Aproximativ 39.300 de studenți din România ar urma să beneficieze de burse finanțate din fonduri europene, în urma demersurilor inițiate de europarlamentarul independent Nicu Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European. Sprijinul financiar vine în contextul reducerii fondului național de burse și ar putea reprezenta, pentru mulți tineri, diferența dintre continuarea studiilor și abandonul universitar.

Potrivit unui comunicat remis presei, universitățile din țară pot accesa, începând de marți, mecanismul european care permite acordarea unor burse lunare în valoare de 925 de lei pentru studenții eligibili. Termenul-limită pentru depunerea listelor este 6 martie, iar apelul este valabil timp de patru zile.

După ce fondul pentru burse a fost diminuat de la 1,7 miliarde de lei la 1,2 miliarde de lei, Nicu Ștefănuță a solicitat clarificări din partea Comisiei Europene privind posibilitatea utilizării unei surse alternative de finanțare. Răspunsul a indicat că sprijinul poate fi acordat prin intermediul Fondului Social European, în baza demersurilor realizate de Guvernul României.

Ulterior, eurodeputatul a avut întâlniri oficiale cu ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, precum și cu ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, pentru a explica mecanismul și pașii necesari implementării acestuia.

Ministerul Educației și Cercetării a pus în aplicare soluția, făcând demersurile administrative pentru utilizarea fondurilor europene.

Instituțiile de învățământ superior sunt cele care trebuie să identifice și să selecteze studenții eligibili, să verifice documentele justificative, să valideze datele în platforma dedicată, să încheie contractele cu beneficiarii și să asigure plata lunară a burselor. De asemenea, universitățile trebuie să transmită documentația justificativă conform metodologiei oficiale.

„Fac un apel către toate universitățile din țară să aplice până pe 6 martie! Studenții au nevoie urgentă de acest sprijin. Pentru mulți, această sumă va face diferența dintre a continua studiile sau a renunța înainte de finalul anului universitar. A fi student nu ar trebui să fie un lux, iar aceste burse sunt esențiale pentru foarte mulți tineri”, a declarat Nicu Ștefănuță.

Consiliul Județean Galați, în parteneriat cu Patronatul IMM-urilor Galați, a organizat marți, 3 martie, un eveniment dedicat oportunităților de finanțare disponibile prin Programul Tranziție Justă (PTJ) 2021–2027.

Potrivit organizatorilor, la întâlnire au participat peste 100 de reprezentanți ai administrației publice, ai mediului de afaceri și universitar, precum și ai instituțiilor centrale și locale implicate în implementarea programului.
Județului Galați îi sunt alocate aproximativ 376,2 milioane de euro prin PTJ, peste 60% din sumă fiind destinată dezvoltării economiei locale și sprijinirii întreprinderilor mici și mijlocii.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a declarat că impactul proiectelor finanțate prin acest program se va concretiza în investiții de peste 249 milioane de euro, din care 168 milioane de euro reprezintă granturi, iar 81 milioane de euro cofinanțare.
„Aceste fonduri vor susține dezvoltarea a peste 300 de companii gălățene și vor genera peste 2.000 de noi locuri de muncă”, a afirmat Fotea.

În cadrul evenimentului au fost prezenți reprezentanți ai autorităților centrale și ai structurilor implicate în gestionarea fondurilor europene, între care Andrei Chivu, director general în cadrul Ministerului Fondurilor Europene, Florin Jianu, președintele IMM România, Sterică Fudulea, președintele CES România, și Luminița Mihailov, director general al ADR Sud-Est.
Reprezentanții administrației județene au subliniat că valorificarea fondurilor din Programul Tranziție Justă reprezintă o oportunitate majoră pentru transformarea județului Galați într-un pol regional de dezvoltare economică.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a anunțat amânarea exercițiului de alarmare publică „Miercurea Sirenelor”, în urma unei evaluări interne privind contextul actual de securitate și necesitatea consolidării informării populației.

Potrivit instituției, decizia a fost luată în mod deliberat și responsabil, în baza unei analize proprii care a indicat că, în actualele condiții, este nevoie de o comunicare publică mai amplă pentru ca scopul exercițiului să fie corect înțeles la nivelul întregii populații.
Reprezentanții IGSU au subliniat că amânarea nu afectează obligațiile instituționale privind testarea periodică a sistemului național de alarmare publică. Verificarea tehnică, mentenanța și testarea funcțională a sirenelor rămân activități esențiale pentru asigurarea capacității de avertizare a populației în situații de urgență.

„Un sistem de avertizare publică care nu este testat regulat riscă să nu funcționeze atunci când este nevoie de el. Într-o situație reală, orice disfuncționalitate poate însemna timp pierdut, iar timpul pierdut poate însemna vieți puse în pericol”, au transmis reprezentanții instituției.

