Ministerul Afacerilor Externe (MAE) va continua operațiunile de repatriere a cetățenilor români din Orientul Mijlociu, autoritățile având rezervate noi zboruri în cadrul mecanismului RescEU, care asigură transport specializat și finanțare integrală din bugetul european.
Purtătorul de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea, a oferit luni detalii despre funcționarea sistemului european de protecție civilă în contextul crizei din regiune.

„În cadrul aceluiași mecanism, care reprezintă un fel de capacitate strategică de prepoziționare de capabilități și resurse ale Uniunea Europeană în 22 de țări, inclusiv în România, există un asemenea depozit special. Există în Polonia, operat de LOT Polish Airlines, o capacitate de transport strategică de urgență în cadrul RescEU care are trei avioane permanent la dispoziție: două avioane de evacuare de pasageri și un avion specializat pentru evacuarea pacienților medicali”, a declarat Țărnea.

Acesta a precizat că planificarea pentru noi misiuni din regiune este deja în curs.
„România mai are un număr de zboruri rezervate în acest mecanism și, în măsura în care în zilele acestea pregătirile operaționale continuă, o să vă spunem detalii suplimentare despre noi zboruri de acest tip”, a afirmat purtătorul de cuvânt al MAE.

Referitor la logistica acestor operațiuni, Țărnea a explicat că există diferențe între zborurile realizate prin RescEU și evacuările organizate prin mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene.
„În cazul RescEU este vorba despre o capabilitate a Uniunii Europene, iar costurile de menținere și de utilizare sunt asigurate în proporție de 100% de Uniunea Europeană, deci sunt repatrieri plătite din bugetul Uniunii Europene”, a spus el.
Potrivit datelor prezentate de MAE, aproximativ 2.000 de cetățeni români s-au întors din Orientul Mijlociu fie cu zboruri de evacuare, fie cu zboruri de repatriere asistată sau comerciale facilitate de stat. Separat, aproximativ 1.500 de cetățeni au revenit în țară prin mijloace proprii.

Guvernul analizează cinci scenarii privind evoluția prețurilor la carburanți și posibilele măsuri pentru a preveni depășirea pragului de 10 lei pe litru, a declarat duminică seara ministrul Energiei, Bogdan Ivan.

Potrivit ministrului, scenariile au fost prezentate ministrului Finanțelor și discutate cu premierul Ilie Bolojan, iar autoritățile ar putea interveni în funcție de evoluția pieței petrolului.

„Statul are pe masă cinci scenarii în funcție de cum continuă aceste evoluții. Am discutat cu ministrul de Finanțe și cu premierul și urmează să intervenim în funcție de cum evoluează situația”, a spus Ivan, la Antena 3 CNN.
Ministrul a precizat că prețul barilului de petrol a înregistrat cea mai mare creștere săptămânală din 1983, pe fondul tensiunilor militare din Orientul Mijlociu, ceea ce ar putea menține presiunea asupra prețurilor la pompă.

Ivan a arătat că una dintre măsurile analizate este reducerea temporară a accizelor și a altor taxe incluse în prețul final al carburanților, care reprezintă aproximativ 70% din costul plătit de consumatori.
„Suntem hotărâți să activăm diferite mecanisme care vor face tot posibilul ca să nu ajungem la o sumă cu două cifre la pompă”, a afirmat ministrul.
Acesta a adăugat că Guvernul ar putea lua o decizie în cursul săptămânii viitoare, după discuțiile cu Ministerul Finanțelor și analiza impactului asupra bugetului de stat pe 2026.
Potrivit lui Ivan, creșterile de preț la carburanți sunt mai mari în alte state europene, precum Germania, Italia sau Spania, unde scumpirile recente au ajuns până la 1–1,5 lei pe litru.

Europarlamentarul PSD Dan Nica, coordonator al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie a Parlamentului European (ITRE), co-raportor al Fondului European pentru Competitivitate, susține că noul Industrial Accelerator Act reprezintă o oportunitate majoră pentru relansarea și modernizarea industriei din România și din întreaga Uniunea Europeană.

