Președintele României, Nicușor Dan, a semnat vineri decretul prin care se ia act de demisia lui Liviu Moșteanu din funcțiile de viceprim-ministru și ministru al Apărării Naționale, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale. Decretul consemnează și încetarea mandatului său de membru al Guvernului.

Tot vineri, șeful statului a semnat și decretul prin care îl desemnează pe Radu Miruță, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, să preia interimatul la Ministerul Apărării, păstrând totodată și calitatea de vicepremier interimar.

Decizia vine după ce ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, și-a anunțat demisia în urma scandalului public generat de informațiile contradictorii din CV-ul său. Acesta a declarat că a discutat cu președintele, premierul, liderul partidului și colegi din USR înainte de a lua decizia.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a aprobat parteneriatul cu Asociația „Via Dobrogeana” pentru susținerea unui proiect turistic de amploare care va integra județul Galați într-un traseu destinat promovării patrimoniului natural și cultural din regiune.

Inspirat de proiectul „Via Transilvanica”, noul traseu – „Via Dobrogeana” – va însuma peste 850 de kilometri, va traversa aproximativ 130 de localități și va conecta județul Galați cu Munții Măcinului, județul Tulcea și comunitățile din Delta Dunării.

Punctul de plecare va fi Biserica Fortificată „Precista” din Galați, traseul urmând să includă zone precum lunca Prutului, Pădurea Gârboavele și principalele obiective turistice din apropiere: Muzeul Satului, Muzeul Pescăresc și Parcul de Aventură EscapeLand. Ruta va integra și centrul istoric al municipiului Galați, Faleza Dunării, Complexul Muzeal de Științele Naturii „Răsvan Angheluță”, precum și castrul roman de la Tirighina–Barboși, continuând apoi spre Dobrogea prin podul peste Dunăre care leagă Galați–Brăila de Tulcea.
Consiliul Județean Galați va sprijini proiectul prin promovare, facilitarea dialogului cu instituțiile turistice și culturale locale și prin consultanță tehnică și administrativă în etapele de avizare și autorizare.
Potrivit lui Fotea, inițiativa urmărește punerea în valoare a bogățiilor culturale și naturale ale regiunii și includerea acestora în circuitele turistice naționale și internaționale.

Ionuț Moșteanu a anunțat vineri că a demisionat din funcția de ministru al Apărării Naționale, motivând că nu dorește ca discuțiile publice legate de trecutul său să afecteze activitatea Armatei și a autorităților.

El a afirmat că România se confruntă cu amenințări majore generate de agresiunea Rusiei și că nu dorește ca „discuțiile despre formarea mea și greșelile pe care le-am făcut acum mulți ani” să afecteze concentrarea decidenților într-un moment dificil pentru securitatea națională.

„Mi-am depus astăzi demisia din funcția de ministru al Apărării Naționale. Am discutat cu președintele, cu premierul, cu președintele partidului, cu o parte dintre colegii din USR și le mulțumesc pentru susținere și încredere.
Fac acest gest cu asumare și respect față de Armata Română. România și Europa sunt sub asaltul Rusiei. Securitatea noastră națională trebuie apărată cu orice preț. Nu vreau ca discuțiile despre formarea mea și greșelile pe care le-am făcut acum mulți ani să-i distragă de la misiunea grea pe cei care conduc acum țara”, a transmis Ionuț Moșteanu.
Moșteanu a făcut un bilanț al celor cinci luni de mandat, precizând că a susținut întărirea relațiilor cu aliații, accelerarea programelor de înzestrare și îmbunătățirea cadrului legal din domeniu.

