Președintele României, Nicușor Dan, a discutat astăzi la telefon cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, subliniind importanța colaborării pentru securitatea europeană și pentru stabilirea unui parteneriat strategic durabil între cele două țări.

”Discuţie substanţială telefonică cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, astăzi, cu privire la situaţia actuală de securitate şi la necesitatea intensificării eforturilor pentru a ajunge la o pace durabilă şi justă în Ucraina”, a scris Nicuşor Dan pe platforma X.

Potrivit președintelui, ”Ucraina trebuie să câştige acest război, deoarece luptă pentru securitatea Europei în ansamblu şi pentru valorile noastre comune”.

”La nivel bilateral, am convenit să continuăm să lucrăm pentru stabilirea unui parteneriat strategic. Ambele părţi ne-am angajat să punem în aplicare o agendă pragmatică, orientată spre viitor şi durabilă”, a adăugat Nicușor Dan.

Sorin Grindeanu a fost ales vineri, 7 noiembrie, în funcția de președinte al Partidului Social Democrat (PSD), în cadrul Congresului extraordinar desfășurat la Romexpo, obținând 2.787 de voturi „pentru” dintr-un total de 2.810 voturi exprimate. Opt delegați s-au abținut.

În același context, Ionuț Florin Pucheanu a fost desemnat prim-vicepreședinte al PSD, iar Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați, a preluat funcția de secretar general adjunct al partidului.

„De astăzi, pornim la drum. Avem foarte multă muncă de făcut. Forța pe care o are PSD-ul nu o are nimeni. Nu trebuie să inventăm nimic nou. Trebuie să facem ceea ce am făcut întotdeauna, să stăm aproape de oameni și să facem politici publice pentru români. Uniți, pentru români, puternici, doar împreună. Așa să ne ajute Dumnezeu!”, a declarat Grindeanu de pe scena congresului.

Costel Fotea a transmis și el un mesaj de susținere: „Un nou început plin de încredere pentru Partidul Social Democrat și pentru România! Îl felicit pe Sorin Grindeanu – un lider cu viziune, echilibru și determinare, care va conduce partidul spre o nouă etapă de unitate și responsabilitate. Mult succes lui Sorin Grindeanu și noii echipe PSD”.

Congresul extraordinar a reunit membri din întreaga țară și marchează începutul unei noi etape pentru partid, pe fondul pregătirilor pentru viitoarele competiții electorale.

Poliția Română atrage atenția asupra creșterii tentativelor de fraudă online în perioada reducerilor de Black Friday și recomandă cetățenilor să manifeste prudență în efectuarea tranzacțiilor pe internet.

Potrivit polițiștilor, primul pas pentru siguranța cumpărăturilor online este verificarea autenticității magazinului, prin identificarea datelor reale de contact și a firmei care administrează site-ul.

De asemenea, utilizatorii sunt sfătuiți să nu acceseze linkuri primite prin SMS-uri sau emailuri nesolicitate, deoarece instituțiile și comercianții legitimi nu vor solicita niciodată date confidențiale prin aceste mijloace.
„Ofertele care par prea bune ca să fie adevărate ascund adesea capcane. Reducerile exagerate, mai ales pentru produse de brand promovate pe platforme necunoscute sau nou-create, pot indica tentative de înșelăciune”, avertizează Poliția Română.
Totodată, autoritățile recomandă utilizarea metodelor de plată sigure, evitarea transferurilor directe către conturi personale și verificarea garanțiilor privind autenticitatea vânzătorului înainte de efectuarea oricărei plăți.

