Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a participat marți la acțiunea de pregătire „Academia Rising Stars – Filiala Galați”, un proiect considerat unic la nivel național, derulat sub egida Academiei de Baschet – Filiala Galați și susținut de Comitetul Olimpic Român, Ministerul Educației și Consiliul Județean Galați.

Programul, coordonat la nivel local de Academia de Baschet Phoenix Galați prin antrenorul Florin Nini, își propune formarea și sprijinirea tinerilor sportivi talentați, cu obiectivul de a ajunge treptat în loturile naționale de juniori. Participanții beneficiază de antrenamente specializate și de expertiza unei echipe complexe de specialiști.

„Încurajăm performanța tinerelor talente și pregătim viitorii campioni ai României. Ne bucură că Galațiul găzduiește din nou un eveniment important pentru dezvoltarea baschetului românesc”, a declarat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Consiliul Județean Galați susține financiar și logistic proiectul, considerat o investiție în dezvoltarea sportului de performanță în regiune.
Evenimentul marchează un nou pas în consolidarea bazelor pentru dezvoltarea baschetului juvenil la nivel local, autoritățile județene subliniind că astfel de inițiative contribuie la creșterea vizibilității și performanței sportului gălățean.

Ministerul Sănătății a lansat, în transparență decizională, proiectul de Ordin care actualizează Regulamentul de organizare și funcționare a secțiilor și compartimentelor de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI), a anunțat ministrul Alexandru Rogobete. Modificările urmăresc creșterea siguranței pacientului și clarificarea normelor privind infrastructura, echipamentele și personalul ATI.

Potrivit ministrului, proiectul introduce un mecanism de clasificare a secțiilor ATI în trei categorii, în funcție de complexitatea cazurilor și dotările disponibile, pentru a ghida traseul pacienților critici către unitățile cele mai potrivite. De asemenea, toate unitățile publice și private care efectuează proceduri de anestezie trebuie să dețină cel puțin un pat de supraveghere postanestezie și să demonstreze că echipamentele medicale sunt proprietatea unității, cu contracte de service și mentenanță valabile.

Pentru secțiile ATI pediatrice, normativul prevede echipamente dedicate profilului pediatric, iar atribuțiile medicilor ATI și ale specialiștilor cu atestat în terapie intensivă sunt clarificate. Regulamentul definește structura echipei multidisciplinare și introduce noi categorii de personal, inclusiv medici epidemiologi, medici farmacologi clinici, farmacist clinic, psihologi și fizioterapeuți.
Pentru controlul infecțiilor nosocomiale, proiectul prevede includerea în echipă a unui medic infecționist sau epidemiolog și posibilitatea angajării unui asistent dedicat monitorizării infecțiilor asociate asistenței medicale.

Ministrul Rogobete a subliniat că aceste modificări nu sunt birocratice, ci vizează siguranța reală a pacienților și consolidarea încrederii în actul medical. Verificările vor continua în toate unitățile care efectuează proceduri de anestezie, pentru a asigura respectarea normelor și protecția pacienților.

Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan își angajează marți răspunderea în Parlament pe noul proiect al legii pensiilor magistraților, în cadrul plenului reunit care începe la ora 14.30, într-o ședință festivă dedicată Zilei Naționale a României. Este a doua încercare a Executivului, după ce prima variantă a fost declarată neconstituțională de Curtea Constituțională în 20 octombrie.

Noul proiect include avizul Consiliului Superior al Magistraturii, deși acesta este negativ. Avizul are caracter consultativ, iar Guvernul consideră că includerea lui elimină riscul unei noi respingeri la CCR din motive procedurale.

Modificarea principală față de varianta anterioară vizează extinderea perioadei de tranziție pentru creșterea vârstei de pensionare de la 10 la 15 ani, începând din 1 ianuarie 2026. Conform noilor prevederi, vârsta de pensionare va crește gradual până la 65 de ani în anul 2042.
Proiectul este contestat ferm de corpul magistraților. Toate curțile de apel au transmis poziții publice împotriva reformei, iar Înalta Curte de Casație și Justiție este așteptată să depună o nouă sesizare la CCR, așa cum a procedat și în prima etapă a procesului legislativ.

Executivul accelerează adoptarea reformei pentru a respecta jaloanele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. România trebuie să finalizeze până vineri trei jaloane, printre care și reforma pensiilor speciale, pentru a nu pierde aproximativ 800 de milioane de euro din finanțarea europeană.

