Prim-ministrul României Ilie Bolojan a solicitat tuturor miniștrilor să transmită către Cancelaria Prim-Ministrului declarațiile de avere și de interese depuse după numirea în funcție, împreună cu acordul pentru publicarea acestora pe site-ul Guvernului României. De asemenea, premierul face apel către membrii cabinetului să publice aceste documente și pe paginile oficiale ale ministerelor pe care le conduc și să încurajeze aplicarea aceleiași măsuri și în cazul celorlalte persoane cu funcții de demnitate publică din instituțiile respective.

Această solicitare a premierului vine în contextul angajamentului Guvernului pentru transparență și integritate, asumat încă de la momentul învestirii de către Parlament, anunță reprezentanții Executivului.
Deși, prin Decizia Curții Constituționale nr. 297 din 29 mai 2025 s-a constatat că publicarea declarațiilor de avere și de interese, conform Legii nr. 176/2010, poate aduce atingere dreptului la viață intimă, familială și privată, prim-ministrul

Ilie Bolojan consideră că existența unei obligații morale și politice prevalează în exercitarea unei funcții publice.

„Transparența în exercitarea funcției publice nu este doar o obligație legală, ci un principiu care stă la baza funcționării acestui Guvern. Publicarea voluntară a declarațiilor de avere și de interese este un gest de responsabilitate în fața cetățenilor și o dovadă de respect față de valorile democratice", a transmis premierul.

Această inițiativă reiterează angajamentul Executivului de a consolida încrederea publicului în instituțiile statului și de a promova o administrație responsabilă, au precizat reprezentanții Palatului Victoria

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a discutat cu ministrul român al Muncii, Florin Manole, despre fonduri europene alocate României.

Discuțiile au avut loc în contextul discuțiilor despre viitorul buget al UE.

„În cadrul consultărilor pe care le desfășor în această perioadă cu privire la viitorul buget multianual al Uniunii Europene (MFF 2028–2034), am discutat cu Florin Manole, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, despre cum putem accesa şi utiliza mai eficient fondurile europene pentru a sprijini copiii, tinerii și seniorii din România”, a transmis Victor Negrescu.

Cei doi demnitari au discutat despre „implementarea Garanției pentru copii, astfel încât niciun copil să nu fie lăsat în urmă, indiferent de mediul din care provine.” De asemenea, au fot analizate „programe concrete pentru tinerii NEETs (care nu lucrează și nu urmează o formă de educație), pentru a-i sprijini să revină la școală sau să se integreze pe piața muncii, adaptarea pieței muncii la noile realități economice și digitale, prin formare profesională și sprijin pentru tranziția către meseriile viitorului, accesul persoanelor vârstnice la servicii de asistență și îngrijire, dar și o abordare integrată, în care fondurile europene, politicile naționale și implicarea comunităților merg mână în mână, este esențială pentru a crea șanse reale de dezvoltare pentru fiecare cetățean.”

Ministerul Dezvoltării îmbunătățește procesul de descentralizare pentru comunitățile locale, consolidează autorități publice locale și centrale eficiente și vine în sprijinul sustenabilității financiare al acestora – a anunțat ministrul dezvoltării, Cseke Attila.

Acesta a adăugat că, ministerul a publicat, în transparență decizională, propunerile privind eficientizarea administrației publice  locale și centrale, care vor fi incluse în noul pachet de măsuri pe care îl va adopta Guvernul.

După cum este cunoscut, ministrul dezvoltării, Cseke Attila, în prezența prim-ministrului Ilie Bolojan, a avut cinci întâlniri cu reprezentanții structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale, în cadrul cărora au fost dezbătute propunerile de măsuri privind reforma administrației publice locale, propuse de Guvern.

Reforma administrativă prevede măsuri pentru colectarea taxelor și impozitelor în vederea asigurării echității sociale și a sustenabilității financiare a administrațiilor publice locale, eficientizarea autorităților, o disciplină financiară mai bună și măsuri care sporesc procesul de descentralizare.

O asociere româno-turcă va construi lotul 2 al drumului expres Arad-Oradea, de aproape 40 de kilometri.