IGSU precizează că exercițiile de alarmare nu au un caracter formal sau simbolic, ci urmăresc verificarea capacității reale de funcționare a sistemului și familiarizarea populației cu semnalele și semnificația acestora.
Un calendar revizuit al exercițiilor, însoțit de măsuri suplimentare de informare publică, urmează să fie comunicat în perioada următoare.
Pregătirea populației și menținerea funcționalității sistemelor de avertizare rămân priorități, subliniază IGSU, care arată că protecția vieții și a siguranței cetățenilor „nu este negociabilă”.

Darryl Nirenberg, noul ambasador al Statele Unite ale Americii în România, va fi primit oficial marți, 3 martie, de președintele Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni, cu ocazia prezentării scrisorilor de acreditare, a anunțat Administrația Prezidențială.
Prezentarea scrisorilor de acreditare marchează începutul oficial al mandatului său în România și debutul activității în calitate de reprezentant al Departamentul de Stat al Statelor Unite la București.

Darryl Nirenberg a depus jurământul la sfârșitul lunii februarie și urmează să își preia pe deplin atribuțiile după ceremonia de la Cotroceni. Mandatul său începe într-un context în care România și SUA își consolidează cooperarea pe plan politic, militar și economic, potrivit comunicatelor oficiale ale misiunii americane.

Numirea sa a fost confirmată de Senatul Statelor Unite în decembrie 2025.
Ceremonia de prezentare a scrisorilor de acreditare reprezintă momentul protocolar prin care ambasadorii străini își formalizează statutul de reprezentanți ai statului lor în fața autorităților române.

O ședință pe tema situației cetățenilor români aflați în zona conflictului din Orientul Mijlociu are loc luni, la Palatul Victoria.

Reuniunea a fost convocată de premierul Ilie Bolojan. Participă viceprim-miniștrii, precum și reprezentanți ai ministerelor Afacerilor Externe, Transporturilor, Economiei, Apărării și Finanțelor.
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a declarat duminică seara că toți cetățenii români aflați în Orientul Mijlociu sunt în siguranță, autoritățile fiind în contact permanent cu aceștia.

În paralel, TAROM va opera zboruri speciale pentru repatrierea românilor din zona afectată. Compania a anunțat că, după obținerea aprobărilor din partea autorităților egiptene pentru cursele speciale pe ruta Cairo – București, peste 360 de cetățeni români vor ajunge în țară în dimineața zilei de luni, pe Aeroportul Internațional Henri Coandă.

Autoritățile urmează să analizeze, în cadrul ședinței, măsuri suplimentare pentru sprijinirea și aducerea în siguranță a tuturor românilor care solicită repatrierea.

Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a declarat luni că o creștere mai mare de 3–5 bani pe litru a prețului carburanților la pompă nu este justificată în acest moment, respingând scenariile privind atingerea pragului de 10 lei pentru benzină sau motorină.

„O creștere mai mare de 3-5 bani la pompă nu este justificată în momentul de față. Iar acele speculații care au apărut în spațiul public cu motorina sau benzina 10 lei sunt niște minciuni. Nu există în momentul de față niciun argument rațional, comercial, economic, pentru care s-ar putea să ajungă prețul la pompă la aceste cote de 10 lei sau apropiat de 10 lei”, a afirmat ministrul.

El a precizat că autoritățile sunt în alertă și că încă de sâmbătă se lucrează pe această temă, pentru a preveni eventuale disfuncționalități în piață. Ivan a exclus și scenariul unei creșteri de 30% a prețurilor la carburanți, subliniind că dorește să elimine panica indusă la nivel național.

Ministrul a adăugat că România dispune de stocuri la nivel național și de rezerve de urgență care pot fi utilizate în situații excepționale pentru a menține stabilitatea prețurilor la benzină și motorină.
În paralel, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, a avertizat într-o analiză transmisă presei că depășirea pragului de 9–10 lei/litru ar putea deveni realistă dacă prețul țițeiului se stabilizează pe termen mai lung la 90–100 dolari pe baril, pe fondul escaladării militare din Orientul Mijlociu și al riscurilor privind traficul prin Strâmtoarea Ormuz.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru construirea, la Galați, a unui Centru Integrat de Îngrijiri Paliative, o investiție în valoare de aproape 25 de milioane de lei, urmând ca săptămâna viitoare să fie emis ordinul de începere a lucrărilor.

„Este un proiect de suflet, menit să asigure, la Galați, un serviciu social nou și necesar - un centru dedicat pacienților afectați de boli grave sau incurabile, precum formele avansate de cancer, care vor putea beneficia aici de sprijinul medical și uman de care au atâta nevoie”, a transmis Costel Fotea.

Investiția este considerată esențială în condițiile în care, în prezent, Spitalul Județean Galați dispune de doar 10 paturi pentru astfel de servicii, iar cererea depășește cu mult capacitatea existentă.