Inițiativa europeană urmărește accelerarea investițiilor industriale și sprijinirea decarbonizării sectoarelor strategice ale economiei, de la industriile energo-intensive – precum oțelul, cimentul sau chimia – până la industria auto și tehnologiile net-zero, considerate esențiale pentru competitivitatea economică a Europei în următoarele decenii.

„România are un potențial industrial semnificativ în sectoare strategice europene: metalurgie, materiale de construcții, industrie chimică, industria auto și producție industrială. În același timp, competitivitatea acestor sectoare depinde tot mai mult de accesul la energie competitivă și de investiții în tehnologii moderne. Prin acest regulament, Uniunea Europeană introduce instrumente concrete menite să susțină transformarea industrială, prin stimularea investițiilor în capacități de producție în Europa, dezvoltarea unei piețe pentru materiale industriale cu emisii reduse de carbon precum oțelul, cimentul și aluminiul, introducerea unor criterii de origine europeană pentru produse și tehnologii strategice și accelerarea procedurilor de autorizare pentru proiectele industriale. În același timp IAA, introduce cerințe „Made in EU” și preferințe pentru produse cu emisii reduse de carbon în achizițiile publice și schemele de sprijin - măsuri care consolidează cererea internă și oferă investitorilor predictibilitate. Regulamentul Industrial pentru Accelerarea Industrială nu este doar o politică economică, este o strategie de reziliență într-un context internațional tot mai volatil”, a declarat Dan Nica

Președintele Nicușor Dan a declarat joi că nu va convoca Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, atât timp cât situația nu reprezintă un pericol direct pentru România.

Aflat în vizită în Polonia, șeful statului a precizat că autoritățile române monitorizează evoluțiile din regiune și că prioritatea imediată este sprijinirea cetățenilor români aflați în zonele afectate de conflict.

Potrivit președintelui, aproximativ 5.000 de români care nu au statut de rezidenți în țările din regiune sunt în contact cu Ministerul Afacerilor Externe al României. Persoanele considerate vulnerabile sunt repatriate pe cheltuiala statului, în timp ce alți cetățeni primesc sprijin logistic pentru revenirea în țară.

În același context, Nicușor Dan a comentat situația din Republica Islamică Iran, afirmând că România nu va „plânge” regimul de la Teheran, pe care îl acuză că a sponsorizat terorismul în regiune și a destabilizat zona de-a lungul anilor. Președintele a precizat că declarația vizează regimul politic, nu populația iraniană.

Deputatul PSD Viorica Sandu a anunțat că proiectul legislativ privind programul de investiții și creare de locuri de muncă în mai multe județe, inclusiv Galați, a trecut de Senatul României și a intrat în dezbaterea Camerei Deputaților, care este forul decizional.

Parlamentarul PSD este coinițiator al Proiectului de Lege Plx 47/2026, care vizează stimularea investițiilor și dezvoltarea economică în județele Hunedoara, Gorj, Dolj, Galați, Prahova și Mureș.

Potrivit deputatului Viorica Sandu, programul este conceput pentru a încuraja investițiile productive, pentru a sprijini antreprenorii locali și pentru a crea locuri de muncă stabile în zonele afectate de declin industrial.

„Este un pachet coerent, cu reguli clare, criterii de punctaj transparente și mecanisme de control, care urmărește un lucru simplu: mai multe investiții în Galați și mai multe locuri de muncă bine plătite pentru gălățeni. Județul nostru a trecut prin pierderi industriale majore și prin transformări economice dificile, tocmai de aceea avem nevoie de instrumente moderne, aplicate țintit, care să susțină capitalul local și să atragă investiții noi”, a transmis deputatul Viorica Sandu.

Proiectul legislativ introduce mai multe măsuri de stimulare pentru companii și investitori. Printre acestea se numără credit fiscal de până la 100% din impozitul pe profit aferent activității eligibile, în funcție de punctajul obținut. De asemenea, se prevede amortizare accelerată, care permite recuperarea a până la 50% din valoarea investiției în primul an, și deducere suplimentară de 100% pentru formarea profesională a angajaților.

În cazul investițiilor de tip greenfield, autoritățile locale ar putea acorda scutiri de impozit pe clădiri și teren pentru cinci ani, prin hotărâre a Consiliului Local. Proiectul mai include prioritate la angajare pentru persoanele înregistrate la AJOFM, precum și măsuri pentru încurajarea furnizorilor locali și a salariilor peste media județeană.