România și India își consolidează parteneriatul economic prin cea de-a 19-a sesiune a Comisiei mixte interguvernamentale pentru cooperare economică, desfășurată miercuri, 5 noiembrie, la București, sub egida Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT).
Delegația română a fost condusă de ministrul Radu Miruță, iar cea indiană de Jitin Prasada, ministru de stat pentru comerț și industrie. Reuniunea marchează peste 75 de ani de relații diplomatice și peste un deceniu de parteneriat extins între cele două state.
„România este pregătită să devină un partener strategic al Indiei în Europa Centrală și de Est. Avem infrastructura, competențele și apartenența la cea mai mare piață comună din lume – Uniunea Europeană – iar India vine cu un ritm de creștere spectaculos și o piață uriașă de desfacere”, a declarat Radu Miruță.
Lucrările au vizat domenii precum energia, IT&C, infrastructura, agricultura, apărarea, turismul și sprijinirea IMM-urilor. Părțile au salutat Agenda Strategică UE–India 2025 și au reafirmat dorința comună de a extinde colaborarea economică.
Schimburile comerciale bilaterale au totalizat 1,059 miliarde USD în 2024, India fiind al doilea partener comercial al României din Asia. Următoarea sesiune a Comisiei mixte va avea loc la New Delhi, în 2026.

Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, împreună cu ofițeri ai Inspectoratului General al Poliției Române, au efectuat vineri șapte percheziții domiciliare în municipiul București și în județele Galați și Ilfov, într-un dosar penal care vizează infracțiuni de delapidare cu consecințe deosebit de grave și evaziune fiscală.

Surse judiciare au indicat că perchezițiile au vizat combinatul siderurgic Liberty Galați și alte locații din țară. Ancheta privește tranzacții, contracte și împrumuturi în valoare de aproximativ 300 de milioane de euro, care ar fi prejudiciat compania și bugetul de stat.

Potrivit unui comunicat transmis de Ministerul Public, investigațiile vizează operațiuni cu certificate de emisii de gaze cu efect de seră (CO₂), utilizate ca instrumente pentru delapidare și optimizare fiscală ilicită. Printre partenerii comerciali ai acestor tranzacții figurează inclusiv entități ruse, între care Gazprom.
„Tranzacțiile cu certificate CO₂ nu au avut ca scop atingerea obiectivelor economice legitime ale societății, ci au fost folosite ca instrument de delapidare și de optimizare fiscală ilicită, transferând resurse financiare în beneficiul entităților afiliate și al acționarilor, în detrimentul patrimoniului și stabilității financiare a X”, a anunțat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Ancheta mai vizează contracte păgubitoare de împrumut, cesiuni de creanță și garanții cu entități afiliate nerezidente, prin care s-ar fi transferat peste 137 de milioane de euro către firme din Europa, precum și contracte fictive de prestări servicii și achiziții de bunuri în valoare de zeci de milioane de euro.

„Încheierea de contracte păgubitoare de împrumut, cesiuni de creanță și garanții cu entități afiliate nerezidente. Examinarea fluxurilor financiare arată transferuri semnificative, estimate la peste 137 milioane euro, către entități afiliate din Europa. S-au identificat situații în care fondurile destinate investițiilor industriale au fost deturnate pentru acoperirea plăților către persoane juridice afiliate, fără o justificare operațională. (...) Încheierea de contracte fictive de prestări servicii și achiziții de bunuri, în vederea delapidării patrimoniului societății X. Între X și entități juridice nerezidente, controlate de aceleași persoane fizice, au fost identificate o serie de operațiuni financiare transfrontaliere, ale căror caracteristici, coroborate cu circumstanțele în care au avut loc și scopul urmărit, pot conduce la ipoteza că fondurile rulate prin conturile din România ale societății, ar putea proveni din posibile activități infracționale (evaziune fiscală, fraudă, utilizarea abuzivă a activelor corporale, manipulare a bilanțului, spălare a banilor)”, a precizat Parchetul General.
Concluzia anchetatorilor este că „acționând în aceste modalități, în perioada 2019 – 2023, resurse financiare și materiale ale societății în cauză, estimate la aproximativ 300 de milioane de euro, au făcut obiectul unor multiple tranzacții intra-grup în baza unor justificări fictive, fapt ce a determinat atât prejudicierea acestei persoane juridice, cât și a bugetului consolidat al statului.”

