Consiliul Județean Galați a finalizat lucrările de punere în siguranță a zonei cunoscute de localnici drept „Râpa Morții”, de pe drumul județean DJ 251G, între localitățile Corni și Vârlezi, în urma unei investiții de aproximativ 6,5 milioane de lei, a anunțat președintele CJ Galați, Costel Fotea.

Zona era considerată una periculoasă, după ce, de-a lungul anilor, acolo s-au produs numeroase accidente rutiere, unele soldate cu pierderi de vieți omenești. În urma viiturilor din septembrie 2024, circulația rutieră devenise aproape imposibilă, fiind necesare lucrări ample de consolidare și refacere.

„Am promis, am realizat. Întreaga zonă a fost refăcută și consolidată. Astăzi, drumul este sigur și rezistent la viituri”, a declarat Costel Fotea.
Potrivit Consiliului Județean Galați, lucrările au inclus regularizarea și betonarea albiei torentului pe o lungime de peste 600 de metri, stabilizarea și taluzarea malurilor, precum și refacerea infrastructurii rutiere pe aproape un kilometru.

De asemenea, au fost construite trei podețe de mari dimensiuni pentru preluarea apelor pluviale și asigurarea unei circulații sigure.

Președintele CJ Galați i-a mulțumit primarului comunei Corni, Petrișor Mohorea, pentru sprijinul acordat în derularea proiectului.
„Astăzi nu mai există teama că, pe DJ 251G, cineva și-ar putea pierde viața într-un accident rutier. Drumul este acum sigur și durabil”, a adăugat Fotea.

România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la exportul de cereale și a înregistrat, în 2025, valori record ale exporturilor de animale vii, potrivit datelor publicate de Comisia Europeană – Agridata Europa, a anunțat recent ministrul Agriculturii, Florin Barbu.

„Așezăm România unde îi este locul în Uniunea Europeană! Agricultura este cea mai mare bogăție a României”, a declarat Florin Barbu, subliniind că sectorul agroalimentar românesc traversează „un moment de performanță istorică”.
Conform statisticilor europene, România a atins exporturi de aproape o jumătate de miliard de euro în primele zece luni ale anului 2025 pentru animale vii, din care 210 milioane de euro pentru ovine, 150 milioane pentru bovine și 100 milioane pentru păsări.

Ministrul Agriculturii a transmis recunoștință fermierilor și producătorilor români, menționând că „munca lor a consolidat poziția României ca actor agricol major la nivel european”.

Cinci ambulanțe noi, complet echipate cu aparatură medicală de ultimă generație, vor intra în dotarea Serviciului Județean de Ambulanță Gorj, a anunțat recent ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

Potrivit ministrului, investiția reprezintă „un pas important pentru creșterea siguranței pacienților și pentru intervenții rapide în situații critice”.
„Vom continua să atragem proiecte pentru dezvoltarea sistemului integrat de medicină de urgență și pentru dotarea cu ambulanțe moderne, sigure și complet echipate”, a declarat Rogobete.
Oficialul a mulțumit secretarului de stat Raed Arafat pentru parteneriatul interinstituțional dintre Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne, subliniind colaborarea constantă în dezvoltarea rețelei naționale de urgență.
Ministrul a adresat, de asemenea, mulțumiri personalului din Serviciile de Ambulanță și SMURD, pentru „profesionalismul, dedicarea și efortul din fiecare zi”.

Lucrările pe secțiunea Zimbor – Poarta Sălajului a Autostrăzii A3 au ajuns la un stadiu fizic de 90%, a anunțat recent directorul CNAIR, Cristian Pistol. Constructorul român Spedition UMB a mobilizat 622 de muncitori și 180 de utilaje, iar asfaltul este deja așternut pe 10 din cei 12 kilometri ai tronsonului.

Finalizarea Nodului Rutier Românași, aflat acum la 20%, va permite deschiderea circulației în prima parte a anului viitor. Proiectul, finanțat prin PNRR, are o valoare totală de 905 milioane de lei fără TVA.

Banca Națională a României (BNR) marchează Centenarul Federației Române de Șah prin lansarea, pe 10 noiembrie 2025, a unei monede aniversare din tombac cuprat, cu valoarea nominală de 1 leu și un tiraj limitat la 5.000 de exemplare.