Programul este construit pentru a susține sectoare strategice precum investițiile în producție și procesare agroalimentară, servicii pentru producție și logistică, tehnologii eficiente energetic și digitalizare, dar și dezvoltarea de parcuri industriale și centre de formare profesională.

„Voi susține acest proiect cu toată determinarea, pentru că dezvoltarea Galațiului nu este un slogan, ci o responsabilitate”, a adăugat deputatul gălățean.

După dezbaterea din Camera Deputaților, proiectul urmează să fie supus votului final și, dacă va fi adoptat, va deveni unul dintre principalele instrumente de stimulare a investițiilor și creării de locuri de muncă în județele incluse în inițiativă.

Guvernul României dezbate joi un proiect de ordonanță de urgență privind măsurile aplicabile clienților casnici din piața de gaze naturale după expirarea plafonării prețurilor la 31 martie.

Actul normativ, publicat în transparență decizională de Ministerul Energiei din România pe 17 februarie, prevede aplicarea unei noi scheme de sprijin pentru perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că proiectul ar putea garanta menținerea unui preț constant pentru consumatorii casnici de maximum 0,31 lei/kWh timp de un an.
„Lucrăm la scenariul în care astăzi vom adopta în ședință de Guvern poate cel mai curajos act normativ în materie de prevenție a consumatorilor casnici pe gaze naturale, un act normativ care ne va da garanția că timp de un an de zile vom avea un preț constant la consumatorul casnic de maxim 0,31 lei pe kilowatt”, a afirmat ministrul.

La rândul său, premierul Ilie Bolojan a declarat că proiectul urmărește introducerea unor prețuri reglementate pe întreg lanțul de furnizare pentru a evita creșterea costurilor la gaze în perioada următoare.
Proiectul prevede un preț de 110 lei/MWh pentru producători, față de 120 lei/MWh în prezent. Măsura are ca scop protejarea consumatorilor casnici și pregătirea trecerii treptate către o piață liberalizată a gazelor naturale.

Curtea Constituțională a României a decis miercuri să amâne pentru 25 martie discutarea sesizării depuse de președintele Nicușor Dan privind legea care modifică regimul de utilizare a plajelor Mării Negre.

Șeful statului a contestat în noiembrie anul trecut constituționalitatea actului normativ ce prevede ca statul, în calitate de proprietar al plajelor și falezelor – bunuri aflate în domeniul public – să acorde în folosință gratuită autorităților locale din stațiunile de la malul mării o cotă de până la 20% din suprafața plajelor turistice. Suprafața respectivă ar urma să fie destinată plajelor publice.

În argumentele transmise Curții, președintele susține că autoritățile administrației publice locale nu pot beneficia de o asemenea atribuire gratuită, deoarece nu se încadrează în categoria instituțiilor de utilitate publică, așa cum prevede articolul 136 alineatul 4 din Constituție.

Potrivit sesizării, soluția legislativă ar încălca dispozițiile constituționale privind regimul proprietății publice. Hotărârea pe care o va lua Curtea la finalul lunii martie va clarifica dacă prevederile legii pot fi puse în aplicare sau dacă acestea necesită modificări.

Partidul Social Democrat (PSD) îl acuză pe prim-ministrul Ilie Bolojan că a generat un nou blocaj în Coaliția de guvernare, în cadrul negocierilor pentru elaborarea Bugetului de stat.

Potrivit unui comunicat transmis marți, social-democrații susțin că premierul ar fi inclus în proiectul de buget prevederi care contravin solicitărilor exprimate anterior de liderii partidelor care asigură sprijinul parlamentar al Guvernului. PSD califică atitudinea șefului Executivului drept „inflexibilă” și îl consideră „direct responsabil” pentru întârzierea adoptării bugetului și pentru tensiunile din cadrul Coaliției.