Premierul Ilie Bolojan susține că modificările sunt necesare atât pentru sustenabilitatea sistemului de pensii, cât și pentru eliminarea unor dezechilibre.
„Proiectul de lege privind pensiile magistraților este justificat de trei aspecte: accesarea fondurilor europene, corectarea unor nedreptăți privind pensionarea prea rapidă și pensiile foarte mari, precum și asigurarea sustenabilității pe termen lung”, a declarat șeful Guvernului.
Noua formă a legii prevede calcularea pensiei la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, cu un plafon de 70% din ultima indemnizație netă, precum și creșterea vechimii necesare de la 25 la 35 de ani.
Adoptarea prin angajarea răspunderii permite Guvernului să treacă proiectul fără vot, în absența unei moțiuni de cenzură.

În cadrul ședinței solemne a Parlamentului dedicată Zilei Naționale, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că patriotismul autentic nu se măsoară prin strigăte, postări pe rețelele sociale sau purtatul tricolorului doar pe 1 decembrie, ci prin munca de zi cu zi și contribuția la bunăstarea României.

„Ziua de 1 Decembrie a devenit, din păcate, o întrecere despre cine este cel mai patriot. Ca și cum patriotismul s-ar măsura prin decibeli sau like-uri. Adevăratul patriotism se vede în orele de muncă, în efortul depus zi de zi, în grijile și responsabilitățile asumate în tăcere. Este despre a-ți face treaba bine la locul de muncă, fără aplauze și fără camere de filmat”, a afirmat Grindeanu.

Liderul PSD a subliniat că munca românilor – de la construcția de drumuri și educație, până la îngrijirea bolnavilor și agricultură – reprezintă adevărata moștenire a celor care au realizat Marea Unire. „Cei care se întorc a doua zi la muncă demonstrează că solidaritatea și unitatea națională nu se clădesc din lozinci, ci din sudoare și efort”, a adăugat acesta.

Grindeanu a avertizat și asupra riscului dezbinării sociale: „România nu va fi niciodată mare dacă îi punem pe români să se urască între ei”.

În încheiere, acesta a transmis un mesaj de recunoștință: „La mulți ani României care construiește, vindecă, educă, apără și iubește în fiecare zi! Dumnezeu să-i binecuvânteze pe fiecare român și România!”

Parlamentul României se va reuni marți, 2 decembrie, într-o ședință solemnă comună a Camerei Deputaților și Senatului, dedicată aniversării Zilei Naționale și marcării a 107 ani de la Marea Unire.
Potrivit unui memorandum transmis Birourilor Permanente Reunite, evenimentul va avea loc la ora 14:30, în prezența conducerii statului, a membrilor Guvernului, precum și a reprezentanților cultelor religioase și ai principalelor instituții ale statului.
Programul ședinței va debuta cu intonarea Imnului Național și deschiderea lucrărilor, urmate de discursurile președintelui Senatului, Mircea Abrudean, și ale președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu. Premierul Ilie Bolojan va susține, de asemenea, o alocuțiune.
Ulterior, vor lua cuvântul reprezentanții grupurilor parlamentare, fiecare având alocate între trei și cinci minute pentru intervenții.
La ședință au fost invitați foști președinți ai României, Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, reprezentanți ai cultelor religioase, conducerea Curții Constituționale și a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Academia Română, șefii serviciilor de informații, guvernatorul BNR și șefi de misiuni diplomatice acreditați la București.

Parada militară de 1 Decembrie, desfășurată luni la Arcul de Triumf din Capitală, a reunit peste 2.900 de militari, 200 de mijloace tehnice și 45 de aeronave, marcând prima participare a primarului general Nicușor Dan în calitate de Președinte.

Luni, în Capitală, în zona Pieței Arcul de Triumf, a avut loc parada militară de 1 Decembrie, eveniment care a reunit peste 2.900 de militari, mai mult de 200 de mijloace tehnice și 45 de aeronave. Este prima participare a primarului general Nicușor Dan în calitate de Președinte.

