Președintele României, Nicușor Dan, face o vizită oficială în Republica Moldova. Vizita are loc marți. Nicușor Dan se va întâlni cu oficialii moldoveni, inclusiv cu președintele Maia Sandu.

Administraţia Prezidenţială a anunţat programul preşedintelui Nicuşor Dan. La ora 13.40, Nicușor Dan va fi primit de preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, la sediul Preşedinţiei Republicii Moldova. Cei doi vor avea convorbiri tête-à-tête şi oficiale, pentru ca în jurul orei 15.10, să susțină împreună o conferinţă de presă.

Totodată, Nicuşor Dan va avea o întâlnire cu elevii olimpici din Republica Moldova și va depune o coroană de flori la Monumentul lui Ştefan cel Mare si Sfânt. De la ora 18.00, Nicuşor Dan va avea o întrevedere cu preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, şi cu prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, la Reşedinţa de Stat. De la ora 18.30, președintele României va participa la un dineu oficial oferit de preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu. Ulterior, începând cu ora 20.00, cei doi şefi de stat vor participa la evenimentul „Viitorul european comun al României si Republicii Moldova”, la Sala cu Orgă din Chişinău.

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a anunțat că a început evaluarea tuturor unităților de cercetare-dezvoltare-inovare din sistemul național. Evaluarea este făcută de specialiștii ministerului.
Daniel David a făcut anunțul marți.

„În Raportul QX (https://www.edu.ro/raportQX) există un diagnostic transparent al sistemului de CDI și propuneri clare de reformă, care vin în întâmpinarea multor îngrijorări pe care le văd în spațiul public. Fără a relua aici detaliat concluziile Raportul QX, deoarece poate fi analizat de oricine este interesat, spun doar în sinteză, așa cum observă, de altfel, și evaluatorii internaționali, că sistemul nostru de CDI suferă de fragmentare (în prea multe unități de CDI, unele prea mici, fără o bună coordonare între ele), de o resursă umană insuficientă (avem cei mai puțini cercetători din țările Uniunii Europene) și, pe alocuri, cu un „mindset” insuficient de competitiv, și de subfinanțare cronică și impredictibilă, ceea ce îi afectează performanța. Fiind la nivel de viziune, țintind arhitectura și mecanismele fundamentale, evident că nu acoperă toate aspectele concrete sau întrebările posibile, dar dacă normalizăm arhitectura și aceste mecanisme fundamentale, multe soluții concrete vor veni de aici, iar pe restul le implementăm ușor într-un astfel de cadru sănătos. Așadar, așa cum am spus, urmăresc cu atenție discuțiile mai vizibile din spațiul public, deoarece multe pot fi inputuri bune la momentul operaționalizării viziunii prezentate în Raportul QX”, a transmis Daniel David.

Ministrul a arătat că a solicitat Autorității Naționale pentru Cercetare din subordinea Ministerul Educației și Cercetării să demareze procesul de evaluare a tuturor unităților CDI din sistemul național.

„Așadar, am început o evaluare, care va duce apoi la reorganizarea arhitecturii și mecanismelor fundamentale ale sistemului național de CDI, arhitectură sănătoasă în care vom putea apoi implementa mecanisme specifice sănătoase (unele propuse deja în Raportul QX). Între timp implementăm aspecte importante din Raportul QX, precum cele legate de accentuarea distribuirii fondurilor prin competiție (în raport cu alocările directe), încurajarea concentrărilor academice, atenție la derularea cât mai eficientă și transparentă a competițiilor aflate în derulare (ex. prin implicarea experților internaționali de top în proceduri transparente), optimizarea relației dintre etic și juridic (astfel încât juridicul să susțină etica, nu să o limiteze) etc”, a precizat ministrul Daniel David.

Deputatul gălățean Viorica Sandu a anunțat adoptarea unui proiect în domeniul sănătății privitor la prevenirea cancerului de col uterin și a unor boli asociate HPV. Astfel, putem salva vieți și reduce suferința, a transmis parlamentara social-democrată.

