Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a decontat lucrări în valoare totală de 117.927.382,31 de lei pentru 262 de investiții realizate prin componentele C10 – Fondul local și C15 – Educație, din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) - a anunțat ministrul Cseke Attila.

Astfel, pentru Componenta C10 – Fondul local, au fost decontate 105.207.403,09 lei pentru achitarea a 237 de facturi pentru asigurarea infrastructurii pentru transportul verde și elaborarea sau actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de planificare urbană.

Alte 12.719.979,22 de lei au fost alocate, prin Componenta C15 – Educație, pentru achitarea a 25 de facturi care au ca obiectiv construcția de creșe noi, moderne și prietenoase cu mediul.

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat joi, la Galați, că formațiunea urmează să decidă candidatul pentru Primăria Capitalei la începutul săptămânii viitoare. În weekend, Grindeanu va avea mai multe întâlniri cu Organizația PSD București, urmând ca decizia finală să fie luată în cadrul unui Birou Permanent Național.

„În weekend o să am mai multe întâlniri cu Organizaţia de Bucureşti. Probabil că la începutul săptămânii viitoare vom face un Birou Permanent Naţional, unde vom decide candidatul”, a declarat liderul social-democrat.

În ceea ce privește campania pentru alegerile locale, Grindeanu a afirmat că își dorește o competiție bazată pe proiecte și realizări concrete.

„Cred că viitorul nostru candidat va veni în fața bucureștenilor cu un mesaj deschis, vorbind despre ceea ce a făcut și despre ce intenționează să facă. Sunt unii care, deși au ocupat funcții importante, s-au concentrat doar pe imagine și nu pot arăta realizări concrete — nici măcar un kilometru de autostradă. Candidatul nostru, oricare va fi el, are experiență administrativă și rezultate în spate”, a subliniat Grindeanu.

Liderul PSD a adăugat că partidul își dorește o campanie axată pe soluții și proiecte, chiar dacă, în trecut, acest obiectiv nu a fost întotdeauna atins.

„De fiecare dată sperăm să avem campanii în care discutăm despre proiecte, dar, din păcate, nu ne-a ieșit mereu”, a conchis Grindeanu.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a virat suma de 2.533.618.617,71 de lei, în vederea decontării a 1.304 lucrări finanțate prin Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny” - a anunțat ministrul Cseke Attila.

”Am achitat astăzi toate facturile depuse până la data de 18 iulie 2025 inclusiv, indiferent de domeniul de implementare”, a precizat ministrul dezvoltării.

Proiectele au în vedere reabilitarea și modernizarea infrastructurii rutiere, a rețelelor de alimentare cu apă, a sistemelor de canalizare și a stațiilor de epurare a apelor uzate, inclusiv canalizare pluvială și sisteme de captare a apelor pluviale, precum și a sistemelor inteligente de distribuire a gazelor naturale.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat că a avut o întâlnire cu Excelența Sa Brendan Ward, Ambasadorul Irlandei în România, însoțit de o delegație de oameni de afaceri irlandezi interesați de mediul economic local.

Într-un mesaj publicat pe rețelele de socializare, Fotea a precizat că vizita a reprezentat „o oportunitate importantă pentru județul Galați de a prezenta potențialul său economic și de a deschide noi punți de colaborare între comunitatea locală și mediul de afaceri din Irlanda”.

„Galațiul are multe de oferit – un port strategic pe Dunăre, tradiție industrială, un mediu universitar puternic și o forță de muncă bine pregătită”, a subliniat președintele CJ.

Costel Fotea a mulțumit Ambasadei Irlandei pentru deschiderea arătată și a reafirmat angajamentul autorităților locale de a sprijini proiecte de cooperare care aduc valoare comunității.

„Galațiul este un partener serios și deschis către colaborări în beneficiul comun”, a transmis acesta.

Curtea Constituțională a României (CCR) a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu este neconstituțională în ansamblu, potrivit unui comunicat al instituției.

CCR a arătat că Guvernul și-a angajat răspunderea asupra proiectului de lege cu respectarea articolului 114 din Constituție, având în vedere caracterul omogen al reglementării și necesitatea urgentă a adoptării acesteia.
Curtea a precizat că este de competența legiuitorului să stabilească frecvența modificărilor în domeniul pensiilor de serviciu, astfel încât actul normativ nu încalcă principiile statului de drept, egalității în drepturi sau independenței justiției.

