ștampilele de vot care se REUTILIZEAZĂ în turul 2 – se predau separat la birourile electorale județene) – 3 (4) și art.7 (1).”