„Am votat în Camera Deputaților un proiect de lege foarte important, din domeniul Sănătății, prin care putem salva vieți și reduce suferința, prevenind cancerul de col uterin și alte boli asociate HPV. Conform Legii nr. 293/2022 pentru prevenirea și combaterea cancerului, cancerul de col uterin poate fi prevenit în procent de 100%, iar eu am votat această lege cu credința că astfel vom avea generații viitoare mai sănătoase, cu o mai bună calitate a vieții. Proiectul de lege adoptat de Camera Deputaților prevede extinderea vaccinării gratuite anti-HPV pentru toate fetele și băieții cu vârste între 11 și 26 de ani, prin introducerea în Programul Național de Vaccinare”, a explicat Viorica Sandu.

Se extinde astfel accesul la vaccinarea anti-HPV pentru categoriile de vârstă recomandate de către Organizația Mondială a Sănătății și Centrul Național de Vaccinologie.

„În Planul European de Combatere a Cancerului al Comisiei Europene se arață faptul că prin vaccinare pot fi prevenite multiple tipuri de cancer. Prin instrumente de finanțare de genul programului EU4healt va fi sprijinit efortul financiar al statelor membre de a extinde vaccinarea împotriva virusului uman Papilloma, pentru eliminarea cancerului de col uterin și a altor tipuri de cancer. Obiectivul este vaccinarea până în anul 2030 a cel puțin 90% din populația țintă a Uniunii Europene. La ora actuală România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la mortalitatea cauzată de cancerul de col uterin”, a adăugat Viorica Sandu.
Scopul acestei măsuri este reducerea semnificativă a incidenței cancerului de col uterin și a altor boli cauzate de virusul HPV, precum și creșterea gradului de vaccinare, prin acoperirea integrală a costurilor pentru adolescenți și tineri.
Legea urmează a fi trimisă președintelui Nicușor Dan pentru promulgare.

Primarul Sectorului 4 din București, Daniel Băluță, vrea să știe părerea bucureștenilor despre proiectul „celui mai modern complex educațional-sportiv din România”. este un complex care va fi construit pe un teren din strada Izvorul Mureșului. Acesta va include viitorul bazin de înot și instituțiile școlare din vecinătate.

„Că avem în lucru un bazin de înot olimpic, de nivel european, v-am mai spus. Alături de el însă, ridicăm cel mai nou și mai modern complex educațional-sportiv din România, iar proiectanții ne-au prezentat deja o primă simulare a modul în care spațiul, de aproximativ 45.000 de metri pătrați, va arăta la finalul lucrărilor. Veți regăsi mai jos imaginile și tare v-aș fi recunoscător dacă mi-ați scrie opiniile dumneavoastră în secțiunea de comentarii”, a scris primarul Daniel Băluță pe Facebook.

Conform proiectului, pe terenul din strada Izvorul Mureșului, pe care se află clădirile grădiniței 225, ale Liceului Economic nr. 1 și ale Școlii Gimnaziale nr. 129, vom fi construite următoarele:

• Bazin Olimpic și Semiolimpic: clădire S+P+2E+Etaj Tehnic, ce include bazin olimpic și semiolimpic, cu o capacitate de 740 de locuri în gradene, omologabil pentru competiții naționale și internaționale, dotat cu vestiare cu o capacitate de 210 locuri pentru sportivi si 50 locuri pentru arbitri si antrenori, săli de fitness și spații administrative.
• Săli de sport: clădire P+1E, include 2 săli de sport, cu gradene pentru 150 persoane pentru fiecare sală, dotate pentru activități sportive variate, precum și un teren de sport exterior, amenajat pe terasă.
• Școală și cămin pentru elevi: clădire S+P+4E+Etaj Tehnic, cu 28 săli de clasă pentru 785 elevi, laboratoare, bibliotecă, cantină, spații medicale, administrative și 20 de camere de cazare pentru 40 de elevi.
• Școala gimnazială nr. 129: clădire existentă propusă pentru modernizare și integrare funcțională în noul complex, care asigură activitățile de educație pentru 576 elevi.
• Grădiniță: clădire P+2E, spațiu educațional destinat preșcolarilor, cu 19 module de grupă (sală de activități, dormitor, grup sanitar) pentru 380 preșcolari, săli de mese, sală multifuncțională, cabinet medical, spații administrative și gospodărești.
• Parcare subterană: structură subterană cu o capacitate de 144 de locuri, inclusiv pentru vehicule electrice și utilizate de persoane cu dizabilități.

