Poșta Română a dezmințit zvonurile privind întârzierea pensiilor în luna mai. Pensiile și prestațiile sociale aferente lunii mai 2025 vor fi distribuite începând cu data de 2 mai, a transmis compania.

Reacția a apărut în urma unor informații de presă.
„Ca urmare a articolelor difuzate în mass-media, legate de livrarea pensiilor și prestațiilor sociale aferente lunii mai, pentru corecta informare a opiniei publice, Compania Națională Poșta Română face următoarele precizări: Pensiile și prestațiile sociale aferente lunii mai 2025 vor fi distribuite începând cu data de 2 mai 2025”, a transmis Poșta Română.
Toate sumele vor fi livrate la timp.
„Ne asigurăm beneficiarii că toate pensiile și prestațiile sociale vor fi livrate la timp și în condiții de maximă siguranță”, a precizat Poșta Română.

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a anunțat semnarea a 11 noi contracte de finanțare prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”. Valoarea noilor contracte este de peste 205 milioane de lei.

Noile investiții vizează modernizarea infrastructurii rutiere, înființarea sau extinderea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, a stațiilor de epurare, a rețelelor de canalizare menajeră și a sistemelor inteligente de distribuție a gazelor naturale.
„Până în prezent, prin acest program au fost semnate 4.252 de contracte de finanțare, în valoare totală de 50.437.068.326,39 de lei, pentru a asigura infrastructura de bază în vederea furnizării serviciilor publice esențiale în toate comunitățile”, a declarat ministrul Cseke Attila.

Ministerul Finanțelor anunță că România se va încadra în ținta de deficit asumată prin Planul Bugetar. Anunțul a fost făcut în urma unui comunicat Eurostat privind deficitul bugetar în 2024 al României.
Eurostat a anunțat că deficitul bugetar a fost de 9,3% din PIB la finalul anului trecut.

„Referitor la comunicatul Eurostat privind deficitul bugetar în 2024 al României, Ministerul Finanțelor face următoarele precizări: Deficitul bugetar al României calculat conform metodologiei naționale cash a fost, în 2024, de 8,65% din PIB, respectiv 152,72 miliarde lei. Deficitul bugetar ESA, conform datelor oficiale ale Eurostat, publicate în data de 22 aprilie 2025, a fost de 9,3% din PIB la finalul anului trecut. Calculul deficitului s-a făcut în sistemul de raportare actual, definit în Sistemul European de Conturi (ESA 2010), precum și în regulamentele emise în aplicarea Tratatului de instituire a Uniunii Europene. Astfel, diferența dintre cele două abordări este rezultatul aplicării unor metodologii diferite de estimare”, a transmis Ministerul Finanțelor.

Instituția a mai arăta că nu este pentru prima dată când, în România, au putut fi observate diferențe între deficitul ESA și deficitul cash.
„Influențe negative în calculul deficitului ESA au avut în principal sumele datorate și neplătite la sfârșitul anului de către instituțiile bugetare, ceea ce a presupus cheltuieli mai mari cu 9,1 miliarde lei, cât și transpunerea dobânzilor (-9,6 mld lei) din baza cash în baza accrual în funcție de termenele de plată. Facem precizarea că nu este pentru prima dată când, în România, au putut fi observate diferențe între deficitul ESA și deficitul cash”, a adăugat Ministerul Finanțelor.
Concluzia ministerului este că România se va încadra în ținta de deficit bugetar.
„Chiar și în acest context, România își reafirmă angajamentul de a se încadra în deficitul de 7% din PIB în 2025 și, totodată, va continua această traiectorie și în următorii ani, așa cum prevede Planul Bugetar – Structural Național pe Termen Mediu agreat împreună cu Comisia Europeană”, a precizat Ministerul Finanțelor.

Guvernul României va declara doliu național în România pentru ziua de sâmbătă, atunci când va fi înmormântarea Papei Francisc. Informația nu este confirmată în mod oficial.

Decizia Executivului ar trebui să fie oficializată în ședința de joi, printr-o hotărâre de Guvern. În zilele de doliu național instituțiile arborează drapelul în bernă.

Zeci de lideri ai lumii vor participa la înmormântarea de sâmbătă. Printre aceștia va fi Ilie Bolojan, președintele interimar al României.

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a transmis un mesaj cu ocazia Zilei Pământului. Un mediu curat este o condiție esențială pentru calitatea vieții, sănătatea noastră și dezvoltarea durabilă a societății, a spus șeful statului.
Mesajul a fost trimis marți, 22 aprilie.

„Astăzi este Ziua Internațională a Pământului, un bun prilej să ne reamintim cât de important este să avem grijă de mediu, nu doar pentru noi, ci și pentru cei care vin după noi. Un mediu curat este o condiție esențială pentru calitatea vieții, sănătatea noastră și dezvoltarea durabilă a societății. Tema din acest an, <Our Power, Our Planet>, subliniază legătura directă dintre modul în care gestionăm resursele, în special cele energetice, și viitorul planetei. Un sistem energetic sigur și sustenabil nu mai poate fi doar un obiectiv opțional, ci trebuie să devină o prioritate globală”, a spus Ilie Bolojan.

