Secția de Neonatologie a Spitalului de Urgență din Galați a fost dotată cu o nouă serie de aparate moderne. Este vorba despre o investiție în valoare de 4 milioane de lei. Proiectul a fost derulat de Consiliul Județean Galați.
Anunțul privind finalizarea proiectului a fost făcut de Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

„Viața și siguranța copiilor sunt cele mai prețioase lucruri care pot exista pentru un părinte. Înțelegem pe deplin acest lucru și facem totul pentru a oferi, atunci când este nevoie, cele mai bune condiții de tratament și recuperare pentru cei mai mici dintre pacienți. Printr-un proiect în valoare de 4 milioane de lei, derulat de Consiliul Județean Galați, am dotat Secția de Neonatologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență „Sf. Ap. Andrei” cu echipamente de ultimă generație, esențiale pentru îngrijirea nou-născuților cu probleme la naștere”, a anunțat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Prin proiect, au fost aduse aparate performante.

„După ce, recent, am livrat aparatură modernă pentru depistarea, prevenirea și tratarea timpurie a unor afecțiuni grave, continuăm cu un nou set de echipamente esențiale:
Monitor funcții vitale – supraveghează permanent starea de sănătate a bebelușilor
Ecocardiograf – permite diagnosticarea rapidă a problemelor inimii
Ventilator portabil neonatal – susține respirația în situații de urgență sau în timpul investigațiilor RMN
Ventilator nCPAP – ajută nou-născuții prematuri să respire eficient și în siguranță”, a adăugat Costel Fotea.
În prezent, Secția de Neonatologie este complet echipată pentru a le oferi pacienților îngrijirea de care au nevoie, la cele mai înalte standarde.

Lucrările pe secțiunea 4 a autostrăzii Sibiu-Pitești, între Tigveni și Curtea de Argeș, au ajuns la 73,75% din totalul de aproape 10 kilometri, anunță Cristian Pistol, directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Constructorul austriac PORR are mobilizați în șantier 500 de muncitori și 194 de utilaje. Segmentul costă 1,678 miliarde de lei fără TVA.
Principala provocare a proiectului este tunelul Momâia, primul tunel forat construit pe o autostradă din România. Galeria pe sensul Pitești-Sibiu a fost străpunsă pe 3 martie 2025, iar cea pe sensul opus pe 14 aprilie. În prezent, se fac lucrările de cămășuire interioară și hidroizolație.

Dacă ritmul actual de lucru se menține, circulația pe această secțiune s-ar putea deschide mai devreme decât termenul contractual din 2027, anunță experții.
Secțiunea 4 face parte din Programul Transport 2021-2027 și are o durată contractuală de 60 de luni - 16 luni pentru proiectare și 44 de luni pentru execuție.

Ministerul Culturii a anunțat că va digitaliza patrimoniul cultural național prin proiectul ePatrimoniu. Este o inițiativă strategică menită să transforme modul în care patrimoniul cultural este administrat și valorificat în România, a transmis Ministerul Culturii.

„Cu o finanțare de peste 24 milioane euro, proiectul va aduce patrimoniul cultural mai aproape de cetățeni printr-o platformă digitală modernă, ușor de accesat și de utilizat. Cu o valoare eligibilă de 122.807.086,18 lei, proiectul este cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027, P2. Digitalizare în administrația publică centrală și mediul de afaceri, Acțiunea 2.2 E-guvernarea și digitalizarea în beneficiul cetățenilor, Măsura 2.2.3 Digitalizarea în cultură”, a transmis ministerul.
Proiectul este implementat în parteneriat cu Serviciul de Telecomunicații Speciale și are o durată de 36 de luni.

„ePatrimoniu va dezvolta o platformă digitală națională care va centraliza informațiile despre patrimoniul cultural mobil, imobil și imaterial și va permite furnizarea de servicii publice electronice pentru cetățeni, instituții și specialiști din domeniu”, au mai explicat reprezentanții Ministerului Culturii.
Platforma va înlocui procedurile administrative pe hârtie cu soluții digitale moderne, facilitând online servicii precum: eliberarea avizelor de intervenție asupra monumentelor istorice, autorizarea cercetărilor arheologice sau emiterea certificatelor de acreditare pentru experți.