Compania Națională „Poșta Română” anunță lansarea unui proiect pilot inovator, în parteneriat cu BTR Exchange (Bitcoin România) – principala platformă de schimb de criptomonede din țară. În cadrul acestuia sunt instalate primele terminale pentru alimentarea conturilor cripto, direct în oficiile poștale.

Primul terminal este deja funcțional în incinta Oficiului Poștal 1 din Tulcea, oferind posibilitatea utilizatorilor de a depune numerar pentru alimentarea conturilor de pe platforma Bitcoin România. Această inițiativă facilitează accesul la tranzacționarea criptomonedelor, contribuind la creșterea incluziunii financiare digitale.

În perioada următoare, alte patru oficii poștale din Alexandria, Piatra Neamț, Botoșani și Nădlac vor beneficia de astfel de terminale.

„Proiectul reflectă angajamentul Poștei Române de a integra tehnologii de ultimă generație în serviciile sale și de a aduce inovația mai aproape de toți cetățenii, inclusiv în zonele mai puțin digitalizate. Această inițiativă se înscrie în strategia pe termen lung a companiei de transformare digitală și modernizare a serviciilor tradiționale. Poșta Română a dovedit, în ultimii ani, o deschidere constantă către noile tehnologii. În 2022, a emis primul NFT oficial al unei instituții publice românești – un timbru digital aniversar dedicat celor 160 de ani de activitate. Parte din colecție a fost licitată, iar fondurile obținute au fost donate organizației HOSPICE Casa Speranței. În 2023, direcția de digitalizare a continuat cu lansarea unei colecții de 100 de NFT-uri și cărți poștale dedicate eroilor anticomuniști, realizate în colaborare cu CNSAS, Editura Humanitas și alte instituții culturale, sub umbrela campaniei „Demnitate și curaj”. Prin aceste proiecte, Poșta Română își reconfirmă rolul de instituție publică modernă, conectată la realitățile tehnologice actuale, și consolidează accesul cetățenilor la soluții financiare sigure, rapide și accesibile”, scrie în comunicatul Poștei Române.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a lansat două apeluri de proiecte în valoare totală de peste 111 mil. euro, pentru sprijinirea persoanelor cu dizabilități. Acestea vizează dezvoltarea serviciilor specializate pentru copiii cu dizabilități, dar și integrarea pe piața muncii.

Finanțările sunt acordate prin Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021–2027 (PoIDS), ca parte a eforturilor guvernamentale de a promova echitatea socială și accesul egal la oportunități.

„Prin cele două apeluri lansate, facem un pas decisiv în direcția unei intervenții sistemice și coerente pentru sprijinirea persoanelor cu dizabilități din România. Primul apel vizează dezvoltarea unei rețele naționale de centre de zi pentru copii cu dizabilități, cu servicii de terapie, sprijin educațional și consiliere parentală, adaptate la nevoile reale din comunități. Este un răspuns concret la lipsa acută de servicii de intervenție timpurie, care afectează șansele de recuperare și incluziune ale acestor copii. Cel de-al doilea apel introduce un model integrat de angajare asistată pentru persoanele adulte cu dizabilități, care include formare profesională, consiliere, sprijin pentru angajare și menținerea locului de muncă, precum și dezvoltarea unei platforme naționale și a unei rețele de ateliere protejate. Așteptăm rezultate importante: mii de persoane cu dizabilități să beneficieze direct de aceste măsuri, iar intervențiile să contribuie la reducerea disparităților și la consolidarea capacității sistemului public să răspundă la aceste probleme”, a declarat ministrul Marcel Boloș.