Totuși, judecătorii constituționali au reținut că lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și faptul că Guvernul nu a așteptat expirarea termenului de 30 de zile pentru obținerea acestuia încalcă articolele 1 alin. (3) și (5) raportate la articolele 133 alin. (1) și 134 alin. (4) din Constituție.

CCR subliniază că Guvernul, ca inițiator al actului normativ, avea obligația de a respecta termenul legal de 30 de zile prevăzut pentru emiterea avizului de către CSM.

Decizia este definitivă și general obligatorie, urmând ca motivarea completă să fie publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat luni seara, la Antena 1, că este „convins că în anul 2025 va apărea o nouă prevedere legală care să treacă de Curtea Constituțională, referindu-se la proiectul privind pensiile speciale respins în aceeași zi de CCR.

Șeful statului a explicat că judecătorii Curții au admis sesizarea de neconstituționalitate pe motive procedurale, deoarece Guvernul nu a obținut avizul CSM pentru ultima formă a legii, care conținea modificări importante față de forma inițială. „Este o problemă faptul că pensiile sunt egale cu salariul. Aceasta va fi rezolvată”, a spus Nicușor Dan.

Președintele a mai precizat că toate cele patru partide din coaliție au o „părere convergentă” și că noua lege a pensiilor speciale ar putea fi adoptată până la finalul acestui an. Proiectul Guvernului condus de premierul Ilie Bolojan, pentru care Executivul și-a angajat răspunderea în Parlament la 1 septembrie, prevedea creșterea treptată a vârstei de pensionare a magistraților până la 65 de ani și limitarea pensiei de serviciu la 70% din valoarea ultimului salariu.

Circulația rutieră a fost închisă, începând de luni, pe DN 7C (Transfăgărășan), pe sectorul cuprins între Piscu Negru (km 104+000) și Bâlea Cascadă (km 130+800), precum și pe DN 67C (Transalpina), între Rânca (km 34+800) și Curpat (km 79+200), din cauza condițiilor specifice sezonului rece, a anunțat Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Măsura a fost luată în baza proceselor verbale întocmite de Comisiile de Revizie Specială, formate din reprezentanți ai CNAIR Central și ai direcțiilor regionale București, Brașov, Cluj și Craiova, în conformitate cu prevederile din

„Normativul privind circulația rutieră pe drumurile montane – DN 7C Transfăgărășan și DN 67C Transalpina”.

Potrivit CNAIR, decizia este necesară pentru siguranța participanților la trafic, având în vedere condițiile meteorologice nefavorabile și pericolele asociate sezonului de iarnă, precum ninsori abundente, viscole, avalanșe, căderi de stânci, viituri sau formarea de polei.

Reprezentanții companiei precizează că, la altitudini mari, instabilitatea atmosferică este accentuată, iar fenomenele meteo extreme pot apărea în orice moment.

Sectoarele de drum închise circulației sunt semnalizate corespunzător, iar CNAIR recomandă șoferilor să respecte indicațiile rutiere și să se informeze din timp asupra stării drumurilor.

Circulația rutieră a fost închisă, începând de luni, pe DN 7C (Transfăgărășan), pe sectorul cuprins între Piscu Negru (km 104+000) și Bâlea Cascadă (km 130+800), precum și pe DN 67C (Transalpina), între Rânca (km 34+800) și Curpat (km 79+200), din cauza condițiilor specifice sezonului rece, a anunțat Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Măsura a fost luată în baza proceselor verbale întocmite de Comisiile de Revizie Specială, formate din reprezentanți ai CNAIR Central și ai direcțiilor regionale București, Brașov, Cluj și Craiova, în conformitate cu prevederile din

„Normativul privind circulația rutieră pe drumurile montane – DN 7C Transfăgărășan și DN 67C Transalpina”.

Potrivit CNAIR, decizia este necesară pentru siguranța participanților la trafic, având în vedere condițiile meteorologice nefavorabile și pericolele asociate sezonului de iarnă, precum ninsori abundente, viscole, avalanșe, căderi de stânci, viituri sau formarea de polei.

Reprezentanții companiei precizează că, la altitudini mari, instabilitatea atmosferică este accentuată, iar fenomenele meteo extreme pot apărea în orice moment.