„Patrimoniul cultural trebuie protejat și pus în valoare cu instrumente moderne, adaptate nevoilor prezentului. Prin proiectul ePatrimoniu, construim un sistem unitar, eficient și deschis, care va face accesul la informație mai rapid, iar deciziile administrative mai bine fundamentate. Este un pas major în direcția digitalizării serviciilor publice din cultură”, a declarat Natalia-Elena Intotero, ministrul Culturii.
La finalul perioadei de implementare, România va beneficia de un sistem digital unic, care va reuni, într-un singur loc, informațiile privind patrimoniului mobil și imobil din România, reducând semnificativ birocrația și îmbunătățind calitatea datelor disponibile. Se estimează că peste 65.000 de utilizatori – specialiști, funcționari, cercetători, organizații și cetățeni – vor folosi noile aplicații și servicii digitale puse la dispoziție prin platforma ePatrimoniu.

Ministerul Dezvoltării alocă 86.584.146,89 de lei pentru consolidarea seismică a șapte noi obiective de investiții, a anunțat ministrul Cseke Attila.

Astfel, prin Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, se acordă peste 74 de milioane de lei pentru creşterea nivelului de siguranţă la acţiuni seismice şi creşterea eficienţei energetice la sala de sport polivalentă din municipiul Vaslui, la Colegiul economic ”Maria Teiuleanu” din municipiul Pitești, la Școala gimnazială cu clasele I-VIII Bărăștii de Vede (jud. Olt), la Centrul de protecție socială din comuna Șușani (jud. Vâlcea), la sediul ISU "Anghel Saligny" Vrancea (punctul de lucru Panciu) și la căminul cultural din comuna Cungrea (jud. Olt).

Alte 12,4 milioane de lei sunt alocate pentru reabilitarea, consolidarea și modernizarea Școlii gimnaziale ”Mihai Eminescu” din satul Bănești, comuna Fântânele (jud. Suceava). Finanțarea acestui obiectiv este asigurată prin Programul național de investiții ”Școli sigure și sănătoase” – a precizat ministrul dezvoltării.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a trimis un mesaj cu ocazia împlinirii a 165 de ani de la înființarea la Galați a primei Școli Comerciale din țară. De asemenea, se împlinesc 35 de ani de la înființarea Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității Dunărea de Jos din Galați.

„Astăzi am avut bucuria de a participa la evenimentele dedicate aniversării a 35 de ani de la înființarea Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității Dunărea de Jos din Galați – un reper al excelenței academice și un partener apropiat al Consiliului Județean în susținerea performanței în educație și dezvoltarea comunității noastre. Mai mult, tradiția învățământului economic superior și dezvoltarea administrației publice la Galați au fost strâns legate de-a lungul timpului. În 1864, la scurt timp de la înființarea Consiliului Județean, ca reprezentant al intereselor locale, colective și economice, lua ființă la Galați și prima Școală Comercială din România, precursoare a actualei facultăți de științe economice de astăzi! Prin urmare, putem vorbi de 161 ani de istorie comună!”, a transmis Costel Fotea.

Președintele CJ Galați s-a referit la Conferința Internațională „Riscul în Economia Contemporană – REC 2025”,
„Remarcabilă a fost și organizarea Conferinței Internaționale ”Riscul în Economia Contemporană – REC 2025”, aflată la a 24-a ediție, ce a reunit peste 200 de cadre universitare, cercetători și doctoranzi din țară și din străinătate. Un moment emoționant al zilei a fost decernarea titlului de Doctor Honoris Causa profesorului Victor Tiberius, de la Universitatea din Potsdam – o personalitate de marcă a cercetării economice europene. Felicit comunitatea academică gălățeană pentru rigoarea, pasiunea și deschiderea spre dialog internațional care definesc Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor și îi conferă un loc atât de important în dezvoltarea județului nostru”, a precizat Costel Fotea.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat joi că România suferă atacuri hibride de un deceniu. Trebuie să acționăm sistematic, a adăugat noul șef al statului.