„Am depus jurământul ca ministru al Apărării în urmă cu cinci luni și, de atunci, am respectat întocmai ce am jurat cu mâna pe Biblie. Am jurat să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru a avea o Armată bine dotată, mai bine motivată și mai bine înzestrată. Și am făcut asta în fiecare zi - am întărit relațiile cu aliații, am urmărit și accelerat programele de înzestrare, am dat un mesaj clar împotriva băieților deștepți cu interese în domeniu, am îmbunătățit cadrul legal, am apărat drepturile celor care servesc patria. Vă mulțumesc pentru încredere, pentru mesaje și pentru răbdare. Mulțumesc și familiei mele pentru susținerea necondiționată în aceste luni, fără de care mi-ar fi fost imposibil să-mi exercit mandatul.
Am făcut acest pas cu toată conștiința unui om care iubește țara pe care o servește”, a explicat ministrul demisionar.
În finalul mesajului, Moșteanu a transmis o declarație politică, afirmând că România are nevoie de lideri care să mențină direcția proeuropeană și euro-atlantică.
„România este prinsă între unii care au capturat-o și sunt mufați la banii publici și unii care vor să îi dea foc și să o abată de la parcursul proeuropean și euro-atlantic. La mijloc sunt câțiva oameni buni (buni, nu perfecți) care țin echilibrul și direcția corectă - Nicușor Dan, Ilie Bolojan, colegii din USR, de multe ori cu sacrificii enorme. Ei merită în continuare sprijinul și încrederea noastră, a tuturor, poate chiar mai mult decât până acum. Dumnezeu să ocrotească România!”, a precizat Moșteanu.
Ulterior, premierul Ilie Bolojan a anunțat că i-a propus președintelui Nicușor Dan ca Radu Miruță, actualul ministru al Economiei, să asigure interimatul la Apărare.

Ministrul Muncii, Florin Manole, anunță că peste 680.000 de familii și persoane singure au primit în luna octombrie o nouă tranșă de tichete de energie. Potrivit acestuia, sprijinul este esențial pentru gospodăriile vulnerabile, mai ales în contextul apropierii sezonului rece, când cheltuielile cresc semnificativ.

„Peste 680.000 de familii şi persoane singure au primit pentru luna octombrie o nouă tranşă de tichete de energie”, a transmis ministrul pe pagina sa de Facebook.

Manole îi încurajează pe cei care îndeplinesc criteriile de eligibilitate să continue procesul de înscriere pentru a beneficia de acest sprijin. Cererile pot fi depuse online, pe platforma epids.mmunicii.ro, la oficiile poștale sau la primăriile din localitățile de domiciliu.

Programul de tichete de energie are ca obiectiv sprijinirea consumatorilor vulnerabili în acoperirea cheltuielilor legate de utilități, în special în perioadele cu temperaturi scăzute.

Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Forțelor Armate și al Veteranilor din Republica Franceză, prin direcțiile generale pentru armamente, au semnat marți contractul privind achiziția sistemelor de rachete antiaeriene cu bătaie apropiată/rază foarte scurtă de acțiune, portabile – MANPAD MISTRAL.

Potrivit MApN, valoarea contractului este de 625,591 milioane euro, fără TVA, și acoperă furnizarea a 231 de sisteme MANPAD MISTRAL, 934 de rachete MISTRAL, servicii de instruire, muniții de antrenament, documentații tehnice, un simulator, precum și suport logistic integrat.

Achiziția este derulată în cadrul inițiativei europene „European Joint Acquisition of Mistral System”, coordonată de Franța, la care România participă alături de Belgia, Cipru, Estonia și Ungaria. Programul este inclus în Planul de investiții pentru industria europeană de apărare, realizat pe baza regulamentului „Acțiunea pentru securitatea Europei – SAFE”.
Proiectul privind operaționalizarea sistemelor MANPAD MISTRAL a fost aprobat de Parlamentul României în iunie 2022.
Sistemele vor fi distribuite celor trei categorii de forțe ale Armatei României – Forțele Terestre, Forțele Aeriene și Forțele Navale – precum și Forțelor pentru Operații Speciale, contribuind la creșterea capacității naționale de apărare antiaeriană cu rază foarte scurtă de acțiune.

