Cseke Attila, ministrul dezvoltării, a semnat 90 de noi contracte de finanțare, prin Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny”, în valoare totală de 1.028.428.032,39 de lei.

Proiectele au în vedere înființarea sau modernizarea unor sisteme inteligente de distribuție a gazelor naturale, modernizarea infrastructurii rutiere, precum și înființarea sau extinderea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, a rețelelor de canalizare menajeră și a stațiilor de epurare a apelor uzate.

”Continuăm să investim în dezvoltarea echilibrată a infrastructurii edilitare de bază în toate localitățile din România și să sprijinim proiectele care aduc beneficii reale cetățenilor”, a precizat ministrul.

Vicepremierul și ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a declarat că România se află „în sfârșit, pe un drum mult mai corect pentru bugetul țării” și a subliniat că reformele în administrație și gestionarea responsabilă a banului public sunt prioritare.

„Suntem pe un drum mult mai corect pentru bugetul țării noastre. Cifrele nu mint, nu dezinformează și nu îi ceartă pe cei care au gestionat iresponsabil banii publici în trecut. După o jumătate de an de decizii dificile, estimarea Ministerului de Finanțe arată că deficitul bugetar este cu 15 miliarde de lei mai mic decât ne așteptam”, a scris ministrul pe Facebook.

Miruță a explicat că revenirea României la o funcționare corectă depinde de profesionalism și muncă, nu de declarații populiste. „Economia se construiește cu muncă și cartea învățată, nu cu declarații lăutărești care sub titlu nu mai ascund nimic”, a adăugat acesta.

Vicepremierul a mulțumit românilor – angajați, antreprenori, pensionari, studenți, părinți și bunici – pentru responsabilitatea și implicarea lor, subliniind că efortul colectiv a contribuit la reducerea deficitului și la stabilizarea situației economice. „Doar împreună am reușit să trecem un hop important. Un stat corect va întoarce beneficii pentru oameni de îndată ce se va pune pe picioare. Acum doar a ieșit din spital și analizele arată mai bine”, a afirmat el.

În ceea ce privește reforma administrației, Miruță a fost clar: „Vom înlocui combinațiile cu normalitatea, atârnătorii cu oameni bine pregătiți, pilele cu meritocrația”. Ministrul a precizat că acest proces presupune eliminarea corupției vizibile, reducerea cheltuielilor inutile și implementarea unui sistem bazat pe competență.

El a mai explicat că Guvernul lucrează în paralel la ajustarea cheltuielilor statului și la creșterea economică reală, pentru ca România să devină mai puternică, nu doar mai prudentă fiscal. „La Ministerul Apărării Naționale, alături de colegii mei din toate structurile, lucrez zilnic pentru a corecta ce e de corectat, pentru a investi cu cap și pentru a construi un 2026 mai bun pentru toți. E mult de făcut, dar avem direcția corectă. Iar încrederea voastră face toată diferența”, a adăugat Miruță.

Secția de Urologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Galați a fost dotată cu o linie de laparoscopie – endourologie 3D 4K, un sistem de ultimă generație destinat intervențiilor chirurgicale minim invazive, a anunțat Consiliul Județean Galați.

Echipamentele, în valoare de peste 1,2 milioane de lei, vor fi utilizate în intervenții chirurgicale complexe pentru tratarea mai multor tipuri de cancer urologic, printre care cancerul de prostată, rinichi și vezică urinară.

Potrivit președintelui Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, investiția face parte dintr-un proiect amplu de modernizare a sistemului medical județean. „Asigurarea celor mai bune condiții pentru tratarea bolilor oncologice este o prioritate pentru noi. Acest set de echipamente este parte a unui proiect de aproximativ 25 de milioane de lei, derulat prin Programul Sănătate, prin care Spitalul Județean a fost dotat cu aparatură de ultimă generație, pentru a dezvolta la Galați un centru regional de excelență în tratarea cancerului”, a declarat acesta.

