Guvernul României a pregătit un proiect de Ordonanță de urgență pentru rectificarea bugetului de stat pe anul 2024. Acesta a fost publicat fiind scos în transparență publică.

Proiectul include și alocări pentru achitarea datoriilor unităților administrativ-teritoriale și spitalelor publice.

Proiectul propune alocarea a 242,5 milioane lei pentru gratuitatea transportului public local și metropolitan pentru elevi, conform Legii nr. 198/2023. De asemenea, se dorește alocarea a 278,6 milioane lei pentru completarea drepturilor salariale neacoperite ale unităților de cult din țară, precum și pentru crearea a 280 de posturi suplimentare.
Un alt aspect important este reducerea cu 88 milioane lei a fondurilor destinate Programului pentru școli al României, ca urmare a neutilizării sumelor alocate anterior. Proiectul include și o alocare de 914,3 milioane lei pentru drepturile asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav.

La capitolul datorii, Guvernul propune alocarea a 1.270 milioane lei pentru achitarea datoriilor unităților administrativ-teritoriale și spitalelor publice. Bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate va fi suplimentat cu 11.324,5 milioane lei, asigurând continuitatea serviciilor medicale.
Deficitul bugetului general consolidat este estimat la 6,94% din PIB, o creștere semnificativă față de prognoza inițială. Proiectul va fi supus aprobării în procedură de urgență, având în vedere necesitatea urgentă de a răspunde provocărilor economice curente.

Ministerul Educației anunță că au fost aprobate 68 de proiecte în valoare de peste 104 milioane de euro în cadrul apelurilor de proiecte „Primul student din familie”.
36 de instituții de învățământ superior, publice și private, alături de cinci unități de învățământ preuniversitar de stat, au depus cereri de finanțare.

„Prin acest program, cu sprijinul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, vom finanța măsuri de prevenție, măsuri de intervenție și măsuri compensatorii, care să contribuie la crearea cadrului care permite acces echitabil la studii universitare de calitate, pentru orice tânăr, indiferent de mediul socioeconomic din care provine. Pentru mulți dintre ei, această oportunitate este șansa la o viață nouă, un drum către succes, și o șansă reală de a-și construi un viitor mai bun”, a explicat ministerul.

Creșterea accesului la învățământul superior al grupurilor subreprezentate/defavorizate, inclusiv prin sprijinirea și consilierea elevilor pentru a face tranziția de la liceu la universitate reprezintă o prioritate prevăzută în noile legi ale educației și a fost parte integrantă din Raportul final al proiectului „România Educată”, au precizat inițiatorii programului.

Deputatul PSD Viorica Sandu susține că fabrica inaugurată azi la Nokian-Oradea este prima fabrică din lume cu zero emisii de carbon si reprezintă un exemplu de succes al politicilor și metodelor economice ale PSD de a atrage capital străin în România.

„Prin prezența sa la deschiderea oficială, premierul Marcel Ciolacu dovedește determinarea sa de a face în continuare o prioritate din finanțarea investițiilor, atât publice, cât și private, din toate sursele posibile. România a încheiat, în acest sens, un Acord cu Banca Mondială, prin care are acces la 6 miliarde de dolari, din care 3 miliarde sunt destinate mediului privat, pentru investiții care să extindă accesul la educație, la sănătate și servicii sociale, dar și să creeze locuri de muncă mai bine plătite”, a transmis deputatul Viorica Sandu. 

La Nokian- Oradea, din cei 650 milioane euro investiți, 99,5 milioane de euro reprezintă ajutorul de stat, acordat în perioada când Ministerul Finanțelor era condus de un ministrul al PSD, Adrian Câciu.

”Ajutorul de stat” este instrumentul consacrat și utilizat de PSD pentru a susține investițiile private de anvergură făcute în anumite domenii prioritate, unde interesul nostru este să ne dezvoltăm.