Sectoarele de drum închise circulației sunt semnalizate corespunzător, iar CNAIR recomandă șoferilor să respecte indicațiile rutiere și să se informeze din timp asupra stării drumurilor.

Premierul Ilie Bolojan a declarat, luni, că Guvernul va relua demersul privind reforma pensiilor magistraților, după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțională legea pe motive procedurale. Șeful Executivului a subliniat că obiectivul rămâne unul prioritar și asumat de întreaga coaliție de guvernare.

„CCR nu a respins pe fond proiectul acestei reforme, obiecția a fost exclusiv procedurală, deci Guvernul poate relua demersul, ceea ce este o necesitate. Nicăieri în lume nu se iese la pensie la 48-50 de ani și nu se ia o pensie cât ultimul salariu. Acestea nu sunt aspecte politice, ci privilegii insuportabile social și bugetar”, a spus premierul Ilie Bolojan.

Acesta a explicat că decizia Curții a vizat faptul că Guvernul nu a așteptat integral termenul de 30 de zile pentru emiterea avizului consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). „Guvernul, prin Ministerul Muncii, a solicitat avizul

CSM în data de 22 august, iar angajarea răspunderii Guvernului pe acest proiect a avut loc după 10 zile, în data de 1 septembrie. Standardul fixat de CCR va fi respectat”, a precizat Bolojan.

„Reforma pensiilor magistraților nu este dorința unui om politic sau a unui partid, ci o nevoie a României”, a conchis premierul.

Contractul de execuție pentru Spitalul Regional de Urgență Iași a fost semnat vineri, marcând începutul etapei de construcție efectivă a celui mai important proiect de infrastructură medicală din regiunea Moldovei, a anunțat Alexandru Rafila, fostul ministru al Sănătății.

„După finalizarea proiectului tehnic și a lucrărilor de amenajare a terenului realizate în ultimii trei ani, intrăm acum în etapa de construcție efectivă a spitalului de urgență care va deservi întreaga Moldovă și va oferi servicii medicale la cele mai înalte standarde”, a declarat Rafila.
Fostul ministru a subliniat că acest proiect strategic reprezintă „un pas esențial în modernizarea sistemului public de sănătate și în reducerea inegalităților regionale privind accesul la servicii medicale”.

Potrivit acestuia, Spitalul Regional de Urgență Iași face parte dintr-un program național care include și spitalele regionale de la Cluj și Craiova, aflate în diferite stadii de implementare.

„Proiectarea celor trei spitale regionale este consolidată și avansează. În acest an demarează execuția construcției la Craiova și, în curând, după semnarea contractului, la Iași”, a precizat Rafila.

Deputatul a menționat că unitatea medicală va fi realizată în colaborare cu Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași, care va contribui la formarea resursei umane înalt calificate necesare pentru noul spital.
„Visul oricărui medic este să lucreze într-un spital modern, capabil să răspundă nevoilor complexe de tratament ale pacienților. Iar visul nostru comun devine realitate”, a spus Rafila, exprimându-și încrederea că spitalul va fi inaugurat „în următorii patru ani”.
El i-a mulțumit ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, pentru sprijinul acordat în toate etapele proiectului, „așa cum a făcut-o și când a fost secretar de stat”.

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS) a lansat în dezbatere publică un proiect de ordonanță care prevede extinderea protecției salariaților în cazul insolvenței angajatorilor din sectoarele strategice.

Principala modificare propusă vizează majorarea plafonului Fondului de garantare a creanțelor salariale, de la 5 la maximum 12 salarii medii brute pe economie pentru fiecare angajat. În plus, perioada acoperită de Fond va fi extinsă de la 5 luni la 12 luni din ultimele 24 de luni anterioare deschiderii procedurii de insolvență.

Proiectul mai prevede și introducerea unei norme tranzitorii pentru cererile depuse înainte de intrarea în vigoare a ordonanței, acestea urmând să fie soluționate conform legislației existente la momentul depunerii.
„Trebuie să protejăm sectoarele strategice ale economiei și forța de muncă calificată. Am ascultat propunerea sindicatelor și am considerat-o corectă: extindem protecția oferită prin Fondul de garantare”, a declarat ministrul Muncii, Petre-Florin Manole.
Fondul de garantare are rolul de a asigura plata creanțelor salariale pentru angajații ale căror companii intră în insolvență, oferind protecție suplimentară în contextul vulnerabilităților economice.