Primul apel de proiecte, cu o valoare de peste 97 mil. euro, va asigura intervenții dedicate copiilor cu dizabilități care au nevoie de sprijin pentru a-și atinge potențialul de dezvoltare și pentru a duce o viață cât mai independentă. Prin acest apel vor fi finanțate proiecte care asigură accesul copiilor la servicii de abilitare și reabilitare, inclusiv psihoterapie, terapie logopedică, fizioterapie, kinetoterapie, terapie ocupațională și alte intervenții personalizate. Scopul este de a sprijini dezvoltarea fizică, cognitivă, emoțională și socială a copiilor, în funcție de nevoile individuale, contribuind astfel la integrarea lor în familie, școală și comunitate. În egală măsură, apelul include și activități destinate familiilor, prin care se urmărește îmbunătățirea capacității părinților sau tutorilor legali de a înțelege, gestiona și susține parcursul de îngrijire al copilului cu dizabilități.

Depunerea proiectelor se realizează exclusiv online, prin platforma MySMIS2021, iar termenul limită pentru transmiterea aplicațiilor este 29 august 2025. Sunt eligibili pentru depunerea proiectelor atât autoritățile publice locale, cât și furnizorii acreditați de servicii sociale, publici sau privați.

Cel de-al doilea apel are o alocare financiară de peste 14 mil.euro și va sprijini integrarea profesională a persoanelor adulte cu dizabilități. Prin acest demers, se dorește implementarea unor măsuri care să faciliteze angajarea și menținerea acestor persoane pe piața muncii. Printre intervențiile avute în vedere se numără organizarea unor campanii de informare menite să crească gradul de conștientizare cu privire la dreptul la muncă al persoanelor cu dizabilități și actualizarea cadrului legislativ care reglementează pregătirea profesională și angajarea asistată. De asemenea, apelul prevede înființarea atelierelor protejate și dezvoltarea unui pachet de resurse adaptate pentru formarea profesională a persoanelor din această categorie. Sunt incluse și măsuri de stimulare a angajatorilor care promovează incluziunea, alături de sprijin pentru organizațiile care contribuie la accesibilizarea locurilor de muncă. Totodată, va fi creată o platformă digitală interactivă dedicată facilitării angajării persoanelor cu dizabilități.
Proiectele pot fi depuse, de asemenea, prin platforma MySMIS2021, până cel târziu la data de 29 iulie 2025.

Europarlamentarul Dan Nica solicită măsuri ferme pentru transparența și stabilitatea pieței energetice. Liderul Delegației PSD în Parlamentul European i-a adresat vicepreședintelui executiv pentru Prosperitate și Strategie Industrială a Comisiei Europene, Stéphane Séjourné, două întrebări esențiale privind stabilitatea și transparența pieței energetice. Prima se referă la intenția de a cere Băncii Europene de Investiții să introducă garanții pentru contractele de achiziție de energie (PPA), având în vedere volatilitatea extremă a pieței, care afectează atât micii producători, cât și marile companii.

În al doilea rând, europarlamentarul a ridicat problema intermediarilor care profită fără să aducă valoare, folosind tactici înșelătoare și manipulând piața.

„Ați menționat în răspunsul dvs că trebuie luate anumite măsuri. În acest context vă adresez două întrebări concrete:
1. Intenționați să cereți Băncii Europene de Investiții să introducă garanții pentru PPA (Power Purchase Agreement - Contract de achiziție de energie)? Piața energetică este extraordinar de volatilă. Nimeni nu poate să-și facă un plan – fie că este o brutărie mică care face pâine, sau despre o companie care produce aluminiu.
2. Nu avem o problemă cu prețul de producție, problema este, însă, cu intermediarii. Există foarte mulți intermediari necinstiți, traderi, care fac foarte mulți bani fără să facă ceva. Aceste chestiuni de manipulare a pieței și tacticile înșelătoare au fost puse de către ESMA (Autoritatea de Supraveghere a Piețelor Financiare din Uniunea Europeană). Nu poți să ai, pe de o parte, aceste lucruri care se întâmplă și pe de altă parte, nimeni să nu ia aceste măsuri necesare. ACER este singura instituție care poate să ia măsuri în momentul în care apar tactici înșelătoare și practici de manipulare a pieței când sunt mai multe state membre implicate.