Curtea Constituțională a României (CCR) a respins, cu unanimitate de voturi, obiecția de neconstituționalitate formulată de deputați și senatori aparținând grupurilor parlamentare ale Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) și S.O.S. România, constatând că Legea pentru modificarea art.12 din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor este constituțională în raport cu criticile formulate.

CCR a arătat că actul normativ, care vizează implementarea Registrului Unic al Transparenței Intereselor (RUTI) la nivelul Parlamentului, nu contravine principiilor separației puterilor în stat, egalității în drepturi sau calității legii, și respectă cerințele constituționale privind caracterul oficial al limbii române și rolul Parlamentului.

Potrivit Curții, modificările operate prin lege respectă principiul legalității (art.1 alin.5 din Constituție), iar Consiliul Legislativ a emis aviz favorabil, observațiile sale fiind preluate parțial în forma finală a actului.
CCR a respins criticile extrinseci privind procedura de adoptare, reținând că eventualele încălcări de termene în procesul legislativ țin de aplicarea regulamentelor parlamentare, fără relevanță constituțională.
În privința criticilor intrinseci, Curtea a subliniat că reglementarea RUTI – o platformă publică online prin care deputații și senatorii declară întâlnirile cu persoane terțe interesate de inițiative legislative – nu afectează mandatul reprezentativ al parlamentarilor, ci contribuie la transparență și dialog echitabil între aleși și cetățeni.
Decizia CCR este definitivă și general obligatorie, urmând ca motivarea completă să fie publicată în Monitorul Oficial al României.

Camera Deputaților a adoptat, miercuri, proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de Urgență nr. 34/2024 precum și proiectul 148/2025, două inițiative legislative care vizează consolidarea programului de sprijin destinat mamelor și nou-născuților aflați în situații vulnerabile, anunță deputata PSD, Viorica Sandu.

Potrivit inițiatorilor, măsurile prevăzute în cele două acte normative urmăresc asigurarea continuității și eficienței programului social prin acordarea de tichete sociale pe suport electronic, finanțate din fonduri externe nerambursabile. Proiectele au fost adoptate cu o largă majoritate de voturi, după ce au primit avize favorabile din partea tuturor comisiilor de specialitate.

Noile reglementări prevăd simplificarea procedurilor administrative, eliminarea blocajelor birocratice și includ modificări ale Codului Fiscal (Legea nr. 227/2015), precum și prorogarea unor termene necesare implementării corecte a programului.
Deputata Viorica Sandu (PSD) a declarat că adoptarea acestor măsuri „reprezintă un pas concret pentru sprijinirea familiilor aflate în dificultate și pentru garantarea unui început demn în viață copiilor născuți în medii defavorizate”.
Reprezentanții coaliției de guvernare au subliniat că inițiativele reflectă angajamentul unui „stat social activ”, care urmărește ca programele de sprijin să funcționeze eficient în slujba cetățenilor.

Parlamentul European l-a desemnat pe eurodeputatul Dan Nica drept raportor pentru Fondul European pentru Competitivitate, cel mai ambițios instrument financiar al Uniunii Europene dedicat consolidării competitivității economice, industriale, digitale și tehnologice, cu o valoare totală de 234,3 miliarde de euro.

„Acest fond este cheia pentru o Europă puternică, autonomă și capabilă să își apere economia, industria și locurile de muncă. El va uni, într-o singură arhitectură strategică, 14 programe europene existente – de la cercetare și inovare până la apărare și digitalizare – sprijinind investițiile de-a lungul întregului lanț de valoare: cercetare, industrializare, infrastructură și competențe”, a declarat europarlamentarul Dan Nica.