Ministerul Finanțelor a anunțat că Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) își desfășoară activitatea în condiții normale, în pofida perioadei de provizorat generată de încheierea mandatelor membrilor Consiliului de Supraveghere și ai Directoratului, la data de 23 noiembrie 2025, conform prevederilor HG nr. 1204/2022 privind înființarea instituției.

Potrivit ministerului, Adunarea Generală a Acționarilor a aprobat recent o nouă componență provizorie a Consiliului de Supraveghere, într-o formulă redusă de la șapte la cinci membri, măsură justificată prin cerințe de guvernanță și eficiență instituțională. Membrii provizorii au primit aprobarea Băncii Naționale a României și au transmis către BNR propunerile pentru conducerea executivă provizorie, cu obiectivul de a asigura o tranziție coerentă.
Ministerul a confirmat că procesul de selecție a noilor membri ai conducerii neexecutive, cu mandate de patru ani, a fost deja demarat și va fi unul „deschis, competitiv și transparent”, în linie cu standardele naționale și europene de guvernanță corporativă.

„Procesul de selecție pentru noua conducere neexecutivã a Bãncii de Investiții și Dezvoltare, ce va avea mandat de 4 ani, a fost demarat, urmând publicarea anunțului de recrutare. Va fi un proces deschis, competitiv și transparent, aliniat standardelor de guvernanțã la nivel național și european, pe care le respectãm. Totodatã, am redus numãrul de membri ai Consiliu de Supraveghere, de la 7 la 5, mãsurã dublatã de diminuarea indemnizațiilor acestora. BID trebuie sã rãmânã un model de profesionalism și responsabilitate în sprijinul economiei reale. Pânã la finalizarea procesului de selecție, conducerea BID este asiguratã de membrii provizorii, autorizați de cãtre BNR, pentru a menține stabilitatea instituției și continuitatea deciziilor,” a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
Reprezentanții instituției au subliniat că, pe durata provizoratului, BID își continue fără întreruperi activitatea, iar proiectele, garanțiile, liniile de finanțare și procesele operaționale sunt derulate în ritm obișnuit de personalul tehnic și operațional.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat marți lansarea proiectului „Eco Smart Natura”, o inițiativă transfrontalieră prin care CJ Galați, în parteneriat cu Consiliul Raional Taraclia și Primăria Comunei Albota de Sus, a obținut o finanțare totală de 568.000 de euro pentru reabilitarea peisagistică a unor grădini urbane de interes public.

Potrivit CJ Galați, județului îi revin aproape 462.000 de euro, fonduri ce vor fi utilizate pentru modernizarea și punerea în valoare a Parcului Consiliului Județean, un spațiu verde apreciat de gălățeni și parte a „Ansamblului urban strada Eroilor”, clasificat ca monument istoric.

Proiectul prevede lucrări ample de reamenajare, inclusiv: toaletarea vegetației și plantarea de specii ornamentale autohtone, reabilitarea fântânii arteziene, unul dintre principalele obiective ale parcului, modernizarea iluminatului exterior, refacerea aleilor, instalarea unui sistem inteligent de irigare.

Pe lângă intervențiile peisagistice, programul include și activități educaționale destinate a 300 de elevi, precum ateliere de grădinărit, precum și realizarea unui ghid practic și a unei strategii de protejare a biodiversității locale.
„Acest părculeț, deja îndrăgit de gălățeni, va fi modernizat pentru a-i pune în valoare frumusețea naturală și pentru a crea noi oportunități de petrecere a timpului liber”, a declarat președintele CJ Galați, Costel Fotea.
Lucrările vor începe după finalizarea procedurilor administrative și de achiziție, au precizat reprezentanții Consiliului Județean.

Premierul Ilie Bolojan a declarat că România a primit marți un semnal pozitiv din partea Comisiei Europene, care apreciază progresele înregistrate după măsurile fiscale adoptate în ultimele luni. Potrivit acestuia, comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a transmis că, în urma politicilor implementate vara aceasta, situația fiscal-bugetară a României s-a îmbunătățit, iar Comisia nu va propune suspendarea fondurilor europene.