Ultimul exemplu de ajutor de stat este cel anunțat de premierul Marcel Ciolacu, în ultima ședință de Guvern, privind Planul Național pentru Marea Industriei, finanțat cu 2 miliarde de euro.

„Investiția de la Nokian-Oradea va produce anvelopele, în special de autoturisme, destinate întregii piețe europene și este o unitate la cel mai înalt standard, unde - până la sfârșitul acestui an - vor lucra 300 de angajați, iar până în 2025 se va ajunge la 500 de angajați, plătiți la nivelul salariilor occidentale”, a adăugat Viorica Sandu. 

Roxana Mînzatu, propunerea României pentru poziția de comisar european, a anunțat că va lucra pentru competitivitatea modelului social european. Ea va primi portofoliul Competențe și Educație, Locuri de muncă și drepturi sociale, demografie, dar și poziția de vicepreședinte în cadrul CE. „Cuvântul cheie al acestui mandat este și va fi colaborare”, a explicat Roxana Mînzatu pe Facebook.

În spațiul online, ea și-a prezentat prioritățile.
„Acest portofoliu va iniția legislație, politici și va gestiona finanțare pentru competențele și educația europenilor, pentru locuri de muncă de calitate și pentru drepturile sociale respectate, pornind de la lucrători și până la copii și tineri, de la vârstnici la persoane cu dizabilități, cu respect și demnitate în drepturi și șanse pentru bărbați și femei deopotrivă. Am lucrat în coeziune o viață întreagă, într-un stat membru de <generație nouă>, România. De aceea, cred că forța internă dar și competitivitatea externa a Uniunii Europene depind fundamental de coeziunea socială a acesteia. Voi lucra pentru competitivitatea modelului social european, pentru că această dimensiune prin care protejăm oamenii, înainte de orice, este ceea ce ne diferențiază pe noi, europenii, în bine, într-o lume marcată de crescânde inegalități sociale, care vulnerabilizează din interior mulți competitori”, a scris Roxana Mînzatu.

Ea va milita pentru munca în echipă, dialog și transparență, atât în interiorul instituțiilor europene, cât și între acestea și statele membre, comunitățile locale, partenerii sociali.
„Urmează audierea în comisiile relevante din Parlamentul European, o etapă cheie în care vom detalia, explica prioritățile pentru următorii cinci ani și modul în care vom lucra și livra rezultate pentru oameni. Dincolo de audieri, ca fost deputat român și actual deputat european, îmi doresc să lucrez bine și îndeaproape cu aleșii direcți ai cetățenilor, în mod constant. Cuvântul cheie al acestui mandat este și va fi colaborare! Numai în acest fel vom reuși să ne atingem obiectivele îndrăznețe pe care ni le propunem”, a precizat Roxana Mînzatu.

USR cere convocarea în Parlament și audierea șefului Apele Române. Deputata USR Diana Buzoianu, vicepreședintă a Comisiei pentru mediu din Camera Deputaților, solicită audierea în Comisie a directorului general al Administrației Naționale Apele Române (ANAR), în contextul inundațiilor masive care au produs în județele Galați și Vaslui prejudicii materiale importante, dar și pierderi de vieți omenești.

„În 2005, 76 de persoane și-au pierdut viața din cauza inundațiilor. În 2013, 9 persoane au murit în județul Galați în urma inundațiilor. Acum, în 2024, avem iar vieți pierdute din cauza inundațiilor, din nou în județul Galați. Autoritățile știu de ani de zile care sunt problemele și ce ar trebui să facă, doar că nu și iau măsurile concrete. Câte persoane mai trebuie să moară până când vor începe să acționeze? Pentru ce s-au folosit banii? Am chemat reprezentanții Apele Române pentru a răspunde la toate aceste întrebări pe care românii le au de ani de zile”, declară deputata USR Diana Buzoianu.
Audierea șefului Apele Române are drept scop verificarea îndeplinirii atribuțiilor legale ale ANAR, dar și de către instituțiile subordonate cu atribuții în prevenirea unor incidente de proporția celor petrecute în ultimele zile.