Moneda, de formă rotundă, cu diametrul de 37 mm și greutatea de 23,5 grame, este realizată în calitate proof, cu cant zimțat. Aversul redă o compoziție ce include tura și pionul pe o tablă de șah, inscripția „ROMÂNIA”, stema României, valoarea nominală „1 LEU” și anul de emisiune „2025”. Reversul prezintă un ceas de șah în prim-plan, o tablă de șah stilizată și inscripțiile „FEDERAȚIA ROMÂNĂ DE ȘAH” și „100 ANI”.

Monedele sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent, încadrate în pliante de prezentare și mape cartonate. Prețul de vânzare este de 240 lei, exclusiv TVA, incluzând pliantul și mapa.

Moneda aniversară are putere circulatorie pe teritoriul României și va fi disponibilă în sucursalele regionale ale BNR din București, Cluj, Constanța, Dolj, Iași și Timiș.

Președintele României, Nicușor Dan, a discutat astăzi la telefon cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, subliniind importanța colaborării pentru securitatea europeană și pentru stabilirea unui parteneriat strategic durabil între cele două țări.

”Discuţie substanţială telefonică cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, astăzi, cu privire la situaţia actuală de securitate şi la necesitatea intensificării eforturilor pentru a ajunge la o pace durabilă şi justă în Ucraina”, a scris Nicuşor Dan pe platforma X.

Potrivit președintelui, ”Ucraina trebuie să câştige acest război, deoarece luptă pentru securitatea Europei în ansamblu şi pentru valorile noastre comune”.

”La nivel bilateral, am convenit să continuăm să lucrăm pentru stabilirea unui parteneriat strategic. Ambele părţi ne-am angajat să punem în aplicare o agendă pragmatică, orientată spre viitor şi durabilă”, a adăugat Nicușor Dan.

Sorin Grindeanu a fost ales vineri, 7 noiembrie, în funcția de președinte al Partidului Social Democrat (PSD), în cadrul Congresului extraordinar desfășurat la Romexpo, obținând 2.787 de voturi „pentru” dintr-un total de 2.810 voturi exprimate. Opt delegați s-au abținut.

În același context, Ionuț Florin Pucheanu a fost desemnat prim-vicepreședinte al PSD, iar Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați, a preluat funcția de secretar general adjunct al partidului.

„De astăzi, pornim la drum. Avem foarte multă muncă de făcut. Forța pe care o are PSD-ul nu o are nimeni. Nu trebuie să inventăm nimic nou. Trebuie să facem ceea ce am făcut întotdeauna, să stăm aproape de oameni și să facem politici publice pentru români. Uniți, pentru români, puternici, doar împreună. Așa să ne ajute Dumnezeu!”, a declarat Grindeanu de pe scena congresului.

Costel Fotea a transmis și el un mesaj de susținere: „Un nou început plin de încredere pentru Partidul Social Democrat și pentru România! Îl felicit pe Sorin Grindeanu – un lider cu viziune, echilibru și determinare, care va conduce partidul spre o nouă etapă de unitate și responsabilitate. Mult succes lui Sorin Grindeanu și noii echipe PSD”.

Congresul extraordinar a reunit membri din întreaga țară și marchează începutul unei noi etape pentru partid, pe fondul pregătirilor pentru viitoarele competiții electorale.

Poliția Română atrage atenția asupra creșterii tentativelor de fraudă online în perioada reducerilor de Black Friday și recomandă cetățenilor să manifeste prudență în efectuarea tranzacțiilor pe internet.

Potrivit polițiștilor, primul pas pentru siguranța cumpărăturilor online este verificarea autenticității magazinului, prin identificarea datelor reale de contact și a firmei care administrează site-ul.

De asemenea, utilizatorii sunt sfătuiți să nu acceseze linkuri primite prin SMS-uri sau emailuri nesolicitate, deoarece instituțiile și comercianții legitimi nu vor solicita niciodată date confidențiale prin aceste mijloace.
„Ofertele care par prea bune ca să fie adevărate ascund adesea capcane. Reducerile exagerate, mai ales pentru produse de brand promovate pe platforme necunoscute sau nou-create, pot indica tentative de înșelăciune”, avertizează Poliția Română.
Totodată, autoritățile recomandă utilizarea metodelor de plată sigure, evitarea transferurilor directe către conturi personale și verificarea garanțiilor privind autenticitatea vânzătorului înainte de efectuarea oricărei plăți.

