În România, tulburările de spectru autist (TSA) rămân o realitate prea puțin înțeleasă și aproape deloc sprijinită. În lipsa unei statistici oficiale sau a unui registru național, numărul românilor cu tulburări de spectru autist e greu de calculat exact.

Diferite estimări globale vorbesc însă despre un procent cuprins între 1% și 3,2% din populație, ceea ce ar însemna între 190.000 și 600.000 de persoane pe plan local. Nevoile de îngrijire, educație, servicii dedicate de sănătate și integrare în societate sunt uriașe, în timp ce sprijinul este limitat sau chiar inexistent. Pentru a susține persoanele afectate de tulburări de spectru autist și familiile lor, Allianz-Țiriac investește 1 milion de euro în Campusul Lumya, primul ecosistem integrat de sprijin pentru tinerii cu autism construit de Asociația NIA Neurodiversity Academy.

Românii recunosc că nu sunt familiarizați cu TSA, dar cei mai mulți înțeleg că persoanele cu un astfel de diagnostic nu primesc sprijin suficient nici din partea statului, nici din partea societății

Doar 2% dintre români cred că persoanele cu tulburări de spectru autist beneficiază de susținere și servicii adecvate pentru o viață independentă, arată un sondaj realizat recent de Allianz-Țiriac pentru a înțelege mai bine peisajul și percepțiile despre autism în România. În schimb, peste 35% cred că sprijinul este limitat, iar aproximativ 23% consideră că sprijinul este aproape inexistent și, dacă există, tot atâția sunt de părere că este insuficient. În total, aproximativ 82% indică astfel lipsa de sprijin pentru persoanele cu TSA.

Aproximativ 4 din 10 români cunosc sau au întâlnit pe cineva cu un astfel de diagnostic, în timp ce pentru 11% acest diagnostic există în cercul apropiat de cunoștințe, iar aproape 10% au un caz în familie. La pol opus, numai 3 din 10 respondenți spun că nu au interacționat niciodată până acum cu o persoană cu autism. Cu toate acestea, peste 53% dintre români recunosc faptul că știu foarte puțin sau deloc despre TSA, iar o parte semnificativă (77%) fac confuzii privind cauzele și manifestările autismului, mai arată sondajul realizat online de Allianz-Țiriac în august 2025, la nivel național, pe un eșantion total de 1.002 respondenți din România, dintre care 50,5% femei, preponderent cu vârsta între 18 și 44 de ani (49%) și cu venituri peste 4.000 de lei (58%).

TSA, între prejudecată și neînțelegere: mulți români cred încă în mituri false despre autism

În România, tulburările de spectru autist se confruntă mai puțin cu un diagnostic medical și mai mult cu un diagnostic social. Cei mai mulți români continuă să creadă în mituri false, precum ideea că autismul este o boală care se tratează cu sprijin adecvat (35,5%) sau că persoanele cu autism nu pot avea o viață independentă (36,2%). În același timp, 2 din 10 respondenți cred că autismul este ușor de recunoscut vizual, iar 16% indică autismul ca fiind un fenomen „nou”, apărut în ultimele decenii. Procente mai mici din populație, dar deloc neglijabile, cred unele mituri și mai periculoase, precum ideea că autismul este cauzat de vaccinuri (8,7%), că autismul este o consecință a alimentației sau expunerii la ecrane (6,6%) sau că persoanele cu autism nu pot merge la școală, nu pot lucra și nu pot avea prieteni (9,9%).