Cristian Pistol, directorul general al CNAIR, a publicat recent imagini de pe șantierul Lotului 3 al autostrăzii Ploiești-Buzău (A7), între Pietroasele și Municipiul Buzău. Pe cei 13,9 km ai acestui tronson, stadiul fizic al lucrărilor a ajuns la 81%.

Asocierea turcă Nurol-Makyol este mobilizată cu 319 muncitori și 229 de utilaje și lucrează intens la terasamente, amenajarea nodurilor rutiere DN2 (Spătaru) și DN2B, precum și la finalizarea podului peste calea ferată (km 60+985).

Circulația pe acest tronson este estimată să fie deschisă până la sfârșitul anului 2025. Contractul, semnat în noiembrie 2023, are o valoare de 1,24 miliarde lei fără TVA și este finanțat prin PNRR.

Unitatea Medico-Socială Gănești a fost inaugurată marți, 23 septembrie, după finalizarea lucrărilor de modernizare a Pavilionului Central, Pavilionului I și Pavilionului II. Investiția, în valoare de 10 milioane de lei, a fost realizată prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) de către Consiliul Județean Galați.

„Acest proiect a fost realizat în primul rând cu gândul la cei peste 120 de pacienți cu afecțiuni psihice grave internați aici. Mulți dintre ei au fost, din păcate, abandonați de familie. Sunt oameni din toate categoriile de vârstă – de la 23 ani până la 70 de ani – unii internați de câțiva ani, alții chiar de peste patru decenii. Pentru ei, UMS Gănești înseamnă „acasă”, iar personalul care îi îngrijește reprezintă singura familie adevărată”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Cele trei pavilioane, cu o suprafață desfășurată de 1.047 mp, construite în urmă cu mai bine de 100 de ani, au fost modernizate din temelii: s-au refăcut fundațiile și structurile de rezistență, clădirile au fost reabilitate termic, toate instalațiile au fost înlocuite, iar dotările includ acum cele mai eficiente sisteme de climatizare, iluminat și panouri fotovoltaice pentru producerea energiei. În urma procesului de modernizare au fost instalate inclusiv sisteme de management energetic integrat și sisteme automatizate de control ce vor face posibilă economia de energie. La nivelul tuturor sistemelor tehnice ale clădirilor, se estimează o reducere cu aproximativ 80 la sută a consumurilor de energie și cu 90 la sută a emisiilor de carbon, comparativ cu starea de dinainte de renovare.

Nu în ultimul rând, spațiile interioare din cele trei pavilioane au fost recompartimentate, cu saloane de câte două paturi, mai multe grupuri sanitare și cabine de duș, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități. De asemenea, materialele folosite în spațiile interioare sunt unele mult mai ușor de întreținut și igienizat, special concepute pentru spațiile spitalicești. Pavilioanele reabilitate au fost echipate și cu mobilier medical nou – paturi, mese, saltele – pentru a asigura pacienților condiții la cele mai înalte standarde.

Acest proiect se adaugă celui din 2020, când la Gănești a fost ridicat un spital nou, în urma unei investiții de 14 milioane de lei din bugetul propriu al Consiliului Județean.

Președintele României, Nicușor Dan, a convocat pentru joi, 25 septembrie, la ora 12:00, la Palatul Cotroceni, o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

Pe ordinea de zi se află măsuri privind protecția contra amenințărilor reprezentate de sistemele de aeronave fără pilot la bord, stabilirea cerințelor tehnice generale ale echipamentelor destinate implementării acestor măsuri, precum și proceduri pentru intervenția împotriva aeronavelor și vehiculelor aeriene care utilizează neautorizat spațiul aerian național.

Totodată, Consiliul va analiza stabilirea persoanelor cu drept de a ordona sau aproba executarea unor astfel de măsuri și mecanismele de informare aferente.

