Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a transmis, marți, un mesaj cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă împotriva Cancerului, subliniind importanța prevenției, a depistării timpurii și a accesului la tratamente moderne pentru salvarea de vieți.

Potrivit lui Costel Fotea, în evidențele medicilor din județul Galați se află aproape 17.000 de pacienți cu afecțiuni oncologice, motiv pentru care Consiliul Județean a realizat investiții semnificative în infrastructura medicală, cu scopul de a dezvolta, la Galați, un centru de excelență pentru diagnosticarea și tratarea cancerului. În acest centru au fost efectuate până în prezent peste 80.000 de proceduri de radioterapie.

Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” a fost dotat cu echipamente medicale de ultimă generație, printre care un aparat RMN 3 Tesla, două acceleratoare liniare de particule, un computer tomograf cu 128 de slice-uri, PET-CT, SPECT-CT, mamograf digital cu tomosinteză, linii chirurgicale pentru intervenții complexe și un robot pentru pregătirea tratamentelor personalizate.

De asemenea, au fost modernizate laboratoarele de anatomie patologică, iar în cursul acestui an urmează să înceapă construcția unui centru de îngrijiri paliative. Alte unități medicale din județ beneficiază de echipamente performante, precum tomograful în coerență optică (OCT) de la Spitalul de Boli Infecțioase „Sf. Cuvioasă Parascheva”, utilizat pentru depistarea cancerului de piele în stadii incipiente.

Președintele CJ Galați a mulțumit cadrelor medicale pentru activitatea depusă în îngrijirea pacienților oncologici. Numai în anul 2025 au fost realizate peste 15.000 de ședințe de radioterapie, peste 8.500 de ședințe de chimioterapie, au fost monitorizați aproape 3.500 de pacienți și s-au înregistrat aproximativ 18.000 de internări pentru diagnostic și tratament oncologic.

Costel Fotea a transmis un mesaj de solidaritate și încurajare persoanelor afectate de cancer și a făcut apel la conștientizarea importanței programelor de prevenție și diagnosticare timpurie. Totodată, el a precizat că Consiliul Județean Galați va continua investițiile în domeniul sănătății pentru a asigura servicii medicale accesibile tuturor pacienților.

Deputatul PSD Mihai Fifor îi cere președintelui Nicușor Dan să prezinte public probele pe care a spus că le deține cu privire la anularea alegerilor: „Raportul Comisiei Juridice din Camera Reprezentanților a SUA nu poate fi ignorat”.
Social-democratul spune că raportul face afirmații extrem de grave la adresa României și nu poate fi ignorat.

„Raportul Comisiei Juridice din Camera Reprezentanților a SUA privind cenzura în mediul online și interferențele instituționale în procesele democratice conține afirmații extrem de grave la adresa României, în special în legătură cu anularea alegerilor. Acest document nu poate fi ignorat și nici minimalizat pe criterii de apartenență politică ale autorilor săi. Este un raport oficial al Parlamentului celui mai important partener strategic al României și trebuie tratat ca atare, cu maximă responsabilitate”, scrie Mihai Fifor, miercuri, pe Facebook.

El susține că acuzațiile trebuie lămurite în mod clar și complet.

„Ignorarea lor sau amânarea unui răspuns oficial din partea statului român nu face decât să alimenteze suspiciunile și să valideze, prin tăcere, afirmațiile formulate în documentul american”, adaugă Fifor.
El adaugă că, în acest context, președintele are obligația de a prezenta public probele și argumentele „pe care a afirmat că le deține cu privire la anularea alegerilor”.
Partidul Social Democrat consideră că, în chestiuni care pun sub semnul întrebării validitatea sistemului electoral, instituțiile statului trebuie să manifeste transparență totală. Întregul adevăr trebuie prezentat cetățenilor români, pentru că este vorba despre votul lor. Miza este credibilitatea sistemului electoral, care reprezintă fundamentul democrației din România”, a mai scris social-democratul.

El mai arată că raportul Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanților constituie „o condamnare explicită a unor politici ale Uniunea Europeană considerate ca interferând cu libertatea de exprimare”: „În lipsa unor clarificări oficiale ferme din partea statului român, există riscul ca România să fie prinsă la mijloc într-o dispută transatlantică majoră, cu potențiale consecințe politice și diplomatice. Clarificarea rapidă, completă și publică a acestor aspecte este o necesitate pentru protejarea democrației românești și a credibilității externe a României”.

Comisia juridică din Camera Reprezentanților a SUA, condusă de republicanul Jim Jordan, un apropiat al președintelui SUA, Donald Trump, a publicat în marți seară un raport de 160 de pagini în care acuză Comisia Europeană că a interferat în alegerile prezidențiale anulate din România și că cenzurează dreptul fundamental la libera exprimare.