Președintele interimar al României a trecut în revistă realizările din ultimul an.
„România a adoptat un nou Cod Silvic, care întărește regimul de protecție a pădurilor, a extins și a perfecționat Sistemul de Garanție-Returnare pentru reciclarea ambalajelor și a avansat în consolidarea educației pentru mediu, prin politici și instrumente de finanțare dedicate. În domeniul energetic, țara noastră a continuat tranziția către energie verde. Numărul prosumatorilor a continuat să crească, în special prin programe precum Casa Verde Fotovoltaice, iar datele arată că mixul energetic național devine tot mai sustenabil. Tot în 2024 au fost puse în funcțiune cele mai multe parcuri solare și eoliene din ultimii 8 ani, iar România a devenit cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană”, a mai spus Bolojan.

Președintele interimar a subliniat că autoritățile publice, mediul de afaceri și societatea civilă au capacitatea de a determina construirea unui sistem energetic rezilient.
„Acesta este un obiectiv strategic al României, pentru atingerea căruia este imperativ să fie depășite toate diferențele de opinie și obstacolele logistice, astfel încât dezvoltarea economică și protecția mediului să se susțină reciproc. România are resurse naturale semnificative, de la Munții Carpați la Delta Dunării, iar protejarea lor este în responsabilitatea noastră. În acest sens, trebuie să pregătim planuri eficiente pentru utilizarea lor chibzuită, concomitent cu reducerea surselor de poluare. Totodată, educația joacă un rol esențial, nu doar pentru a transmite informații despre protecția mediului, ci și pentru a motiva noile generații să se implice activ și să facă o diferență. Să contribuim zilnic la protejarea naturii, fiecare dintre noi, prin alegerile responsabile pe care le facem”, a fost concluzia lui Ilie Bolojan.

Ministerul Finanțelor a anunțat că a atras aproape 838 milioane lei și 101 milioane euro prin emisiunea Fidelis din luna aprilie. Suma totală este de peste 1,3 miliarde lei sau aproximativ 269,7 milioane euro. A fost a treia ofertă primară de vânzare de titluri de stat pentru populație (Fidelis) derulată în acest an prin Bursa de Valori.

Titlurile de stat Fidelis emise în aprilie au debutat joi, 17 aprilie, la tranzacționare la Bursa de Valori București.
Oferta primară, desfășurată în perioada 4-11 aprilie, a atras 16.432 de ordine de subscriere, atât pentru titlurile denominate în lei, cât și pentru cele în euro. Oferta a fost intermediată de un sindicat format din BT Capital Partners (Lead Manager), Alpha Bank Romania, Banca Comercială Română, BRD – Groupe Societe Generale și TradeVille (Sindicat de intermediere), precum și Banca Transilvania și Libra Internet Bank (Grup de distribuție). Titlurile de stat au putut fi achiziționate și prin 9 participanți eligibili, a transmis Bursa de Valori București.

La emisiunea de titluri de stat Fidelis au putut participa persoanele fizice rezidente și nerezidente cu vârsta de peste 18 ani până la data închiderii ofertei. Veniturile obținute, atât din dobânzi, cât și din câștigurile de capital, nu sunt impozabile.
Prin intermediul celor 23 de oferte derulate începând cu august 2020, Ministerul Finanțelor a atras de la populație aproape 48,8 miliarde lei (9,9 miliarde euro). Următoarea ofertă de vânzare de titluri de stat Fidelis este estimată să înceapă în prima decadă a lunii mai.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, anunță că lucrările de reabilitare a Palatului Comisiei Dunării de la Galați au intrat într-o nouă etapă. Îi redăm strălucirea de altădată, promite Fotea.

„Lucrările de reabilitare și eficientizare energetică realizate la Biblioteca V.A.Urechia, una dintre cele mai frumoase clădiri istorice din Galați – ce a primit Marca de Patrimoniu European, în 2021, chiar înainte de Ateneul Român, din București (2023) - au intrat într-o nouă etapă. Imobilul gălățean, construit inițial, între 1893 – 1896, pentru a găzdui Palatul Comisiei Europene a Dunării, își recapătă pe zi ce trece strălucirea arhitecturală din perioada când slujea ca sediu administrativ pentru prima instituție cu adevărat europeană, precursoare a Uniunii Europene de astăzi”, a transmis Costel Fotea.
Clădirea a parcurs deja un traseu amplu de reabilitare, unul care să-i păstreze valențele de monument istoric de sec XIX – cu elegante elemente neoclasice, dar care, la interior, să ofere toate condițiile unei biblioteci moderne, cu tehnologie de secol XXI.

Printre principalele lucrări derulate la Biblioteca ”V.A.Urechia” s-au numărat reabilitarea termică a elementelor de anvelopare ale clădirii, refacerea rețelelor de utilități, a instalațiilor termice, a sistemelor de climatizare și ventilare – specifice unei bune păstrări a fondului de carte, dar menite să asigure și un spațiu confortabil pentru vizitatori, la care s-au adăugat și sisteme moderne de folosire a unor surse de energie regenerabilă sau cu o eficiență energetică superioară.
În această gamă de lucrări se înscrie și montarea noilor ferestre ale bibliotecii, ce vor înlocui vechea tâmplărie, realizate pentru a corespunde estetic profilului arhitectural al imobilului, dar care vor aduce un plus de eficiență în ceea ce privește calitățile termice și fonice.