În cadrul ședinței vor fi discutate și alte subiecte de actualitate din domeniul securității naționale.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a lansat un apel public prin care avertizează că independența, suveranitatea și viitorul european al țării sunt amenințate de influența Rusiei.
„Kremlinul aruncă sute de milioane de euro pentru a cumpăra voturi, intoxică zilnic oamenii cu sute de minciuni și plătește persoane să provoace dezordini și violență”, a declarat Maia Sandu.

Șefa statului a făcut un apel ferm către cetățeni să participe la scrutinul de duminică pentru a proteja țara.
„După atâtea eforturi, nu avem dreptul să dăm țara pe mâna corupților și trădătorilor. Moldova e casa noastră și nu e de vânzare”, a spus Sandu.

Președinta a reamintit sacrificiile generațiilor trecute pentru libertate și a subliniat că rolul ei depinde de sprijinul populației: „Puterea mea stă în voi”.
„Să nu o vindem hoților și să nu le permitem altora să o vândă. Moldova rămâne independentă și orientată spre Europa”, a precizat Maia Sandu.

Ministrul Apărării Naționale, Liviu-Ionuț Moșteanu, a primit luni, 22 septembrie, vizita ambasadorului Ungariei în România, E.S. Katalin Kissne Hlatki, prima întâlnire după prezentarea scrisorilor de acreditare pe 8 iulie 2025.

Cei doi oficiali au discutat despre cooperarea bilaterală, consolidarea posturii de descurajare și apărare în cadrul NATO, precum și despre proiectele comune derulate la nivelul Uniunii Europene. Ministrul român a subliniat importanța participării la Bucharest Nine (B9) și Inițiativa celor Trei Mări (I3M), precum și a proiectelor comune precum Batalionul Mixt Româno-Ungar de Menținere a Păcii și Batalionul Multinațional de Geniu TISA.

România continuă să sprijine partenerii din vecinătate, Ucraina, Republica Moldova și statele din Balcanii de Vest, reafirmând angajamentul său pentru securitatea flancului estic al NATO. Ambele părți au convenit aprofundarea relațiilor bilaterale și cooperarea strânsă pentru securitatea euroatlantică și regională.

Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, a declarat luni că securitatea energetică a României „nu e negociabilă” și a subliniat necesitatea finalizării hidrocentralelor începute acum zeci de ani. Afirmațiile au fost făcute în cadrul dezbaterii moțiunii AUR care o vizează pe ministra Mediului, Diana Buzoianu.

Burduja a criticat lipsa consensului politic pe tema energiei și a făcut apel la unitate, argumentând că hidrocentralele, deja aproape finalizate în anumite cazuri, reprezintă 700 MW și investiții de miliarde de euro. Fostul ministru a precizat că blocajele vin adesea din partea unor asociații de mediu, dar că finalizarea proiectelor este mai benefică pentru mediu decât revenirea terenurilor la starea inițială.

El a amintit că decizia de accelerare a hidrocentralelor a fost aprobată la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și a subliniat că aceste proiecte fac parte din logica economică și strategică a României. Burduja a menționat că a colaborat cu predecesorul Dianei Buzoianu la Mediu, Mircea Fechet, pentru deblocarea investițiilor.

„Aceste investiții trebuie terminate, iar securitatea energetică a românilor nu e negociabilă”, a fost concluzia lui Burduja.

Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) a trimis o scrisoare Comisiei Europene, OIM și Ombudsmanului European, acuzând „încălcări grave ale drepturilor sindicale” și măsuri „contrare standardelor europene”.

Sindicaliștii susțin că planul de reorganizare a Cancelariei Prim-ministrului ar viza desființarea structurii unde activează liderul sindicatului, măsură pe care SAALG o califică drept „restructurare discriminatorie” cu efectul direct al eliminării președintelui. De asemenea, sindicatul vorbește despre „tentative de intimidare a protestatarilor”, după ce conducerea Cancelariei ar fi cerut lista nominală a angajaților care au participat la o manifestație pașnică spontană.