Printre principalele nemulțumiri invocate de PSD se numără subfinanțarea Programului de solidaritate destinat sprijinirii categoriilor vulnerabile afectate de inflație și de măsurile de austeritate, reducerea investițiilor pentru dezvoltarea comunităților locale și diminuarea sumelor alocate autorităților locale prin transferul unei părți consistente la bugetul central.
Reprezentanții PSD au anunțat că, imediat după primirea formei scrise a proiectului de buget, conducerea partidului se va reuni pentru a decide „acțiunile politice care se impun”.

Uniunea Salvați România (USR) București a depus, luni, un proiect de hotărâre la Consiliul General al Municipiului București (CGMB) prin care propune interzicerea jocurilor de noroc pe raza Capitalei.
Inițiativa a fost anunțată într-o conferință de presă organizată în zona Piața Gorjului din Sectorul 6, unde reprezentanții formațiunii au reclamat concentrarea mai multor săli de jocuri și case de pariuri la parterul unui singur bloc.

„A venit momentul adevărului: vom vedea dacă partidele votează sau nu să protejeze bucureștenii de acest flagel. (...) Nu există altă opțiune”, a declarat Diana Stoica, lidera deputaților USR, susținând că votul din CGMB va arăta poziționarea clară a consilierilor generali față de industria jocurilor de noroc.

Potrivit USR, modificările legislative adoptate în ultimii ani permit autorităților locale să interzică sau să limiteze activitatea sălilor de jocuri de noroc prin regulamente locale. Formațiunea susține că este nevoie de adoptarea unui astfel de regulament la nivelul Capitalei.

„Bucureștiul nu poate fi orașul în care, la fiecare colț de stradă, vezi o sală de jocuri și un panou care îți promite câștiguri rapide. (...) Este datoria noastră să îi protejăm”, a declarat Dragoș Radu, consilier general USR.
Reprezentanții USR au amintit că, anul trecut, au depus un alt proiect de hotărâre care vizează interzicerea reclamelor la jocuri de noroc și produse din tutun încălzit pe bunurile publice și private din Capitală, inclusiv pe cele administrate de instituții aflate în subordinea Primăriei. Potrivit acestora, proiectul este în continuare blocat în procedură.

Proiectul privind interzicerea jocurilor de noroc urmează să intre în dezbaterea și votul Consiliului General.

Aproximativ 39.300 de studenți din România ar urma să beneficieze de burse finanțate din fonduri europene, în urma demersurilor inițiate de europarlamentarul independent Nicu Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European. Sprijinul financiar vine în contextul reducerii fondului național de burse și ar putea reprezenta, pentru mulți tineri, diferența dintre continuarea studiilor și abandonul universitar.

Potrivit unui comunicat remis presei, universitățile din țară pot accesa, începând de marți, mecanismul european care permite acordarea unor burse lunare în valoare de 925 de lei pentru studenții eligibili. Termenul-limită pentru depunerea listelor este 6 martie, iar apelul este valabil timp de patru zile.

După ce fondul pentru burse a fost diminuat de la 1,7 miliarde de lei la 1,2 miliarde de lei, Nicu Ștefănuță a solicitat clarificări din partea Comisiei Europene privind posibilitatea utilizării unei surse alternative de finanțare. Răspunsul a indicat că sprijinul poate fi acordat prin intermediul Fondului Social European, în baza demersurilor realizate de Guvernul României.

Ulterior, eurodeputatul a avut întâlniri oficiale cu ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, precum și cu ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, pentru a explica mecanismul și pașii necesari implementării acestuia.

Ministerul Educației și Cercetării a pus în aplicare soluția, făcând demersurile administrative pentru utilizarea fondurilor europene.

Instituțiile de învățământ superior sunt cele care trebuie să identifice și să selecteze studenții eligibili, să verifice documentele justificative, să valideze datele în platforma dedicată, să încheie contractele cu beneficiarii și să asigure plata lunară a burselor. De asemenea, universitățile trebuie să transmită documentația justificativă conform metodologiei oficiale.

„Fac un apel către toate universitățile din țară să aplice până pe 6 martie! Studenții au nevoie urgentă de acest sprijin. Pentru mulți, această sumă va face diferența dintre a continua studiile sau a renunța înainte de finalul anului universitar. A fi student nu ar trebui să fie un lux, iar aceste burse sunt esențiale pentru foarte mulți tineri”, a declarat Nicu Ștefănuță.