Potrivit inițiatorilor, necesitatea acestor verificări și clarificări este accentuată de raportul din 2022 al Curții de Conturi, care a scos la lumină date îngrijorătoare legate de lipsa avizelor și autorizațiilor de gospodărire emise de către ANAR cu privire la barajele și digurile realizate pe teritoriul României.

Același raport include concluzii cu privire la inexistența unei infrastructuri de protecție împotriva inundațiilor. Aceasta în condițiile în care Legea apelor (107/1996) stipulează că orice construcţii de apărare împotriva acţiunii distructive a apei (îndiguiri, apărări şi consolidări de maluri şi albii, rectificări şi reprofilări de albii, lucrări de dirijare a apei, combaterea eroziunii solului, regularizarea scurgerii pe versanţi, corectări de torenţi, desecări şi asanări, alte lucrări de apărare) se realizează în baza avizului de gospodărire a apelor emis de ANAR, iar punerea în funcțiune a acestor lucrări se realizează numai în baza autorizației de gospodărire emise de către aceeași autoritate, mai susține USR.

Nu în ultimul rând, șeful Apele Române are obligația să prezinte public o diagnoză a infrastructurii naționale de protecție împotriva inundațiilor, stadiul lucrărilor de execuție, fondurile publice alocate în ultimii ani, precum și situația statistică a numărului de baraje și diguri neautorizate sau ale căror autorizații nu mai sunt valabile, a precizat USR.
Totodată, directorul general ANAR va avea posibilitatea să clarifice unele controverse care au planat asupra instituției în ultima vreme.
„Agenția de stat care trebuia să se ocupe cu digurile din Galați se pare că se ocupă cu orice altceva mai puțin cu diguri. Agenția este, de fapt, încă un program de locuri de muncă călduțe la stat: 35% din bani se duc pe salarii, 10.000 de angajați cu salariu mediu de aproape 8.000 lei/lună. Adică, cu 2.300 lei peste salariul mediu din privat. Diguri însă nu fac. Întreținerea digurilor iar nu prea fac. Au făcut, în schimb, la un moment dat, plantație de canabis. Nu e o glumă, i-a prins DIICOT”, afirmă deputatul USR Claudiu Năsui.

Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării au analizat Planul de înzestrare a Armatei României 2025 – 2034. Ședința CSAT a avut loc joi, la Palatul Cotroceni.

Planul de înzestrare a Armatei României 2025 – 2034 este un document de referință pentru planificarea armamentelor, prin care se realizează corelarea dintre nevoile operaționale de tehnică și echipamente militare pentru dotarea structurii de forțe și resursele financiare preconizate a fi alocate pentru înzestrare, urmând ca discuțiile pe acest subiect să fie continuate.

Potrivit Administrației Prezidențiale, schimbarea majoră a situației regionale de securitate generate de postura agresivă a Federației Ruse a determinat reanalizarea, reprioritizarea și reconfigurarea programelor de înzestrare pentru dotarea și dezvoltarea capabilităților militare necesare contracarării noilor amenințări, inclusiv prin creșterea, în cadrul acestora, a achiziției cantităților de muniții necesare pentru luptă și pentru constituirea graduală a stocurilor.

Din această perspectivă, pentru protejarea intereselor esențiale de securitate și asigurarea securității aprovizionării, România este direct interesată ca pe teritoriul național să existe capacități industriale care să poată asigura atât producerea de tehnică militară modernă pentru dotarea structurii de forțe pe timp de pace și menținerea în stare operațională a echipamentelor achiziționate, cât și fabricarea și dezvoltarea de noi echipamente care să contribuie la multiplicarea capabilităților militare în situații de criză sau război.
În acest sens, creșterea alocațiilor bugetare pentru Apărare generează un efect direct și asupra industriei de profil din România, care are oportunitatea de a iniția un proces de transformare, retehnologizare și adaptare prin atragerea de tehnologii noi performante și know-how, prin colaborare cu companii din domeniu, consacrate la nivel internațional, a precizat Administrația Prezidențială.