Nicușor Dan a fost întrebat despre atacurile hibride. El consideră că atacurile au început în urmă cu 10 ani și reprezintă o amenințare serioasă la securitatea țării.

De aceea, președintele a spus că este nevoie de o strategie bine organizată și pe termen lung.

„Aici e o discuție foarte lungă pentru că, în opinia mea, noi suntem victima acestei agresiuni de război hibrid de cel puțin 10 ani și, din nou, ca în multe alte zone, trebuie să acționăm sistematic", a declarat Nicușor Dan.
Mandatul de președinte al României, Nicușor Dan, a fost validat, joi, de judecătorii de la Curtea Constituțională a României. Ca urmare, din data de 22 mai, Nicușor Dan este noul președinte al României.

Europarlamentarul Siegfried Mureșan consideră că România recâștigă încrederea UE după alegerea lui Nicușor Dan. România traversează o perioadă de redobândire a încrederii la nivel european, după ce în ultimele luni relația cu Uniunea Europeană suferise o ușoară deteriorare, a explicat Siegfried Mureșan.

„O parte din încredere, trebuie să fim cinstiți, o pierdusem în ultimele luni. Nu a fost o pierdere gravă. România nu a fost niciodată comparabilă cu cazurile-probleme ale Uniunii Europene, precum Ungaria, Victor Orbán. Acum vedem simpatie de partea Uniunii Europene față de România, solidaritate și o recâștigare a încrederii. Cred că vom avea un partener serios, solid, de la egal la egal între România și Uniunea Europeană în anii următori", a spus europarlamentarul.

Siegfried Mureșan a vorbit despre strategia administrației Dan în ceea ce privește politica externă.

„Sunt convins că președintele-ales al României se va orienta foarte bine în ceea ce privește politica externă, politica de securitate, apărare și politica european. Noi trebuie să venim cu soluții la marile probleme ale Uniunii Europene. Noi trebuie să vorbim și despre viitorii pași de integrare europeană, inclusiv în domeniul securității și al apărării", a precizat Siegfried Mureșan.

Piața Sfatului va fi punctul zero al Via Transilvanica. Brașovul devine astfel a treia poartă de plecare pe celebra potecă de drumeție care străbate România.
Alin Ușeriu, președintele asociației Tășuleasa Social și coordonatorul proiectului Via Transilvanica, împreună cu reprezentanții primăriei, a stabilit punctul în care va fi amplasată borna din andezit care marchează punctul de referință al traseului la Brașov. Zilele următoare vor fi stabilite toate cele 9 puncte de referință din traseul care străbate municipiul.

„Eu stau chiar pe locul pe care va fi borna din Brașov. Eu cred că este un dar foarte, foarte frumos pentru orașul Brașov. Din acest moment, când va fi instalată borna, el devine practic a treia poartă de intrare și de ieșire din Via Transilvanica, alături de Putna și Drobeta Turnu Severin. Via Transilvanica în general și orașul Brașov au fost deja foarte des puse laolaltă - și National Geographic a scris materiale destul de importante despre cele două. Noi lucrăm de trei ani de zile la acest proiect. Fiecare bornă este gândită, sculptată. Traseul începe de la Viscri și merge 170 de kilometri prin județul Brașov, până când ajunge aici. Practic, mă uitam la aceste articole care sunt foarte măgulitoare pentru țara noastră și Brașovul și Via Transilvanica reprezintă foarte frumos țara noastră. Cred că a fost o intuiție foarte bună și din partea lor, a fost o muncă susținută din partea echipei noastre. Le mulțumesc celor de la autoritățile locale care sunt parte din acest proiect. Via Transilvanica, din acest moment, eu deja v-am dăruit-o vouă, face parte din Brașov și aparține Brașovului. Nu este nici a fraților Ușeriu, nu este nici a Tășuleasa Social. El este cel mai bun ambasador pe care îl are România și sunt nespus de bucuros că ne aflăm acum pe locul viitoarei borne“, a declarat Alin Ușeriu.

În județul Brașov, Via Transilvanica are o lungime de 170 de kilometri.