Europarlamentarul Victor Negrescu afirmă că dezbaterea privind prezența copiilor pe rețelele sociale trebuie să depășească simpla idee a interzicerii accesului, subliniind necesitatea unor măsuri europene și naționale solide pentru siguranța digitală a minorilor.

Acesta a amintit că Parlamentul European a adoptat, în noiembrie 2025, un raport non-legislativ privind protecția minorilor în mediul online, document care propune un set de măsuri axate pe responsabilitatea platformelor digitale, standarde de proiectare sigure și educație digitală pentru utilizatori și familii.

Printre recomandările raportului se numără stabilirea unei vârste minime armonizate de 16 ani pentru accesul pe rețelele sociale și servicii online, cu posibilitatea utilizării acestora între 13 și 16 ani doar cu acordul părinților, precum și aplicarea strictă a legislației europene existente, inclusiv Digital Services Act (DSA).

De asemenea, documentul solicită evaluări și sancțiuni clare pentru platformele care nu respectă obligațiile de protecție a minorilor, dezvoltarea unor mecanisme eficiente de verificare a vârstei și implementarea principiului „safe-by-default” în produsele digitale, precum și consolidarea cooperării între autoritățile naționale la nivelul Uniunii Europene.
Victor Negrescu a precizat că, pe baza acestor concluzii europene, a propus în timp o serie de soluții concrete, susținute financiar și de organizații neguvernamentale. Printre acestea se numără elaborarea unei Carți Naționale a Drepturilor Cetățenilor în Mediul Online, implementarea programelor de educație digitală pentru copii, tineri, părinți și profesori, precum și utilizarea fondurilor europene și PNRR pentru formare și instruire digitală.

Europarlamentarul a mai subliniat importanța aplicării coerente în România a legislației europene precum DSA, DMA și AI Act, separarea platformelor destinate minorilor de cele pentru adulți, precum și consultarea tinerilor și a părinților în elaborarea politicilor publice privind mediul digital.
Potrivit lui Victor Negrescu, aceste soluții sunt deja ancorate în cadrul legislativ european și național, fiind necesară în prezent voința politică pentru transformarea lor în practici eficiente de protecție a copiilor online.

Administrația Națională „Apele Române” a anunțat miercuri, 4 februarie 2026, o posibilă poluare cu produse petroliere (carburanți și ulei) pe Dunăre, în zona Plajei Vechi Giurgiu, după scufundarea unui împingător pe canalul Plantelor.

Potrivit unui comunicat al instituției, incidentul a fost semnalat la ora 12:00, iar autoritățile locale, prin Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Giurgiu, au informat imediat Apele Române.

„Echipele Laboratorului de Calitate a Apelor (LCA) Giurgiu, precum și specialiști ai Inspecției Bazinale a Apelor (IBA) din cadrul SGA Giurgiu sunt în deplasare pentru evaluarea situației din teren. Vor fi prelevate probe de apă din mai multe puncte pentru analize specifice”, a transmis Administrația Națională „Apele Române”.

Reprezentanții instituției au adăugat că echipele sunt pregătite să intervină cu toate mijloacele necesare pentru limitarea poluării: „Suntem pregătiți să folosim materiale absorbante tip spill-sorb și baraje absorbante pentru reținerea produselor petroliere de la suprafața apei. Situația este monitorizată permanent, iar măsurile operative vor fi adaptate în funcție de evoluția din teren și de rezultatele analizelor de laborator.”

Premierul Ilie Bolojan a declarat, miercuri, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, că Guvernul analizează posibilitatea ca primăriile să poată reveni asupra nivelului impozitelor locale, în urma unei propuneri venite din partea UDMR. Anunțul vine după o discuție directă cu liderul formațiunii, Kelemen Hunor, care a susținut că „a corecta decizii este un semn de maturitate, nu de slăbiciune”.

„Am văzut această propunere și am discutat cu domnul Kelemen Hunor. Răspunsul nu este unul simplu, pentru că impozitul pe proprietate este o problemă complexă, cu o paletă largă de aplicare”, a afirmat Ilie Bolojan.

Premierul a reamintit că România și-a asumat aducerea impozitelor pe proprietate la un nivel apropiat de valoarea de piață a imobilelor, fiecare localitate având o marjă de aplicare. Guvernul a stabilit un prag minim, inclusiv pentru impozitarea mașinilor, însă unele primării, care anterior aveau taxe mai mici, s-au trezit în situația de a fi obligate să aplice niveluri mai ridicate decât cele practicate până acum.