Directorul CNAIR, Ciprian Pistol, a anunțat că valoarea contractului este de 2,76 miliarde lei. Lotul 2 al Drumului Expres Arad-Oradea are 39,7 kilometri.
Proiectul este finanțat prin Programul Transport 2021-2027 și prevede inclusiv construcția pe traseul a 26 de structuri, printre care un pod în lungime de 1.091 metri.

În cadrul contractului se va construi și un drum de legătura cu Ungaria, în lungime de 10 km, care ajunge la punctul de trecere a frontierei.
Semnarea contractului se va face peste câteva zile, dacă nu vor fi depuse contestații. Drumul Expres Arad - Oradea are o lungime totală de 120,47 km și este compus din 3 loturi.

România a transmis Comisiei Europene un portofoliu de proiecte pentru dezvoltarea industriei de apărare și creșterea mobilității militare, investiții care urmează să fie finanțate prin mecanismul european Security Action for Europe (SAFE).

Propunerile de proiecte au fost stabilite în cadrul Grupului de lucru constituit prin Hotărârea aprobată de CSAT la data de 30 aprilie 2025 și condus de Cancelaria Primului-Ministru, în strânsă consultare cu echipa Administrației Prezidențiale, ministerele Apărării Naționale, Afacerilor Interne, Economiei, Transporturilor și ai altor instituții din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională.
Aproximativ 70% dintre proiectele incluse în aplicația depusă de România au în vedere achiziții de echipamente militare care să dezvolte industria națională de apărare, iar restul de 30% pentru creșterea mobilității militare de tip transport și conectare logistică.

”La Cancelaria Prim-Ministrului am finalizat aplicația României pentru a obține finanțare din Programul SAFE, demers pe care l-am început în perioada în care am lucrat la Administrația Prezidențială. Obiectivul pe care îl urmărim este să dezvoltăm industria națională de apărare, infrastructura de transport și de interconectare logistică. Le mulțumesc colegilor din ministere pentru soluțiile constructive și ritmul strâns de lucru care ne permit acum să aplicăm pentru finanțare europeană din Programul SAFE, alături de celelalte state europene”, a afirmat șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca.

Instrumentul SAFE (Security Action for Europe) este un mecanism financiar temporar al Uniunii Europene, cu un buget de 150 de miliarde euro, sub formă de împrumuturi. Esența acestui program constă în solidaritatea europeană față de necesitatea unei apărări colective moderne și reziliente, prin stimularea cooperării industriale, reducerea fragmentării și crearea unei piețe unice eficiente pentru echipamente de apărare.
Împrumuturile sunt acordate în baza unui plan național de investiții în industria de apărare, aprobat de Comisia Europeană, iar fondurile pot fi utilizate până la data de 31 decembrie 2030.

Curtea de Conturi a anunțat că aproape 60% din bunurile culturale mobile deținute de Ministerul Culturii sunt subevaluate. Acestea au valori contabile mai mici sau egale cu 10 lei, scrie într-un raport al Curții de Conturi, publicat luni.

Raportul a fost prezentat la finalul unei misiuni de audit. Curtea de Conturi a verificat modul în care a fost gestionat patrimoniului public și privat al statului, în perioada 2023-2024. Au fost constatate neconformități semnificative și generalizate prin raportare la criteriile de audit aplicate. Curtea a transmis entității o serie de recomandări în scopul remedierii deficiențelor identificate și al diminuării riscurilor.

Astfel, Curtea a solicitat o evaluare cuprinzătoare a bunurilor culturale mobile, inclusiv a celor neclasate, pentru a determina prioritățile de clasare și a asigura protecția adecvată a patrimoniului cultural național. Potrivit auditului, la nivelul ministerului nu există o evidență tehnico-operativă centralizată și actualizată a bunurilor culturale mobile și imobile din patrimoniul statului, deținute de minister și de entitățile subordonate. Această situație generează dificultăți în monitorizarea și controlul acestor bunuri și poate duce la pierderi sau utilizări necorespunzătoare ale patrimoniului național.

„Echipa de audit a semnalat faptul că aproximativ 60% din bunurile culturale mobile, deținute de MC și de instituțiile din subordinea sa, au o valoare contabilă mai mică sau egală cu 10 lei, fiind subevaluate semnificativ. De asemenea, aproximativ 97% din bunurile culturale mobile deținute de MC și de instituțiile din subordine sunt neclasate, contrar cerințelor legale privind protecția patrimoniului cultural mobil. În plus, au fost identificate și situații de dublă clasare, ceea ce afectează acuratețea și corectitudinea inventarului existent”, scrie în comunicatul Curții de Conturi.