Noua linie de laparoscopie 3D 4K oferă imagini tridimensionale de înaltă definiție, care permit medicilor o precizie sporită în timpul intervențiilor. Utilizarea tehnologiei avansate contribuie la îndepărtarea mai eficientă a tumorilor, protejarea țesuturilor sănătoase și la reducerea traumatismelor operatorii, cu beneficii directe asupra siguranței pacienților și a timpului de recuperare.
„Toate aceste investiții înseamnă servicii medicale mai bune, viață și speranță. Iar speranța este primul pas spre vindecare”, a mai subliniat Costel Fotea.

PSD se află într-o procedură de consultare internă pentru a decide dacă va mai rămâne la guvernare alături de premierul Ilie Bolojan, a declarat primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, pe fondul unor noi tensiuni în coaliția de guvernare.
Vasilescu a afirmat că nu a discutat cu premierul după declarațiile din ultimele zile, subliniind că nemulțumirile nu sunt de natură personală, ci vizează finanțarea municipiului Craiova. Ea a precizat că un memorandum privind alocarea fondurilor necesare pentru reparații și achiziția de piese pentru sistemul de termoficare urmează să fie introdus pe agenda Guvernului, responsabilitatea revenind însă în totalitate executivului.

În ceea ce privește viitorul coaliției, primarul Craiovei a transmis un mesaj ferm. „Suntem într-o procedură de consultare a membrilor de partid dacă mai rămânem sau nu la guvernare. În fiecare zi domnul Bolojan ne dă motive să înțelegem că nu putem să facem echipă”, a declarat Vasilescu.

Aceasta a acuzat totodată blocarea finanțării pentru Craiova, susținând că situația începe să fie percepută ca un act de sabotaj.

Întrebată dacă PSD ia în calcul declanșarea unei moțiuni de cenzură sau schimbarea premierului, Vasilescu a spus că varianta analizată este ieșirea de la guvernare. „Nu cred că va fi nevoie de o moțiune de cenzură. Este suficient să ne retragem din guvern. În niciun caz nu vom susține din opoziție un guvern al dreptei”, a precizat ea.
Lia Olguța Vasilescu a mai explicat că, în cazul retragerii PSD de la guvernare, executivul ar cădea automat și ar fi necesară o reconfigurare parlamentară. Referitor la posibile alianțe ulterioare, inclusiv cu AUR, aceasta a evitat să confirme vreun scenariu.

Consiliul de Administrație al Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva a demarat procesul de recrutare pentru funcția de director general, mandatul fiind clar stabilit de Ministerul Mediului: alegerea unui profesionist cu integritate și cu experiență demonstrată în implementarea reformelor reale.

„Nu vrem vorbe frumoase, vrem oameni care au demonstrat deja implementarea de măsuri de reformă reală”, a declarat Diana Buzoianu, ministrul Mediului. Aceasta a subliniat că mandatul celor cinci membri ai Consiliului de Administrație care reprezintă Ministerul Mediului este de a selecta candidatul potrivit pentru următorii patru ani.

Ministrul a încurajat experții de bună credință să participe la concurs, subliniind că doar o competiție reală între candidați foarte buni poate elimina selecțiile subiective și rezultatele superficiale. Procesul de selecție a fost, potrivit reprezentanților Romsilva și Ministerului, semnificativ îmbunătățit față de forma inițială propusă. Lista completă a candidaților și CV-urile acestora vor fi publice, iar scrisorile de intenție și punctajele candidaților selectați pe lista scurtă vor fi transparentizate. Interviurile acestora vor fi difuzate pe site-urile Romsilva și al Ministerului Mediului și vor rămâne accesibile cel puțin un an. În plus, procesul va fi monitorizat de observatori din partea Ministerului, iar consiliul de administrație va solicita informații suplimentare de la instituțiile cu atribuții în domeniu pentru a putea lua decizii cât mai obiective. În premieră, criteriile de selecție sunt detaliate și includ exemple concrete de documente care pot demonstra îndeplinirea acestora.