„Unele administrații locale au ajuns în situația în care nivelul stabilit de Guvern este mai mare decât cel anterior. Acum vor să reducă impozitul la nivelul minim prevăzut de lege, dar legislația nu le permite acest lucru”, a explicat Bolojan.

Din acest motiv, Guvernul ia în calcul modificarea cadrului legal astfel încât autoritățile locale să poată atât majora, cât și diminua taxele. „Este un atribut al administrației locale să poți și să crești, dar și să scazi impozitele. Putem analiza în ce măsură putem corecta asta, astfel încât primăriile să poată reveni asupra nivelului stabilit. Ar trebui să facem asta cât mai repede, înainte de aprobarea bugetelor”, a spus premierul.

Ilie Bolojan a amintit că 2025 a fost un an atipic pentru impozite, acestea fiind adoptate târziu din cauza contestațiilor la Curtea Constituțională. „Nu a fost timp suficient pentru explicații și clarificări. În primele săptămâni ale anului au apărut date eronate, până când lucrurile s-au stabilizat”, a precizat el.

Premierul a explicat și decizia de eliminare a scutirilor de impozit pentru persoanele cu dizabilități, măsură care a generat reacții puternice în spațiul public.

„Până acum aveam foarte multe excepții, inclusiv pentru imobile și mașini deținute de persoane cu handicap. Din datele din teren, avem aproximativ 957.000 de cetățeni cu certificate de handicap, ceea ce înseamnă că aproape 10% din fondul de imobile nu era impozitat”, a declarat Bolojan.

El a subliniat că aceste venituri reprezintă contribuția fiecărui proprietar la bugetul local, folosit pentru infrastructură și servicii publice. „Asfaltul din fața porții, rețeaua de apă, canalizarea, toate se fac din aceste fonduri. E firesc să existe reacții atunci când, după ce nu ai plătit nimic, începi să plătești integral”, a spus premierul.

Totuși, Guvernul analizează o soluție de compromis: „Suplimentăm competențele autorităților locale pentru a putea face anumite reduceri suplimentare, în funcție de situațiile sociale reale”.

Ilie Bolojan a avertizat însă că orice excepție înseamnă mai puțini bani pentru comunități. „Toate scutirile înseamnă că cineva, de undeva, trebuie să compenseze. Vom face o analiză de impact, dar nu putem lungi acest proces la nesfârșit”.

Deputatul PNL Alina Gorghiu a reacționat după ce în spațiul public au apărut informații potrivit cărora, aflată într-o vizită în Israel, ar fi negociat cu PSD înlăturarea lui Ilie Bolojan de la conducerea PNL. Parlamentara spune că acuzațiile sunt nefondate și că realitatea este una simplă: participă la o delegație oficială a Parlamentului României.

„Particip zilele acestea la o delegație oficială a Parlamentului României în Statul Israel, condusă de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, alături de reprezentanți ai tuturor partidelor politice parlamentare. Atașez documentul oficial cu componența delegației, pentru cei care preferă faptele în locul zvonurilor”, a scris Alina Gorghiu pe Facebook.

 Delegația este condusă de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, și reunește reprezentanți ai tuturor partidelor parlamentare, precum și ai minorității evreiești. Potrivit Alinei Gorghiu, deplasarea a fost stabilită din timp și aprobată inclusiv de conducerea PNL.

Deputatul PNL cataloghează drept „absurde” informațiile potrivit cărora, în Israel, ar fi complotat cu PSD pentru a-l înlătura pe Ilie Bolojan de la conducerea partidului.
„Aflu cu uimire că în Israel aș fi pus la cale un puci cu PSD despre cum să-l dăm jos pe Ilie Bolojan. Precizez clar: este doar un alt fake news”, a transmis ea.

Agenda întâlnirilor din Israel vizează exclusiv teme diplomatice și parlamentare. Printre subiectele discutate cu președintele Knesset-ului, Amir Ohana, se numără organizarea unei expoziții dedicate suferinței femeilor după atacurile din 7 octombrie, proiect realizat de comisia pe care o conduce, împreună cu Ambasada Israelului în România.

Într-un ton ironic, deputatul PNL a arătat că zvonurile transformă o vizită instituțională într-o teorie conspiraționistă. „Dacă ar fi să credem tot ce se scrie, ar însemna că rezolvăm problemele lumii dintr-o întâlnire”, a transmis Gorghiu.

La Negrilești, județul Galați, se desfășoară lucrări de întreținere și decolmatare a albiei pârâului Blăneasa, în zona noului pod construit peste cursul de apă, au anunțat autoritățile județene.