O altă recomandare vizează evaluarea sistemelor de siguranță de la nivelul muzeelor și a riscurilor la care sunt expuse bunurile, în scopul de a decide situațiile pentru care se impune încheierea de asigurări.

Auditorii au consemnat gestionarea defectuoasă a unor monumente istorice aflate în domeniul public al statului și în administrarea ministerului și au recomandat implicarea acestuia în protejarea patrimoniului cultural național, punerea în valoare și integrarea monumentelor istorice în viața socială și culturală.

În urma verificărilor efectuate, s-a constatat că imobile din domeniul public al statului au fost închiriate cu nerespectarea legii și s-a dispus conducerii să intre în legalitate și să urmărească încasarea veniturilor cuvenite bugetului de stat.

Auditul de conformitate a identificat neconformități legate de organizarea expozițiilor internaționale, precum și de exportul temporar de bunuri culturale mobile și a recomandat îmbunătățirea cadrului legislativ, precum și actualizarea corespunzătoare a procedurilor interne, prin includerea unor măsuri specifice de securitate pentru protejarea bunurilor culturale mobile în timpul expozițiilor internaționale.

„Raportul subliniază necesitatea unui efort susținut din partea ministerului, cu sprijinul și avizul Ministerului Finanțelor, pentru elaborarea unor norme metodologice clare privind evidența contabilă a bunurilor culturale mobile, conforme cu particularitățile acestora, ca urmare a constatării unor situații în care bunuri culturale, cu un regim special, au fost înregistrate ca bunuri consumabile sau obiecte de inventar”, se precizează în comunicat.

Ministrul Sǎnǎtǎții, Alexandru Rogobete, anunță că pacienții cronici vor beneficia de acces mai simplu pentru pacienții cronici! Fără bilet de trimitere la specialist, în anumite cazuri, transmite Alexandru Rogobete.

„Debirocratizarea și facilitarea accesului pacienților la servicii medicale esențiale reprezintă o prioritate clară pentru noi. Ne-am angajat în fața oamenilor că vom reduce barierele inutile din sistem și că vom construi un traseu medical mai simplu, mai rapid și mai corect pentru pacienți. Venim cu un pas concret în această direcție. Împreună cu președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, domnul dr. Horațiu Moldovan, am semnat un ordin comun care elimină obligativitatea biletului de trimitere pentru pacienții cu afecțiuni cronice care sunt înrolați în anumite programe naționale de sănătate. Este o măsură care va reduce timpii de așteptare, va simplifica accesul la tratamente și va ajuta pacienții să beneficieze mai repede de îngrijirile de care au nevoie”, a explicat ministrul Sǎnǎtǎții, Alexandru Rogobete.

Concret, pacienții se pot prezenta direct la medicul de specialitate din ambulatoriu, fără trimitere de la medicul de familie, în următoarele situații:

Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice – la medicii de specialitate desemnați în programul național pentru prescrierea tratamentelor și materialelor sanitare specifice.
Hemofilie și talasemie – la medicul hematolog desemnat pentru prescrierea tratamentelor în cadrul programului național.
Boli rare – la specialiștii din diverse domenii (alergologie, cardiologie, endocrinologie, gastroenterologie, neurologie, oncologie, pneumologie și altele) pentru prescrierea tratamentelor dedicate acestor patologii rare.
Tuberculoză – la medicul pneumolog pentru pacienții înrolați în Programul național de control al tuberculozei.
HIV/SIDA – la medicul infecționist pentru pacienții înrolați în Programul național de prevenire și control al infecției HIV/SIDA.
Sănătatea femeii și copilului – la medicii de specialitate în obstetrică-ginecologie și genetică medicală, pentru diagnostic pre- și postnatal, dar și pentru prevenirea sindromului de izoimunizare Rh.

„Este vorba despre pacienți care oricum au nevoie de îngrijire constantă, iar această modificare elimină un pas birocratic inutil, care nu aducea niciun beneficiu real în traseul pacientului. Simplificăm procedurile pentru cei care au nevoie de continuitate în tratament.