Ministerul Mediului a precizat că aceste măsuri urmăresc să asigure o selecție transparentă și profesionistă, orientată spre alegerea celui mai potrivit lider pentru Romsilva.

CNAIR a anunțat vineri lansarea licitației pentru lotul 3 (Bălcăuți – Siret) al Drumului Expres Suceava–Siret, un proiect unic în portofoliul instituției, cu rol civil și militar, finanțat prin instrumentul european SAFE (Acțiunea pentru securitatea Europei).

Proiectul prevede construcția a 12,65 km de drum expres nou în România, modernizarea a 1,45 km din DN2 până la punctul de trecere a frontierei și a 15 km pe teritoriul Ucrainei, pe drumul național M19.

Pe acest sector vor fi realizate un pod de aproape un kilometru peste râul Siret, două noduri rutiere majore (Siret Sud și Siret Nord) și un Centru de Întreținere și Coordonare (CIC).

Finanțarea prin SAFE a fost posibilă datorită extinderii beneficiilor și către statul vecin, condiție impusă de Regulamentul UE 2025/1106.

Cristian Pistol, directorul CNAIR, a subliniat că proiectul consolidează poziția României ca hub strategic la frontiera de est a Uniunii Europene și NATO. După validarea documentației, CNAIR va publica anunțul de participare, care va stabili și termenul limită pentru depunerea ofertelor.

Datoria externă totală a României a crescut cu peste 24 de miliarde de euro în primele 11 luni ale anului 2025, ajungând la 227,5 miliarde de euro, potrivit datelor publicate miercuri de Banca Națională a României (BNR).

Datoria externă pe termen lung a atins 178,5 miliarde de euro la 30 noiembrie 2025, în creștere cu 14,2% față de 31 decembrie 2024, în timp ce datoria externă pe termen scurt a urcat la 48,9 miliarde de euro, majorare de 3,7% comparativ cu finalul anului trecut.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 17% în perioada ianuarie – noiembrie 2025, în scădere față de 21,5% în 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii s-a situat la 6,0 luni, comparativ cu 5,7 luni la 31 decembrie 2024.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare ale BNR a rămas stabil, 103,5% la 30 noiembrie 2025, față de 103,6% la finalul anului 2024.

În perioada ianuarie – noiembrie 2025, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 27,1 miliarde de euro, comparativ cu 26 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului precedent. În structura acestuia, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 260 milioane de euro, balanța serviciilor un excedent mai mare cu 11 milioane de euro, balanța veniturilor primare un deficit mai mare cu 1 miliard de euro, iar balanța veniturilor secundare un excedent mai mic cu 339 milioane de euro.

Ministerul Dezvoltării a publicat în transparență decizională proiectul de lege privind măsurile administrative pentru creșterea capacității financiare și eficientizarea activității administrației publice centrale și locale, un act normativ care vizează restructurarea aparatului bugetar și întărirea disciplinei financiare la nivel național.

Potrivit ministrului Dezvoltării, Cseke Attila, măsurile incluse în proiect „sprijină descentralizarea și sustenabilitatea financiară a autorităților locale” și urmăresc „consolidarea administrației publice centrale și locale, precum și eficientizarea serviciilor publice oferite cetățenilor”.

Documentul, disponibil pe site-ul Ministerului Dezvoltării, prevede un pachet amplu de reforme administrative, care au ca obiective principale eficientizarea aparatului public, asigurarea echității sociale în colectarea taxelor și impozitelor și îmbunătățirea disciplinei financiare.

Una dintre cele mai importante măsuri propuse este reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal din administrația publică centrală. Ministerul subliniază că această diminuare nu va afecta salariile de bază ale angajaților, urmând să fie realizată prin reorganizare instituțională, reducerea unor sporuri sau desființarea unor posturi.

La nivelul administrației publice locale, proiectul prevede reducerea numărului de posturi stabilite la punctul 1 din anexa Ordonanței de Urgență nr. 63/2010. Aplicarea acestei măsuri ar conduce, per ansamblu, la o scădere de aproximativ 10% a posturilor ocupate din cadrul autorităților administrației publice locale.