De ce nu facem o piață a energiei electrice să-i știm pe cei care vând, la ce prețuri vând? Cred că acest exercițiu de transparență este o chestiune absolut normală. Avem o bursă a grâului și nu avem o bursă a energiei electrice? Cine se opune în a ști cine cumpără și cine vinde și, mai ales, la ce prețuri? Nu avem o bursă nici măcar pentru gaze naturale. Acestea sunt lucruri care cred că stau în puterea dvs, domnule Sejourne, să le cereți Comisiei Europene pentru a fi introduse”, a susținut europarlamentarul Dan Nica în Parlamentul European.

Guvernul României a aprobat un ajutor de stat în valoare de peste 279 de milioane de lei pentru Complexul Energetic Oltenia, proiect inițiat de ministerul energiei. Anunțul a fost făcut de ministrul energiei, Sebastian Burduja. Aceste fonduri vor acoperi parțial costurile certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră aferente anului 2025, conform angajamentelor europene. Este o decizie așteptată, parte a planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană, a explicat Burduja.

„Este un nou semnal că România își asumă cu responsabilitate tranziția energetică — dar o face realist, cu cap, fără a periclita securitatea energetică a românilor. Complexul Energetic Oltenia nu este o simplă companie, ci un pilon al sistemului energetic național. Produce energie în bandă, adică energie stabilă, care ține în funcțiune economia și lumina aprinsă în spitalele, școlile și casele românilor. Fără CEO, România nu ar fi trecut cu bine peste crizele ultimilor ani — de la ierni geroase la veri caniculare, la volatilitatea pieței energetice europene”, a transmis ministrul român.

El a mai arătat că „închiderea celor 1.755 MW pe cărbune, prevăzută prin PNRR pentru 1 ianuarie 2026, nu este fezabilă în lipsa unor capacități noi de producție de energie în bandă care să fi fost puse în funcțiune”. „Grupurile pe gaz sunt încă în faza de licitație, turbinele s-au scumpit considerabil, iar termenele de execuție s-au extins. În acest context, deciziile pripite vor genera vulnerabilități reale, pe care România nu și le permite. Securitatea energetică a României nu este negociabilă.

Tranziția către energie curată trebuie să fie sustenabilă și corectă. România și-a redus masiv emisiile de gaze cu efect de seră, cu peste 77% față de 1990. Ne păstrăm ținta de 2032 pentru eliminarea cărbunelui din mixul energetic național. Până atunci, vom avea suficiente capacități alternative, mai ieftine și mai curate, pe gaz, dar și reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, pe care am reușit anul trecut să le contractăm, după 20 de ani. Este important să sprijinim tranziția CEO și să o facem ținând cont de nevoile pe care România le are acum și cu respect pentru oamenii care țin această companie în viață — mineri, energeticieni, comunități întregi care muncesc cu demnitate și profesionalism. Le mulțumesc tuturor. Vom continua să investim în capacități noi, în energie regenerabilă, în gaz, în nuclear, dar îmi exprim în continuare speranța că nu vom fi forțați să luăm decizii care pot periclita interesele consumatorilor sau economia națională”, a precizat ministrul Sebastian Burduja.

Europarlamentarul român Victor Negrescu a anunțat că viitorul guvern trebuie să gestioneze urgent provocările cu care se confruntă. Negrescu s-a referit la reducerea deficitului și la implementarea PNRR.
Comisia Europeană a prezentat miercuri o serie de comunicări și recomandări privind deficitul bugetar și implementarea PNRR-urilor.