Mulțumesc domnului președinte al CNAS, Horațiu Moldovan, pentru colaborarea excelentă și pentru deschiderea totală în procesul de reformare și reașezare a sistemului de sănătate din România. Așa arată un parteneriat eficient între instituții! Am promis că facem reforme care se simt în viața reală. Continuăm să lucrăm cu încredere pentru un sistem mai accesibil, mai echitabil și mai uman. Încrederea ne face bine. Iar încrederea se construiește cu fapte”, a precizat Alexandru Rogobete.

Comunitatea Declic a înaintat către Administrația Prezidențială o petiție semnată de 85 de mii de români care cer președintelui Nicușor Dan să declanșeze un referendum pe tema pensiilor speciale. Comunitatea Declic cere o soluție pentru toate pensiile speciale, nu doar pentru cele ale magistraților.

Concret, un referendum național, inițiat de președinte, prin care alegătorii să voteze dacă vor ca toate pensiile să respecte principiul contributivității, iar vârsta de pensionare să fie standard pentru toată lumea.

„România are nevoie de un sistem transparent în care fiecare pensie să reflecte contribuțiile reale ale beneficiarului, indiferent de profesie sau funcția ocupată. În prezent, magistraților li se plătește suplimentar de la stat peste 75% din pensia încasată. Să luăm exemplu pensia medie. La o pensie de 25.000 de lei, statul plătește din buget, adică de la noi, 19.000 de lei. Contribuția magistratului este de 6.000 de lei. Chiar și cu reducerea cuantumului, cum propune Guvernul Bolojan, statul tot ar plăti peste 50% din pensia magistraților”, a declarat Cătălina Hopârteanu, coordonatoarea campaniei Declic Vrem referendum pentru reforma pensiilor speciale.
Comunitatea Declic a transmis, odată cu petiția către Administrația Prezidențială și Guvern, și solicitarea de a participa la dezbaterile pe tema reformei pensiilor speciale.
Petiția Comunității Declic a avut nevoie de doar câteva zile pentru a aduna peste 85 de mii de semnături, un indicator relevant pentru cât de apăsătoare este problema pensiilor speciale pentru societate.

„În România, există categorii de privilegiați care încasează pensii disproporționat de mari, fără a fi contribuit la sistemul public. Este inacceptabil ca într-un stat care se pretinde echitabil, legea să fie aplicată diferențiat. O pensie trebuie să reflecte contribuția, nu privilegiul. Fiecare om are dreptul la o bătrânețe demnă, dar niciunul nu ar trebui să primească mai mult chiar decât salariul din perioada în care lucra”, se arată în petiția semnată de aproape 85.000 de oameni.
Peste 300.000 de pensionari primesc pensii speciale, în cuantum de 3,5 miliarde de euro anual. Pensiile speciale însumează 1% din PIB-ul României. Pensia medie a unui magistrat e 25.000 de lei, în timp ce pensia medie publică, pe principiul contributivității, e de 10 ori mai mică, și anume 2.811 lei. În multe cazuri, pensiile speciale sunt mai mari decât salariile încasate în perioada în care pensionarii de lux lucrau. De aceea, magistrații sau cei din serviciile speciale se pensionează de tineri, la 45-50 de ani. Cea mai mare pensie specială era, în martie 2025, 43.072 de lei brut. De data aceasta, președintele poate să îndrepte lucrurile prin consultarea directă a cetățenilor României.

Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, va oficia slujba înmormântării fostului președinte Ion Iliescu. Tot el a oficiat slujba stâlpilor, miercuri seara, la Palatul Cotroceni..

Patriarhia Română a transmis că slujba înmormântării va avea loc joi, începând cu ora 10.30, în biserica Palatului Cotroceni. După ora 12.00 va avea loc slujba de înhumare la cimitirul Ghencea III.

„Delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru săvârșirea slujbelor liturgice va fi Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor care va fi însoțit de un sobor de preoți și diaconi”, a transmis Patriarhia Română.

Fostul președinte al României, Ion Iliescu, a murit marți la vârsta de 95 de ani. Iliescu avea cancer pulmonar și în ultimele două luni de viață a fost internat la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu" din Capitală.