„Este deja un traseu care se bate cu traseele de lungă distanță de nivel major din lume, adică cu Appalachian Trail, Pacific Trail, cu Camino de Santiago. El este la aceeași masă cu acestea și, în estul Europei, nu cred că este un proiect mai îndrăzneț decât Via Transilvanica, și pentru faptul că el a pornit din grădina unei organizații non-guvernamentale care a intuit, în 2018, că identitatea națională este un lucru foarte prețios, că zona rurală trebuie luată în seamă și trezită la viață, și acest tip de experiență este ultima fereastră pe care noi ne putem uita în această zonă rurală“, a explicat coordonatorul proiectului.
Via Transilvanica este un drum de lungă distanță, un concept cunoscut și întâlnit în întreaga lume, fie că e vorba de drumuri de pelerinaj, cum ar fi El Camino, calea Sfântului Iacob sau traseele de lung parcurs sălbatice, din America de Nord, precum Appalachian Trail. Viziunea inițiatorilor a fost ca România să aibă un traseu de lungă distanță de clasă mondială, care leagă regiuni și comunități diverse, care să permită descoperirea Transilvaniei, a României, și care să le ofere drumeților care aleg să străbată acest traseu trăiri și experiențe unice într-un cadru natural și cultural autentic, variat și cu care să ne mândrim pentru totdeauna atât local cât și internațional.

Proiectul Via Transilvanica a fost inițiat în anul 2018, anul sărbătoririi a 100 de ani de la Marea Unire de la Alba Iulia, și a venit ca răspuns al asociației Tășuleasa Social la nevoia de a avea un proiect național care să fie cu adevărat despre unire. Așa s-a născut conceptul „drumul care unește”. Via Transilvanica unește nu doar județele prin care trece, dar și întreaga diversitate etnică, culturală, istorică sau geografică a Transilvaniei și a întregii țări și nu în ultimul rând, pe toți cei care parcurg acest traseu care străbate România de la Putna la Drobeta Turnu Severin. Amenajarea și întreținerea traseului și realizarea bornelor se bazează pe voluntariat și donații.

Șase constructori din trei țări au depus oferte pentru construirea tronsonului Târgu Neamț-Târgu Frumos al Autostrăzii Unirii.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat că este vorba despre constructori din România, Italia și Turcia. Aceștia concurează pentru adjudecarea contractului care le va permite să construiască șoseaua lungă de 27 km.

Contractul are o valoare estimată de peste 6 miliarde lei și finanțat prin Programul Transport 2021-2027. Durata contractului este de 46 luni.

Lucrările se vor desfășura pe teritoriul județului Iași și vor include 36 de poduri și pasaje cu o lungime totală de 8,5 kilometri, 4 tuneluri cu o lungime totală de 1,7 kilometri și 3 noduri rutiere (nod Moțca DN 24, Nod Pașcani DJ 208 și nod Târgu Frumos DN 28 B).

Un pod din județul Galați este consolidat pentru a rezista la viituri. Este vorba despre podul din localitatea Lunca din comuna Jorăști. Podul se află pe DJ 242H. Se lucrează intens la refacerea și consolidarea podului peste râul Bujoru, afectat de inundațiile din toamna trecută, a transmis Consiliul Județean Galați.

„Prin noile elemente de infrastructură, acest drum atât de important pentru comunitatea locală va fi mai sigur, mai rezistent, chiar și în condiții de vreme extremă. O bună parte din albia râului a fost deja întărită cu gabioane – structuri din piatră menite să țină piept apelor. Acum se toarnă și elemente hidrotehnice care vor proteja albia râului în fața viiturilor ce pot veni odată cu ploile torențiale. Urmează și protejarea capetelor podului cu „sferturi de con”, structuri solide din beton, esențiale pentru durabilitatea construcției. De asemenea, albia râului va fi regularizată pe o lungime de 60 de metri, atât în amonte, cât și în aval de pod, pentru a preveni alte situații de risc”, a declarata Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Tot în comuna Jorăști, se lucrează la consolidarea a două podețe, precum și la amenajarea albiilor ce vor ajuta la preluarea torenților formați în timpul ploilor.