Intervențiile vizează îndepărtarea depunerilor de nisip, pietriș și resturi de vegetație care s-au acumulat în albie și care îngreunau curgerea normală a apei. Potrivit reprezentanților Consiliului Județean Galați, aceste lucrări sunt necesare pentru prevenirea blocajelor ce pot apărea în urma ploilor abundente și care pot conduce la viituri.

De asemenea, măsurile au rolul de a proteja noul pod, construit recent în locul celui vechi, cu o vechime de peste 50 de ani, care a fost demolat. În lipsa intervențiilor, există riscul afectării fundației podului și al apariției unor degradări ce ar putea pune în pericol siguranța populației.

Lucrările constau în curățarea și lărgirea albiei, precum și în refacerea profilului acesteia, pentru asigurarea unei scurgeri normale a apei.
Decolmatarea pârâului Blăneasa este realizată din fonduri proprii ale Consiliului Județean Galați, din bugetul alocat lucrărilor de întreținere, cu scopul protejării comunității locale și a infrastructurii.

Pomicultorii ale căror producții au fost afectate de înghețul din perioada aprilie–mai 2025 vor putea primi un ajutor financiar de până la 10.180,6 lei pentru fiecare hectar, potrivit unui proiect de act normativ lansat în dezbatere publică de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Conform proiectului, sprijinul este echivalentul a 2.000 de euro/ha și se acordă producătorilor agricoli care dețin plantații pomicole pe rod, ale căror culturi au fost afectate în proporție de 30% până la 100%, situație ce trebuie dovedită prin documente oficiale de constatare a calamităților.

De ajutor pot beneficia persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și familiale, societăți comerciale, cooperative agricole, precum și stațiuni de cercetare-dezvoltare din domeniu.
Cererile de acordare a sprijinului vor fi depuse la centrele județene sau locale ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), iar plățile vor fi efectuate până la data de 30 aprilie 2026.
Bugetul total alocat pentru această măsură este de 11,5 milioane de euro, sprijinul urmând să acopere aproximativ 8.800 de hectare de livezi la nivel național.

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a amânat, vineri, pentru data de 11 februarie 2026 pronunţarea în dosarul privind cererile depuse de avocata Silvia Uscov, prin care se solicită suspendarea actelor de numire a lui Mihai Busuioc şi Dacian Dragoş ca judecători ai Curţii Constituţionale a României (CCR). Este a treia amânare în acest caz.

Noua dată stabilită de instanţă coincide cu ziua în care CCR urmează să se pronunţe asupra pensiilor de serviciu ale magistraţilor, după o serie de amânări succesive.

„Amână pronunţarea la data de 11.02.2026, când soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei”, se arată în soluţia pe scurt a Curţii de Apel Bucureşti, pronunţată vineri, 30 ianuarie.

Anterior, pe 16 ianuarie, CAB stabilise termen pentru 30 ianuarie – în aceeaşi zi în care CCR a decis să amâne verdictul privind pensiile magistraţilor tot pentru 11 februarie.

Guvernul a adoptat vineri o ordonanță pentru modificarea OUG nr. 70/2022 privind prevenirea neregulilor și a dublei finanțări în gestionarea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), actul normativ introducând noi mecanisme de control și sancțiuni menite să întărească lupta împotriva fraudei.

Potrivit noilor reglementări, autoritățile pot aplica reduceri procentuale și corecții financiare proporționale cu gravitatea abaterilor constatate în derularea proiectelor finanțate din fonduri PNRR.
Ordonanța stabilește cuantumul corecțiilor pentru contractele de furnizare de produse, prestare de servicii sau execuție de lucrări finanțate din PNRR, încheiate de beneficiari privați care nu au obligația respectării legislației achizițiilor publice. În aceste situații, corecțiile financiare se aplică asupra sumelor solicitate la plată sau deja plătite și pot varia între 5.000 și 15.000 de lei, în funcție de gravitatea neregulilor.

Sumele astfel stabilite vor fi recuperate din conturile bugetare aferente fondurilor europene.
Totodată, structurile de control au obligația de a raporta imediat orice suspiciune de fraudă sau conflict de interese către Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF), Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Parchetul European (EPPO). Neregulile grave vor fi raportate Comisiei Europene prin platforma AFIS-IMS.

După intrarea în vigoare a ordonanței, autoritățile competente au la dispoziție un termen de 10 zile lucrătoare pentru modificarea procedurilor de management și control. Dosarele de constatare aflate deja în curs vor fi soluționate conform legislației în vigoare la data inițierii acestora.
Prin aceste măsuri, Guvernul susține că România își consolidează cadrul de prevenire și control al fraudelor și urmărește asigurarea utilizării corecte și eficiente a fondurilor europene din PNRR, în conformitate cu angajamentele asumate față de Comisia Europeană.