Potrivit SAALG, astfel de acțiuni „încalcă Constituția României, Legea dialogului social nr. 367/2022, Convențiile OIM nr. 87 și 98, precum și articolele 11 și 12 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene”.
SAALG solicită instituțiilor europene și internaționale:
1. evaluarea compatibilității acestor măsuri cu standardele europene și internaționale
2. emiterea unui raport public privind respectarea libertății sindicale în România
3. adresarea unor interpelări oficiale Guvernului României pentru a obține garanții că represaliile la adresa liderilor sindicali vor înceta
4. asigurarea unor garanții pentru un dialog social real

„În loc să fie recunoscut ca partener de dialog social, primul sindicat constituit în cadrul Guvernului României este tratat ca un adversar politic. Această atitudine nu doar că subminează libertatea de asociere, dar afectează grav capacitatea administrativă a statului și poate pune în pericol angajamentele internaționale ale României”, a declarat Noni-Emil Iordache, președintele SAALG.

Deputatul PNL, Raluca Turcan, susține că politica Ministerului Mediului legată de ținerea sub control a urșilor nu dă niciun fel de rezultate. Comunități locale întregi au ajuns la disperare din cauza urșilor, a explicat Turcan.
Ea i-a cerut ministrului Mediului, Diana Buzoianu, să ia măsuri ferme privind gestionarea populației de urși.

„În ultimele săptămâni am primit numeroase semnale atât din Sibiu, cât și din Argeș, Brașov, Prahova legate de prezența tot mai frecventă a urșilor pe raza localităților. Este limpede că politica Ministerului Mediului legată de ținerea sub control a acestei specii nu dă niciun fel de rezultate”, a scris Raluca Turcan, pe Facebook.

Deputatul a adăugat că „mulți oameni sunt atacați, atacurile sunt tot mai frecvente, iar pagubele plătite de statul român sunt de ordinul milioanelor de euro” și că situația a dus „comunități locale întregi la disperare”.
Raluca Turcan a indicat două măsuri care ar putea fi luate rapid: creșterea cotei de prevenție și simplificarea procedurilor de extracție a urșilor care ajung în comunități. Ea a avertizat că, dacă măsurile propuse nu vor funcționa,

Ministerul Mediului ar trebui să analizeze reintroducerea vânătorii la urs.
„Este de datoria oamenilor politici să își asume măsuri curajoase pentru a proteja viața cetățenilor. Chiar dacă ele se vor lovi de un val puternic de contestare publică, vor salva viețile multor oameni din localitățile României”, a precizat Raluca Turcan.

Ministrul Educației, Daniel David, a semnat contractul pentru implementarea proiectului „Mecanism de intervenție pentru alfabetizare funcțională în învățământul preuniversitar". Acesta va viza minimum 15.000 de elevi și 37.500 de cadre didactice din 176 de școli la nivel național.

Finanțat prin Programul Educație și Ocupare 2021-2027, proiectul Mecanism de intervenție pentru alfabetizare funcțională în învățământul preuniversitar (MIAF) reprezintă o inițiativă strategică pentru sistemul de învățământ preuniversitar, având ca obiectiv principal dezvoltarea alfabetizării funcționale a elevilor din ciclurile primar și gimnazial în cinci domenii cheie: lectură, matematică, științe, educație civică și educație digitală.

„În acest scop, vor fi proiectate și implementate intervenții integrate care includ elaborarea unui cadru de evaluare a nivelului de alfabetizare funcțională (standarde, seturi de itemi și teste de evaluare), dezvoltarea competențelor cadrelor didactice și implementarea unui mecanism de intervenție pilot vizând alfabetizarea funcțională a elevilor, având ca perspectivă extinderea acestui mecanism la nivel național”, se arată în comunicatul emis marți de Ministerul Educației.

Proiectul vizează următoarele categorii de grup-țintă:
-minimum 15.000 de elevi din 176 de școli din învățământul primar și gimnazial, selectate la nivel național
-minimum 37.500 de cadre didactice (personal didactic de predare și personal didactic de conducere, de îndrumare și control), care vor participa la activități pentru dezvoltarea competențelor profesionale în relație cu alfabetizarea funcțională

Proiectul va fi derulat pe o perioadă de 48 de luni, începând de pe 1 octombrie 2025, în colaborare cu Institutul de Științe ale Educației (IȘE) și parteneri din cinci județe: casele corpului didactic și inspectoratele școlare din Alba, Argeș, Dolj, Ilfov și Suceava.