La sosirea la Arcul de Triumf, Nicușor Dan a fost întâmpinat de șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad. În tribuna oficială s-au aflat membri ai Guvernului, printre care premierul Ilie Bolojan, vicepremierii Oana Gheorghiu și Marian Neacșu, miniștrii Alexandru Rogobete, Oana Țoiu, Ciprian Șerban, Radu Miruță și Cătălin Predoiu, precum și fostul președinte Traian Băsescu, președinții celor două Camere, Mircea Abrudean și Sorin Grindeanu, judecători ai Curții Constituționale și reprezentanți ai corpului diplomatic.

Evenimentul a început cu intonarea imnului național, după care președintele Nicușor Dan a depus o coroană de flori și s-a păstrat un moment de reculegere.

Defilarea a cuprins detașamente ale Armatei Române și ale unor trupe străine, din Republica Moldova și Statele Unite ale Americii, urmate de reprezentanți ai diferitelor structuri NATO din România, inclusiv detașamente din cadrul Grupului de Luptă condus de Franța, dislocat la Cincu. Au defilat, de asemenea, unități ale Poliției, Jandarmeriei, Pompierilor, SRI, STS și ANP.

Parada aeriană a fost deschisă de un elicopter IAR-330 PUMA, din dotarea Bazei 90 Transport Aerian „Comandor Aviator Gheorghe Bănciulescu”, purtând drapelul tricolor.

Evenimentul s-a încheiat cu salutul președintelui către tribuna oficială și cu întâlnirea acestuia cu veterani și militari, cu care a făcut fotografii.

Un sondaj recent realizat de INSCOP Research arată că patriotismul rămâne puternic în rândul românilor, însă nivelul de atașament variază semnificativ în funcție de opțiunea politică și de vârstă. Conform datelor culese în perioada 20-26 iunie 2025, 88,2% dintre români declară că iubesc România și sunt mândri de țara lor, în timp ce doar 5,7% se află în dezacord.

Analiza detaliată arată că 75% dintre respondenți sunt „total de acord” cu afirmația, iar 13,2% sunt „de acord parțial”. Alte categorii includ 4,7% care nu s-au pronunțat, 2,6% în dezacord parțial, 3,1% în dezacord total și 1,4% care nu au răspuns sau nu știu.

În funcție de electorat, cei mai atașați de țară sunt alegătorii PSD și PNL, cu 98%, respectiv 93% declarați „total de acord”. Urmează simpatizanții AUR cu 87%, iar la USR procentul scade la 82%. Această diferență este corelată cu vârsta și cu experiențele internaționale: tinerii între 18–29 de ani, preponderent simpatizanți USR, au un nivel de patriotism declarat de 73%, sub media națională de 88%.

Sondajul a fost realizat prin interviuri telefonice pe un eșantion simplu, stratificat, de 1.150 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă a României, cu o marjă de eroare de ±2,9% și un grad de încredere de 95%. Metodologia urmărește să surprindă opiniile românilor neinstituționalizați, pe categorii socio-demografice relevante, inclusiv sex, vârstă și ocupație.

Studiul face parte din proiectul BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research, care urmărește să aducă în prim-plan vocea cetățenilor și să stimuleze dezbateri publice pe teme de interes național. Rezultatele evidențiază că patriotismul rămâne un element definitoriu al identității românești, dar nivelul de atașament poate fi influențat de experiențele personale, contextul socio-economic și încrederea în instituțiile statului.

Președintele României, Nicușor Dan, a semnat vineri decretul prin care se ia act de demisia lui Liviu Moșteanu din funcțiile de viceprim-ministru și ministru al Apărării Naționale, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale. Decretul consemnează și încetarea mandatului său de membru al Guvernului.

Tot vineri, șeful statului a semnat și decretul prin care îl desemnează pe Radu Miruță, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, să preia interimatul la Ministerul Apărării, păstrând totodată și calitatea de vicepremier interimar.

Decizia vine după ce ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, și-a anunțat demisia în urma scandalului public generat de informațiile contradictorii din CV-ul său. Acesta a declarat că a discutat cu președintele, premierul, liderul partidului și colegi din USR înainte de a lua decizia.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a aprobat parteneriatul cu Asociația „Via Dobrogeana” pentru susținerea unui proiect turistic de amploare care va integra județul Galați într-un traseu destinat promovării patrimoniului natural și cultural din regiune.