De asemenea, în anul 2026, autoritățile locale vor avea posibilitatea, în mod temporar, să aprobe diminuarea cheltuielilor de personal proporțional cu cheltuielile aferente posturilor care ar urma să fie desființate.

Ministerul precizează că, în a doua jumătate a anului 2025, structurile asociative ale autorităților administrației publice locale au fost consultate în legătură cu măsurile propuse, observațiile acestora fiind avute în vedere în forma actuală a proiectului.

Proiectul de lege urmează să intre în vigoare după aprobarea de către Guvern și adoptarea sa de către Parlament. Până atunci, documentul se află în procedură de transparență decizională, perioadă în care pot fi formulate observații și propuneri din partea celor interesați.

Peste 3.500 de veste reflectorizante vor fi distribuite gratuit bicicliștilor și căruțașilor din județul Galați, în cadrul unui parteneriat între Consiliul Județean Galați și Poliția Rutieră. Măsura are ca scop creșterea vizibilității în trafic și reducerea riscului de accidente, în special în condiții de lumină redusă sau vreme nefavorabilă, a anunțat Costel Fotea, președintele CJ Galați. 

Distribuirea vestelor se desfășoară în toate localitățile din județ și face parte din Programul IMPACT – „Creșterea gradului de siguranță rutieră în județul Galați”, dedicat prevenirii accidentelor rutiere grave.

Programul este derulat de Consiliul Județean Galați, în parteneriat cu Autoritatea Teritorială de Ordine Publică Galați și Inspectoratul de Poliție Județean Galați. Potrivit autorităților, inițiativa reprezintă un pas important pentru protejarea bicicliștilor, căruțașilor și a tuturor participanților la traficul rutier, prin măsuri concrete de prevenție și educație rutieră.

Guvernul a început pregătirea bugetului de stat pentru anul 2026, după ce mai multe ministere au prezentat bilanțul activității din 2025, iar datele indică datorii mai mici, investiții record și primele reduceri de cheltuieli, a anunțat vicepremierul Tanczos Barna.

Potrivit acestuia, peste zece ministere au prezentat la nivel guvernamental situația de la finalul anului trecut și punctul de plecare pentru construcția bugetului pe 2026. Tanczos Barna a precizat că măsurile adoptate în 2025 permit începerea noului exercițiu bugetar „de pe baze mai solide”.

Vicepremierul a subliniat că una dintre principalele realizări ale anului 2025 este reducerea nivelului datoriilor reportate pentru 2026, ceea ce creează premisele pentru echilibrarea bugetului. Totodată, în mai multe ministere a început procesul de diminuare a cheltuielilor de funcționare.

În același timp, investițiile au atins anul trecut un nivel record și au reprezentat principalul motor al economiei, într-un context bugetar dificil. Datele de la finalul anului confirmă orientarea Guvernului către investiții ca prioritate, a mai arătat Tanczos Barna.
Vicepremierul a oferit și exemple concrete: Ministerul Dezvoltării a achitat integral lucrările aferente proiectelor de investiții, Ministerul Sănătății a decontat facturile pentru medicamentele compensate, a redus restanțele privind concediile medicale și a pus în circulație peste 1.600 de ambulanțe noi.

În agricultură, cheltuielile de funcționare au fost reduse, iar Ministerul Agriculturii a atras fonduri europene record, de peste 5 miliarde de euro. De asemenea, Ministerul Transporturilor a alocat peste trei sferturi din buget, aproximativ 34 de miliarde de lei, pentru investiții în infrastructura rutieră și feroviară.
„Datele de la finalul anului reflectă viziunea cu care am început 2025: investiții ca prioritate, un stat mai suplu, echilibru și predictibilitate. Cu aceeași abordare trebuie să începem și anul 2026”, a declarat vicepremierul Tanczos Barna.