Bugetul total al proiectului se ridică la 207.160.606,80 lei, iar finanțarea nerambursabilă din fondurile europene reprezintă 166.709.127,57 lei.
„O problemă esențială a sistemului nostru de educație este legată de nivelul ridicat de analfabetism funcțional, care devine un risc de securitate națională, vulnerabilizându-ne, ca țară, la manipulare (prin narațiuni conspiraționiste) și la subdezvoltare - ca societate bazată pe cunoaștere. Acest proiect completează și permite «pilotări experimentale» pentru demersurile instituționale recent introduse și anume programele remediale la nivelul învățământului primar (prin 2 ore/săptămână) și la nivel gimnazial/liceal (din timpul per disciplină la dispoziția cadrului didactic), programe remediale focalizate pe: (1) consolidarea-fixarea competențelor; (2) dezvoltarea competențelor-țintă, nedezvoltate în demersul standard; (3) utilizarea competențelor în viața cotidiană și (4) dezvoltarea competențelor pentru performanță”, a comunicat ministrul Educației, Daniel David.

Ministrul Alexandru Rogobete anunță când va fi introdus noul sistem informatic din domeniul sănătății. Primele module vor fi disponibile la finalul acestui an. Nu sunt doar promisiuni, sunt pași vizibili, a asigura Rogobete.

„Digitalizarea sănătății – promisiunea pe care o transformăm în realitate Sănătatea oamenilor nu mai poate fi lăsată prizonieră birocrației și sistemelor vechi. Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) este cel mai important proiect de digitalizare din istoria sistemului sanitar românesc și are o valoare de 100 de milioane de euro, finanțare prin PNRR. Este un angajament pe care ni l-am asumat ca echipă și pe care îl ducem la bun sfârșit”, a transmis ministrul Sănătății pe Facebook.

Sistemul actual, învechit și instabil, este folosit zilnic de sute de mii de utilizatori.
„Astăzi, peste 16 milioane de cetățeni depind de PIAS. Mai mult de 70.000 de furnizori de servicii medicale sunt conectați zilnic, iar sistemul validează și raportează peste 700.000 de servicii, dintre care aproximativ 200.000 sunt rețete medicale. Toate aceste procese vitale rulează încă pe echipamente instalate începând cu anul 2002 – învechite, fragile, pentru care nu se mai produc nici măcar piese de schimb. Este de neacceptat ca, în 2025, medicii și pacienții să piardă timp prețios în fața unor servere blocate”, a adăugat ministrul Sănătății.

Ce aduce noua platformă:
-dispar tipizatele și hârtiile rătăcite;
-biletele de trimitere, scrisorile medicale și concediile devin documente digitale, disponibile instant;
-dosarul electronic al pacientului și rețeta electronică devin realități funcționale;
-istoricul medical va putea fi accesat oricând și oriunde – de pe web sau telefon.

„Primele module vor fi disponibile la finalul acestui an. Până în august anul viitor, întregul sistem va fi operațional. Nu sunt doar promisiuni. Sunt pași concreți, vizibili. Știu, oamenii și-au pierdut de multe ori încrederea când au auzit de digitalizare. Dar acum lucrurile sunt diferite. Ritmul este accelerat. Rezultatele apar. Și se vor vedea direct în viața fiecărui pacient și a fiecărui medic. Vreau să fiu sincer: nu suntem perfecți. Uneori greșim. Și știm că sistemul de sănătate are încă multe probleme. Dar tocmai de aceea muncim zi de zi, ascultăm semnalele venite de la oamenii din sistem, de la colegi și de la pacienți și încercăm să facem cât mai bine și cât mai mult pentru oameni”, a precizat Alexandru Rogobete.