Potrivit europarlamentarul gălățean, Fondul European pentru Competitivitate deschide oportunități majore pentru România:
- Finanțare pentru modernizarea industriilor mari consumatoare de energie;
- Investiții complementare în infrastructura energetică și interconectările rețelelor de energie, esențiale pentru reducerea prețurilor și creșterea securității energetice;
- Instrumente financiare flexibile pentru IMM-uri, start-up-uri și industrii emergente, care pot contribui la reindustrializarea României și a Europei;
- Participare extinsă în proiecte comune europene din domeniul apărării și securității, pentru consolidarea capacităților industriale și tehnologice naționale;
- Sprijin consistent pentru inovare și cercetare aplicată.
Fondul va fi structurat pe patru axe principale:
- Tranziție curată și decarbonizare industrială – 26,2 miliarde €
- Sănătate, biotehnologie, agricultură și bioeconomie – 20,4 miliarde €
- Digital și inteligență artificială – 51,5 miliarde €
- Reziliență, securitate, apărare și spațiu – 125,2 miliarde €
„Fondul va susține obiectivele Clean Industrial Deal, va integra Banca pentru Decarbonizarea Industriei și va finanța proiecte strategice de infrastructură, inovare și competențe, contribuind la o Europă mai sigură, mai competitivă și mai autonomă. În negocierile pe care le voi avea cu Consiliul Uniunii Europene se va stabili forma finală a regulamentului. Rezultatul va fi supus votului în plenul Parlamentului European, marcând un pas decisiv pentru viitorul economic și strategic al Uniunii. Fondul European pentru Competitivitate nu este doar un exercițiu bugetar – este o alegere politică pentru o Europă capabilă să își apere economia, industria și locurile de muncă”, a subliniat Dan Nica.

Banca Națională a României (BNR) a emis o atenționare publică privind un document fals datat 3 noiembrie 2025, intitulat „Pericol crescut privind siguranța juridică – Procură cu autoritate totală”, care circulă în mediul online și folosește în mod fraudulos sigla și antetul instituției.

Potrivit BNR, documentul contrafăcut utilizează nume reale ale angajaților și structurilor interne, inclusiv ale Direcției Platforme Digitale și Securitate Cibernetică, precum și date de contact autentice ale băncii centrale, cu scopul de a induce în eroare publicul.

Instituția subliniază că nu a emis, semnat sau aprobat un astfel de material și că nu are atribuții legale privind emiterea de avertismente referitoare la acte notariale sau procuri.
„BNR respinge categoric conținutul documentului și reamintește că toate comunicările oficiale ale băncii sunt publicate exclusiv pe site-ul www.bnr.ro și pe canalele oficiale de comunicare – X, YouTube, LinkedIn, Instagram și Bluesky”, precizează instituția.
Banca avertizează că difuzarea sau utilizarea de documente false care poartă în mod fraudulos însemnele BNR constituie infracțiuni de fals și uz de fals, sancționate de Codul penal.
BNR a sesizat autoritățile competente pentru investigarea cazului și recomandă publicului să nu dea curs, să nu semneze și să nu redistribuie documentul fals.

Lucrările de extindere a Aeroportului Internațional Craiova au fost finalizate, a anunțat ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban, precizând că noile elemente de infrastructură urmează să fie operaționalizate până la finalul anului.

Potrivit oficialului, investiția reprezintă cel mai mare terminal regional din România construit de la zero.
„La sfârșitul lunii iulie am fost pe șantierul noului terminal, iar lucrările erau în plină desfășurare. La trei luni distanță, am fost din nou și am văzut cum arată finalizat cel mai mare terminal regional din România construit de la zero”, a declarat Ciprian Șerban.
Noul aeroport va deservi aproximativ 4,5 milioane de locuitori, din România, Bulgaria și Serbia, contribuind la creșterea conectivității și atractivității economice a regiunii Oltenia.
„Infrastructura aeroportuară din România s-a modernizat cu fonduri europene, guvernamentale și locale, ca parte a strategiei noastre de a răspunde trendului de creștere rapidă a transportului aerian și de a asigura servicii militare sau medicale la cele mai înalte standarde”, a mai precizat ministrul Transporturilor.