Guvernul pregătește o Ordonanță de Urgență pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Proiectul a fost scos în consultare publică pe site-ul Ministerului Finanțelor. Rectificarea bugetară va asigura fonduri pentru recalcularea pensiilor și plata indemnizațiilor de șomaj până la finele anului.

Guvernul României scoate la consultare publică ordonanța de urgență privind rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat și a bugetului asigurărilor pentru șomaj pe anul 2024, a anunțat Ministerul Finanțelor.

Ordonanța are ca scop ajustarea fondurilor alocate, în funcție de execuția bugetară și de evoluția indicatorilor economici din primele șapte luni ale anului.
Printre principalele măsuri se numără alocarea suplimentară de fonduri pentru recalcularea pensiilor, conform Legii nr. 360/2023, și pentru plata indemnizațiilor de șomaj până la sfârșitul anului. De asemenea, sunt suplimentate fondurile pentru asigurarea desfășurării în condiții optime a activității caselor județene de pensii și a agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă.

Conform noilor prevederi, bugetul pentru asigurările sociale de stat ar urma să fie majorat cu peste 1 miliard de lei, iar sistemul de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale cu aproximativ 14,7 milioane lei.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat că promovarea rezilienței fiscal-financiare în sectorul public este vitală pentru a răspunde crizelor din sistem. Totodată, el a apreciat pașii spre modernizare făcuți în ultimii ani de Curtea de Conturi a României. Declarația a fost făcută în cadrul ceremoniei dedicate împlinirii a 160 de ani de la înființarea Curții de Conturi a României.

Ceremonia a avut loc miercuri.

„În mod special, vreau să salut schimbările care s-au produs atât în auditul fondurilor publice, cât și în ceea ce privește comunicarea dintre Curte și factorii de decizie din societate. Putem avea în instituția supremă de audit a României un partener în auditarea politicilor publice pentru a ști cum putem veni mai bine în sprijinul beneficiarului final, cetățeanul. Există un concept tot mai prezent pe agenda publică care reunește la nivel de responsabilități toți factorii decidenți din societate: buna guvernanță. Aici instituțiile supreme de audit joacă un rol esențial în a oferi o imagine reală a impactului politicilor publice în viața cetățenilor. Acest nou model de guvernanță se caracterizează prin gestionarea provocărilor într-un mediu turbulent, iar reziliența în acest context presupune întărirea mecanismelor administrației publice. Și aici mă refer în mod deosebit la reforma sistemului de management al resurselor umane, creșterea calității datelor pe baza cărora sunt luate deciziile și adoptarea unei culturi a inovării sociale și digitale”, a declarat Marcel Ciolacu.

Șeful Guvernului a mai spus că „promovarea rezilienței fiscal-financiare în sectorul public este vitală pentru a asigura stabilitatea și capacitatea guvernelor de a răspunde în mod eficient la crizele din sistem, precum și pentru a asigura furnizarea de servicii esențiale societății”.

„Aceasta este o parte integrantă a bunei guvernanțe în sectorul public. Apreciez pașii spre modernizare făcuți în ultimii ani de Curtea de Conturi a României și am încredere că putem folosi mai mult munca profesionistă și responsabilă a auditorilor dumneavoastră. O instituție supremă de audit modernă este un factor obiectiv și echilibrat ce poate oferi măsura performanței unei guvernări, precum și a performanței instituțiilor ce oferă servicii publice cetățenilor. La 160 de ani de la înființarea Curții de Conturi este momentul să colaborăm între noi mai mult pentru dezvoltarea României și pentru un viitor mai bun al tuturor cetățenilor ei”, a precizat premierul Marcel Ciolacu.