Viitorul Centru de Îngrijiri Paliative va avea o capacitate de 50 de paturi și va oferi servicii de spitalizare continuă, consiliere și planificare terapeutică, consiliere psihologică și recuperare medicală.

Finanțarea proiectului este asigurată atât din fonduri europene, prin Programul Sănătate, cât și din bugetul propriu al Consiliului Județean.

„Centrul va funcționa într-o clădire modernă, cu patru etaje, dotată cu peste 1.000 de echipamente de ultimă generație. Vor fi amenajate saloane cu două și trei paturi, cabinete medicale, spații pentru kinetoterapie și consiliere psihologică, precum și săli de tratament și de socializare. Este un pas important pentru a le oferi celor aflați în suferință nu doar tratament, ci și demnitate, alinare și speranță!”, a mai transmis Fotea.

Marcel Ciolacu a declarat, joi, la finalul ședinței ordinare a Consiliului Județean Buzău, că reforma administrativă anunțată la nivel guvernamental nu presupune desființarea unităților administrativ-teritoriale, ci eficientizarea modului în care acestea funcționează.

Președintele Consiliului Județean (CJ) Buzău a explicat că schimbările vizează, în principal, reorganizarea serviciilor suport, astfel încât mai multe primării să poată împărți anumite structuri administrative.

„Reforma nu înseamnă desființare de unități administrative. Mai multe UAT-uri pot avea servicii suport comune – juridic, achiziții, urbanism”, a afirmat Marcel Ciolacu.

Potrivit acestuia, o parte dintre servicii ar putea fi preluate direct de Consiliul Județean sau de primăriile municipiilor Buzău și Râmnicu Sărat, pentru a asigura o funcționare mai eficientă și pentru a reduce costurile administrative.

Costel Fotea, președintele Consiliul Județean Galați, a anunțat demararea unui proiect în valoare de 1,52 milioane de euro pentru creșterea capacității de intervenție rapidă și modernizarea sistemului de monitorizare a drumurilor județene.

Proiectul este derulat în parteneriat cu Raionul Hâncești din Republica Moldova și beneficiază de finanțare din fonduri europene transfrontaliere.

Potrivit autorităților județene, investiția prevede achiziția unei autospeciale multifuncționale de ultimă generație, dotată cu un sistem modular format din 10 echipamente performante, care va permite realizarea unei game variate de intervenții. Utilajul va putea fi folosit pentru deszăpezire, împrăștierea materialului antiderapant, înlăturarea efectelor inundațiilor, dar și pentru activități curente precum tăierea vegetației sau curățarea carosabilului și a indicatoarelor rutiere.

De asemenea, proiectul include instalarea unor senzori inteligenți de monitorizare a traficului și a condițiilor meteo pe drumurile județene DJ 242E Băneasa–Roșcani–Oancea și DJ 242D Băneasa–Suceveni–Rogojeni, artere care asigură legătura cu Republica Moldova.
Senzorii vor furniza în timp real date privind starea carosabilului și condițiile de trafic, inclusiv riscul de formare a poleiului, pentru a permite intervenții rapide în situații de risc și pentru a contribui la creșterea siguranței rutiere.

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că o mare parte dintre ambasadorii români vor fi rechemați în țară în următoarele luni, principalele reproșuri vizând lipsa activității în domeniul relațiilor economice și depășirea duratei obișnuite a mandatului.

Declarația a fost făcută marți, într-un interviu acordat Radio România Actualități. Șeful statului a precizat că schimbările vor avea loc etapizat și vor include un număr semnificativ de reprezentanțe diplomatice.

„O să avem schimbări importante în vara aceasta (...) Estimez că în cursul lunii martie vom avea 40–50 de rechemări, printre care și în capitale importante”, a afirmat președintele.
Potrivit acestuia, una dintre cauze este depășirea duratei standard a mandatului diplomatic, care este, în mod obișnuit, de patru ani. „Uzual termenul este de patru ani, termenul este depășit de foarte mulți ambasadori”, a spus Nicușor Dan.

Președintele a subliniat însă că principala problemă este lipsa implicării în promovarea intereselor economice ale României. „În linii mari, diplomația noastră este una profesionistă, însă a lipsit diplomația economică”, a declarat acesta.

Șeful statului a explicat că ambasadorii trebuie să aibă un rol activ în facilitarea relațiilor economice, inclusiv prin contacte directe cu mediul de afaceri din țările în care sunt acreditați și prin identificarea de oportunități pentru companiile românești.
Primele măsuri concrete în acest sens au fost luate săptămâna trecută, când Administrația Prezidențială a anunțat semnarea decretelor de rechemare pentru mai mulți ambasadori.
Potrivit președintelui, viitorii ambasadori vor avea un mandat clar care va pune un accent mult mai mare pe componenta economică a activității diplomatice.