România și India își consolidează parteneriatul economic prin cea de-a 19-a sesiune a Comisiei mixte interguvernamentale pentru cooperare economică, desfășurată miercuri, 5 noiembrie, la București, sub egida Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT).
Delegația română a fost condusă de ministrul Radu Miruță, iar cea indiană de Jitin Prasada, ministru de stat pentru comerț și industrie. Reuniunea marchează peste 75 de ani de relații diplomatice și peste un deceniu de parteneriat extins între cele două state.
„România este pregătită să devină un partener strategic al Indiei în Europa Centrală și de Est. Avem infrastructura, competențele și apartenența la cea mai mare piață comună din lume – Uniunea Europeană – iar India vine cu un ritm de creștere spectaculos și o piață uriașă de desfacere”, a declarat Radu Miruță.
Lucrările au vizat domenii precum energia, IT&C, infrastructura, agricultura, apărarea, turismul și sprijinirea IMM-urilor. Părțile au salutat Agenda Strategică UE–India 2025 și au reafirmat dorința comună de a extinde colaborarea economică.
Schimburile comerciale bilaterale au totalizat 1,059 miliarde USD în 2024, India fiind al doilea partener comercial al României din Asia. Următoarea sesiune a Comisiei mixte va avea loc la New Delhi, în 2026.

Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, împreună cu ofițeri ai Inspectoratului General al Poliției Române, au efectuat vineri șapte percheziții domiciliare în municipiul București și în județele Galați și Ilfov, într-un dosar penal care vizează infracțiuni de delapidare cu consecințe deosebit de grave și evaziune fiscală.

Surse judiciare au indicat că perchezițiile au vizat combinatul siderurgic Liberty Galați și alte locații din țară. Ancheta privește tranzacții, contracte și împrumuturi în valoare de aproximativ 300 de milioane de euro, care ar fi prejudiciat compania și bugetul de stat.

Potrivit unui comunicat transmis de Ministerul Public, investigațiile vizează operațiuni cu certificate de emisii de gaze cu efect de seră (CO₂), utilizate ca instrumente pentru delapidare și optimizare fiscală ilicită. Printre partenerii comerciali ai acestor tranzacții figurează inclusiv entități ruse, între care Gazprom.
„Tranzacțiile cu certificate CO₂ nu au avut ca scop atingerea obiectivelor economice legitime ale societății, ci au fost folosite ca instrument de delapidare și de optimizare fiscală ilicită, transferând resurse financiare în beneficiul entităților afiliate și al acționarilor, în detrimentul patrimoniului și stabilității financiare a X”, a anunțat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Ancheta mai vizează contracte păgubitoare de împrumut, cesiuni de creanță și garanții cu entități afiliate nerezidente, prin care s-ar fi transferat peste 137 de milioane de euro către firme din Europa, precum și contracte fictive de prestări servicii și achiziții de bunuri în valoare de zeci de milioane de euro.

„Încheierea de contracte păgubitoare de împrumut, cesiuni de creanță și garanții cu entități afiliate nerezidente. Examinarea fluxurilor financiare arată transferuri semnificative, estimate la peste 137 milioane euro, către entități afiliate din Europa. S-au identificat situații în care fondurile destinate investițiilor industriale au fost deturnate pentru acoperirea plăților către persoane juridice afiliate, fără o justificare operațională. (...) Încheierea de contracte fictive de prestări servicii și achiziții de bunuri, în vederea delapidării patrimoniului societății X. Între X și entități juridice nerezidente, controlate de aceleași persoane fizice, au fost identificate o serie de operațiuni financiare transfrontaliere, ale căror caracteristici, coroborate cu circumstanțele în care au avut loc și scopul urmărit, pot conduce la ipoteza că fondurile rulate prin conturile din România ale societății, ar putea proveni din posibile activități infracționale (evaziune fiscală, fraudă, utilizarea abuzivă a activelor corporale, manipulare a bilanțului, spălare a banilor)”, a precizat Parchetul General.
Concluzia anchetatorilor este că „acționând în aceste modalități, în perioada 2019 – 2023, resurse financiare și materiale ale societății în cauză, estimate la aproximativ 300 de milioane de euro, au făcut obiectul unor multiple tranzacții intra-grup în baza unor justificări fictive, fapt ce a determinat atât prejudicierea acestei persoane juridice, cât și a bugetului consolidat al statului.”