Inspirat de proiectul „Via Transilvanica”, noul traseu – „Via Dobrogeana” – va însuma peste 850 de kilometri, va traversa aproximativ 130 de localități și va conecta județul Galați cu Munții Măcinului, județul Tulcea și comunitățile din Delta Dunării.

Punctul de plecare va fi Biserica Fortificată „Precista” din Galați, traseul urmând să includă zone precum lunca Prutului, Pădurea Gârboavele și principalele obiective turistice din apropiere: Muzeul Satului, Muzeul Pescăresc și Parcul de Aventură EscapeLand. Ruta va integra și centrul istoric al municipiului Galați, Faleza Dunării, Complexul Muzeal de Științele Naturii „Răsvan Angheluță”, precum și castrul roman de la Tirighina–Barboși, continuând apoi spre Dobrogea prin podul peste Dunăre care leagă Galați–Brăila de Tulcea.
Consiliul Județean Galați va sprijini proiectul prin promovare, facilitarea dialogului cu instituțiile turistice și culturale locale și prin consultanță tehnică și administrativă în etapele de avizare și autorizare.
Potrivit lui Fotea, inițiativa urmărește punerea în valoare a bogățiilor culturale și naturale ale regiunii și includerea acestora în circuitele turistice naționale și internaționale.

Ionuț Moșteanu a anunțat vineri că a demisionat din funcția de ministru al Apărării Naționale, motivând că nu dorește ca discuțiile publice legate de trecutul său să afecteze activitatea Armatei și a autorităților.

El a afirmat că România se confruntă cu amenințări majore generate de agresiunea Rusiei și că nu dorește ca „discuțiile despre formarea mea și greșelile pe care le-am făcut acum mulți ani” să afecteze concentrarea decidenților într-un moment dificil pentru securitatea națională.

„Mi-am depus astăzi demisia din funcția de ministru al Apărării Naționale. Am discutat cu președintele, cu premierul, cu președintele partidului, cu o parte dintre colegii din USR și le mulțumesc pentru susținere și încredere.
Fac acest gest cu asumare și respect față de Armata Română. România și Europa sunt sub asaltul Rusiei. Securitatea noastră națională trebuie apărată cu orice preț. Nu vreau ca discuțiile despre formarea mea și greșelile pe care le-am făcut acum mulți ani să-i distragă de la misiunea grea pe cei care conduc acum țara”, a transmis Ionuț Moșteanu.
Moșteanu a făcut un bilanț al celor cinci luni de mandat, precizând că a susținut întărirea relațiilor cu aliații, accelerarea programelor de înzestrare și îmbunătățirea cadrului legal din domeniu.

„Am depus jurământul ca ministru al Apărării în urmă cu cinci luni și, de atunci, am respectat întocmai ce am jurat cu mâna pe Biblie. Am jurat să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru a avea o Armată bine dotată, mai bine motivată și mai bine înzestrată. Și am făcut asta în fiecare zi - am întărit relațiile cu aliații, am urmărit și accelerat programele de înzestrare, am dat un mesaj clar împotriva băieților deștepți cu interese în domeniu, am îmbunătățit cadrul legal, am apărat drepturile celor care servesc patria. Vă mulțumesc pentru încredere, pentru mesaje și pentru răbdare. Mulțumesc și familiei mele pentru susținerea necondiționată în aceste luni, fără de care mi-ar fi fost imposibil să-mi exercit mandatul.
Am făcut acest pas cu toată conștiința unui om care iubește țara pe care o servește”, a explicat ministrul demisionar.
În finalul mesajului, Moșteanu a transmis o declarație politică, afirmând că România are nevoie de lideri care să mențină direcția proeuropeană și euro-atlantică.
„România este prinsă între unii care au capturat-o și sunt mufați la banii publici și unii care vor să îi dea foc și să o abată de la parcursul proeuropean și euro-atlantic. La mijloc sunt câțiva oameni buni (buni, nu perfecți) care țin echilibrul și direcția corectă - Nicușor Dan, Ilie Bolojan, colegii din USR, de multe ori cu sacrificii enorme. Ei merită în continuare sprijinul și încrederea noastră, a tuturor, poate chiar mai mult decât până acum. Dumnezeu să ocrotească România!”, a precizat Moșteanu.
Ulterior, premierul Ilie Bolojan a anunțat că i-a propus președintelui Nicușor Dan ca Radu Miruță, actualul ministru al Economiei, să asigure interimatul la Apărare.