O echipă specializată în realizarea tâmplăriei pentru clădiri de patrimoniu a pregătit și montat noile ferestre ale bibliotecii.
Execuția unei astfel de tâmplării presupune multă atenție și răbdare în toate etapele de execuție, fie că e vorba de șlefuirea lemnului și aplicarea straturilor de protecție, de montarea foilor de sticlă (ferestrele vor fi prevăzute cu trei foi, pentru un grad ridicat de izolare termică și fonică) sau de asigurarea etanșeității în momentul montării tâmplăriei.
În paralel, la Biblioteca ”V.A.Urechia” s-au realizat lucrări și la partea finală a instalațiilor termice, precum și la partea de finisaje interioare și exterioare.
„Astfel, la finalizarea lucrărilor realizate în cadrul proiectului derulat de Consiliul Județean, Biblioteca ”V.A.Urechia” își va recăpăta pe deplin blazonul de instituție emblematică pentru viața culturală, economică și socială a Galațiului”, a precizat Costel Fotea.

Lucrările de pe șantierul autostrăzii Sibiu-Pitești avansează. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat că a fost străpunsă a doua galerie a tunelului Momaia

Anunțul a fost făcut miercuri, 16 aprilie.
„A fost astăzi realizată și străpungerea celei de a doua galerii a tunelului Momaia (secțiunea Curtea de Argeș-Tigveni), pe sensul de mers Sibiu-Pitești”, a transmis pe Facebook Sorin Grindeanu.
Tunelul are o lungime de peste 1,3 km și este format din două galerii unidirecționale (câte o galerie pe fiecare sens de circulație). Este primul tunel rutier forat din România

Pe șantierul Secțiunii 4 a autostrăzii Sibiu-Pitești (A1) stadiul fizic al lucrărilor a ajuns la aproape 70%.
„Dacă actualul ritm de lucru va fi menținut, sunt șanse reale ca pe această secțiune (9,86 km) să fie deschisă circulația încă de anul viitor (2026), deși termenul contractual de finalizare este 2027”, a precizat ministrul Transporturilor.

Cinci oferte au fost depuse pentru construcția lotului 3 al autostrăzii Craiova-Filiași. Anunțul a fost făcut de ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu. Sectorul are o lungime de 21,7 kilometri.

Companii din România, Italia, Turcia și Ucraina încercă să-și adjudece contractul în valoare de 2,71 miliarde de lei, care prevede proiectarea și execuția lotului. Termenul de finalizare a lucrărilor este de 34 de luni.
Traseul lotului 3 se desfășoară între Nodul rutier Beharca, prin care se asigură conexiunea cu DN6, și nord-vestul localității Țânțăreni.

Pe traseu se vor contrui inclusiv un viaduct peste Râul Frățoștița, CF100 (CF900) și DN6/E70 (846 m), un pasaj în zona Nodului Răcarii de Sus, peste CF100 (285 m) și patru parcări de scurtă durata (dotate fiecare cu câte 8 locuri de parcare cu posibilitate de încărcare rapidă a autoturismelor electrice). Contractul este finanțat prin Programul Transport PT 2021-2027.
Ministrul Sorin Grindeanu a mai anunțat că toate contractele pentru cele trei loturi ale autostrăzii Craiova-Filiași (46,4 km) se află în faza de evaluare a ofertelor.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, susține că România are nevoie de o Europa care investește în oameni și în comunități. Afirmația a fost făcută în contextul discuțiilor de la PE privitoare la viitorul buget al UE.

„România are nevoie de o Europă care investește în oameni și în comunități. În aceste zile, la nivel european, discutăm despre viitorul bugetului Uniunii Europene. Pentru România, aceste decizii contează enorm. De ele depind investițiile în spitale, școli, drumuri, locuri de muncă și sprijinul pentru regiunile care încă recuperează decalaje”, a explicat europarlamentarul Victor Negrescu,.

Vicepreședintele Parlamentului European s-a referit la coeziune și echitate.
„Avem nevoie de o politică de coeziune puternică, de fonduri pentru mediul rural, care să ajungă la fermieri și sate, și de o tranziție justă, care să nu lase pe nimeni în urmă. Nu cerem privilegii, dar nu putem accepta condiționalități care să îngreuneze accesul la fonduri europene sau să reducă controlul democratic. România cere șansa de a-și valorifica potențialul, de a construi un viitor mai bun pentru toți cetățenii ei. Am vorbit despre aceste lucruri la conferința organizată de FEPS, la care au participat reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Parlamentului European și numeroși parteneri sociali, dedicată bugetului european și viitorului coeziunii. A fost un dialog sincer, cu oameni care cred, ca și mine, că o Europă mai unită înseamnă o Europă care investește echitabil în toate regiunile sale. România este parte din soluție. Europa trebuie să rămână solidară”, a precizat Victor Negrescu.