„Avem și vești bune, dar și provocări serioase pe care viitorul guvern trebuie să le gestioneze urgent: Propunerea mea privind transferul proiectelor din PNRR către alte programe europene a fost preluată oficial. Există soluții concrete atât pentru a finaliza proiectele, cât și pentru a salva miliarde de euro. Simplificarea și prelungirea procedurii de modificare a PNRR-urilor pentru o implementare mai rapidă a fost una dintre solicitările noastre”, a transmis europarlamentarul pe Facebook.

El a mai spus că nu a fost propusă suspendarea fondurilor europene în cazul României.

„Țara noastră a primit un răgaz de câteva luni pentru a prezenta un plan credibil de reducere a deficitului excesiv. Exact cum s-a întâmplat și anul trecut, când, în ciuda scepticismului, am reușit renegocierea traiectoriei bugetare. În urma demersurilor susținute inclusiv în Parlamentul European, Comisia a adoptat reglementări simplificate pentru politica de coeziune. Acestea permit o absorbție mai eficientă a fondurilor europene, inclusiv în cazurile de urgență precum Salina Praid sau pentru investiții în apărare și opțiunea folosirii lor pentru finalizarea PNRR-urilor”, a mai arătat Victor Negrescu.

Solicitarea de prelungire a termenului de implementare pentru PNRR, formulată și susținută în raportul pe care l-a coordonat în Parlamentul European, a fost acceptată parțial. Comisia Europeană propune o primă prelungire tehnică, permițând depunerea cererilor de plată până la finalul lunii septembrie 2026 și decontarea facturilor până la finalul anului.
„Este o măsură esențială pentru toată Europa mai ales că până la sfârșitul lunii mai 2025, plățile ajunseseră doar la 49% din total. Doar 31% din totalul țintelor și jaloanelor au fost evaluate de Comisie ca fiind îndeplinite. La sesiunea plenară din iunie urmează votul din plen privind raportul Parlamentului European și o conferință de presă cu conducerea legislativului european. Punem presiune. 16 state membre vor putea crește temporar deficitul pentru a investi în apărare. Așa cum am anunțat și am fost chiar citat la conferința de presă de la Cotroceni, România nu se numără printre ele. Din nou, am informat corect. Toate aceste evoluții confirmă nevoia unei abordări profesioniste și strategice în relația cu instituțiile europene. România nu-și poate permite amatorism și întârziere. Este momentul unei resetări rapide și lucide a felului în care ne raportăm la Europa”, a precizat europarlamentarul român.

O pistă de bob unică se construiște în parcul de aventură Escapeland din Pădurea Gârboavele. Pista cu două trasee va avea peste 1,5 kilometri și va putea fi utilizată în toate anotimpurile. În cadrul investiției de trei milioane de euro vor mai fi realizate un zid de cățărare, un amfiteatru și piste de biciclete montane.

„Vești bune pentru iubitorii de adrenalină. Au sosit primele sănii pentru pista de bob din Pădurea Gârboavele”, a anunțat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.
Traseele pistei de bob se vor întinde pe mai bine de 1,5 kilometri, având o altitudine maximă de 42 de metri. Traseele vor fi amenajate printre copaci, vor avea curbe strânse și chiar tuneluri. Una dintre instalațiile de alpine coaster va fi unică în România. În interior, vor mai fi construite piste de biciclete montane, inclusiv un traseu de XCO (Cross Country Olimpic), cu o lungime totală de aproape 7 kilometri;

De asemenea, vor fi construite un zid de cățărare cu o înălțime de 10 metri, locuri de joacă, foișoare și un amfiteatru exterior.

„Această investiție reprezintă un pas important în modernizarea infrastructurii de agrement din județul Galați. Îmi doresc enorm ca Pădurea Gârboavele să devină una dintre cele mai atractive destinații de agrement din regiune, un loc unde atât gălățenii, cât și turiștii să aibă parte de distracție și relaxare în natură. Bobul suspendat și pistele de biciclete vor aduce un plus unic de adrenalină și distracție, iar faptul că una dintre dintre instalațiile de alpine coaster este unică în România ne entuziasmează și mai mult”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.
Valoarea investiției este de peste 15 milioane de lei.