Bolojan a subliniat că Executivul a primit confirmarea că procedura de deficit excesiv rămâne suspendată, ceea ce înseamnă că România nu intră în sancțiuni. Premierul a precizat că deficitul bugetar se află pe o tendință descendentă, iar cheltuielile publice sunt menținute aproape de plafonul recomandat de instituțiile europene, permițând continuarea investițiilor finanțate din fonduri UE.

„Este o veste bună și o confirmare a faptului că direcția în care am mers a fost una corectă. În ultimele luni am luat decizii dificile, dar necesare. Astăzi (marți, 25 noiembrie) vedem primele rezultate: România își recâștigă credibilitatea”, a declarat premierul.

Șeful Guvernului a subliniat însă că mesajul Comisiei este unul ferm, privind necesitatea continuării consolidării fiscale, îmbunătățirii colectării veniturilor și eficientizării cheltuielilor publice. „Vom continua să lucrăm cu seriozitate, cu responsabilitate și cu respect față de banii publici”, a mai spus Bolojan.

Președintele României, Nicușor Dan, a solicitat conducerii Parlamentului convocarea unei ședințe reunite a celor două Camere în data de 26 noiembrie 2025, pentru a prezenta mesajul privind Strategia Națională de Apărare a Țării, în conformitate cu art. 88 din Constituție. Solicitarea a fost transmisă președinților Senatului și Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu și Mircea Abrudean.

Documentul a fost înaintat comisiilor de apărare din Senat și Camera Deputaților pentru raport comun și elaborarea proiectului de hotărâre, termenul stabilit fiind miercuri, 26 noiembrie, ora 12.00. La ședința plenului reunit sunt așteptați premierul Ilie Bolojan și membrii Cabinetului.

Decizia vine după ce, luni, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, condus de președintele Nicușor Dan, a aprobat varianta finală a Strategiei Naționale de Apărare pentru perioada 2025–2030, primul document strategic de acest nivel trecut și printr-o etapă de transparență publică.
Potrivit Administrației Prezidențiale, strategia reflectă viziunea unei „Românii moderne și sigure”, orientată către protejarea drepturilor cetățenilor și funcționarea instituțiilor în spiritul integrității și transparenței. CSAT a aprobat totodată Evaluarea riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților prognozate pentru 2026 și Analiza Strategică a Apărării, documente care fundamentează adaptarea Armatei la contextul internațional de securitate și la angajamentele din NATO și UE.

Biroul Electoral Municipal București a stabilit, luni, prin tragere la sorți, ordinea în care candidații și formațiunile politice vor fi înscrise pe buletinele de vot la alegerile pentru Primăria Capitalei, programate pe 7 decembrie.

Pe primele patru poziții se află reprezentanții partidelor parlamentare:
1.Cătălin Drulă (USR),
2.Daniel Băluță (PSD),
3.George-Valentin Burcea (Partidul Oamenilor Tineri),
4.Ciprian Ciucu (PNL).
În etapa dedicată formațiunilor neparlamentare, ordinea stabilită este:
5. Ana-Maria Ciceală (Sănătate Educație Natură Sustenabilitate),
6. Liviu-Gheorghe Florea (Partidul Național Țărănesc Maniu Mihalache),
7. Gheorghe Macovei (PRM),
8. Oana Crețu (PSD Unit),
9. Mihai-Ioan Lasca (Patrioții Poporului Român),
10. Rareș Lazăr (Partidul România în Acțiune),
11. Anca-Nicoleta Alexandrescu (alianța „Dreptate pentru București”).
Ultima parte a buletinului include candidații independenți, în ordinea înregistrării candidaturilor:
12. Dănuț-Angelo Trifu,
13. Eugen-Orlando Teodorovici,
14. Gheorghe Nețoiu,
15. Vlad-Dan Gheorghe,
16. Angela Negrotă,
17. Constantin-Titian Filip.
Documentul final va fi transmis tipografiilor pentru pregătirea buletinelor de vot.