Două niveluri ale parcării supraetajate din fața terminalului Sosiri al Aeroportul Internațional Henri Coandă vor fi închise temporar începând de joi, 23 aprilie, ca urmare a unor lucrări de modernizare și consolidare, a anunțat Compania Națională Aeroporturi București.

Potrivit CNAB, parcarea, construită în 2003, prezintă degradări semnificative la nivel structural și al finisajelor, inclusiv din cauza infiltrațiilor. Lucrările, estimate să dureze aproximativ 10 luni, vor include consolidarea fundațiilor, montarea de cadre metalice cu amortizori, refacerea hidroizolațiilor și a instalațiilor electrice, precum și înlocuirea elementelor de fațadă.

În prima etapă a proiectului, vor fi închise cele două niveluri superioare ale parcării, iar pasagerii vor putea utiliza doar zona de la parter. Reprezentanții companiei recomandă utilizarea parcării din proximitatea terminalului Plecări, în contextul reducerii numărului de locuri disponibile.

Lucrările vor aduce și modificări în ceea ce privește accesul la aeroport. Începând de joi, ora 00:00, zona de preluare pentru serviciile de ride-sharing va fi relocată la terminalul Plecări. De asemenea, autobuzele liniilor 100 și 442 nu vor mai opri la Sosiri, urmând să utilizeze exclusiv stația comună de la Plecări până la finalizarea intervențiilor. Stația de taxi rămâne în fața terminalului Sosiri.

Aeroportul dispune în prezent de 2.226 de locuri de parcare, iar închiderea celor două niveluri va reduce capacitatea cu aproximativ 400 de locuri. CNAB a precizat că, pentru suplimentarea capacității, o nouă parcare cu 1.019 locuri, dispusă pe patru niveluri, urmează să fie dată în folosință până la finalul anului.

Ministerul Afacerilor Interne și Phoenix Media au lansat proiectul „Phoenix Media Public Safety Awareness”, un sistem de informare publică ce permite difuzarea rapidă a alertelor de siguranță pe panouri publicitare digitale din București și alte 17 orașe din țară.

Inițiativa transformă infrastructura de publicitate digitală într-un canal oficial de comunicare în situații de urgență, permițând autorităților să transmită în timp real informații despre copii dispăruți, persoane urmărite sau evadate, restricții rutiere și avertizări de vreme severă.

În urma colaborării dintre MAI, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și operatorul privat, au fost dezvoltate platforme dedicate care oferă acces direct și gratuit la peste 170 de panouri digitale. Potrivit inițiatorilor, mesajele pot fi afișate în mai puțin de un minut de la activare.

Conform datelor prezentate, până în prezent au fost difuzate 16 alerte, dintre care 12 au vizat copii dispăruți. Mesajele au fost afișate de peste 2,4 milioane de ori, ajungând la aproximativ 9,4 milioane de persoane, iar toate cazurile de minori dispăruți promovate prin acest sistem au fost soluționate.

Proiectul a fost premiat în 2026 la Smart City Industry Awards pentru inovație în domeniul siguranței publice și sănătății.
Phoenix Media gestionează o rețea de panouri publicitare digitale în București și următoarele orașe: Alba Iulia, Arad, Cluj-Napoca, Constanța, Drobeta Turnu Severin, Galați, Iași, Pitești, Sibiu, Suceava, Târgu-Jiu, Tulcea, Timișoara, Roman, Florești, Câmpina-Nistorești, Slobozia.

Un nou tronson al autostrăzii Autostrada Sibiu–Pitești ar putea fi deschis circulației înainte de termen, în cursul acestui an, a anunțat directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Cristian Pistol.

Potrivit acestuia, lucrările pe secțiunea 4 Tigveni–Curtea de Argeș, cu o lungime de 9,86 kilometri, se apropie de final, stadiul de execuție fiind de aproximativ 90%. Pe șantier sunt mobilizați circa 450 de muncitori și 130 de utilaje, iar constructorul austriac PORR desfășoară lucrări de terasamente, asfaltare, precum și intervenții la structurile de pe traseu.

Directorul CNAIR a precizat că pe traseu sunt în derulare lucrări la 12 poduri și pasaje, inclusiv montarea elementelor de siguranță, a sistemelor de iluminat și a infrastructurii ITS. De asemenea, la tunelul Momaia sunt instalate echipamentele necesare siguranței circulației.

În zona nodului rutier Tigveni a fost finalizată așternerea stratului de legătură, ceea ce indică un stadiu avansat al lucrărilor. Oficialul a estimat că, în condițiile menținerii ritmului actual, circulația ar putea fi deschisă cu aproximativ șase luni înainte de termenul contractual, stabilit pentru februarie 2027.

Astfel, potrivit estimărilor CNAIR, anul acesta s-ar putea circula pe aproximativ 54 de kilometri din totalul de 122 de kilometri ai autostrăzii Sibiu–Pitești, unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din România, finanțat prin Programul Transport 2021–2027.

Europarlamentarul Victor Negrescu a declarat că fondurile europene reprezintă pilonul central al investițiilor publice din România, subliniind că „aproape 9 din 10 investiții publice implică bani europeni”, iar peste 55% sunt realizate direct din aceste surse.

Potrivit acestuia, deciziile luate la nivelul Uniunii Europene au un impact direct asupra dezvoltării țării, de la infrastructură până la economie și oportunități pentru cetățeni. Negrescu a evidențiat necesitatea unei coaliții pro-europene care să depășească logica opoziției față de curentele extremiste și să se concentreze pe construcția unei Românii dezvoltate în cadrul european.
Europarlamentarul a prezentat o serie de rezultate obținute cu sprijinul fondurilor europene, în colaborare cu guvernul și eurodeputații social-democrați. Printre acestea se numără alocarea a aproximativ 4 miliarde de lei pentru sprijinirea a 450.000 de persoane vulnerabile, investiții în sistemul sanitar prin construirea a 17 spitale noi din fonduri europene și PNRR, precum și deblocarea unor plăți semnificative în sectorul energetic, depășind un miliard de euro.

În domeniul transporturilor, acesta a menționat un buget record de 8,4 miliarde de euro pentru investiții, în timp ce în agricultură sunt direcționate circa 2 miliarde de euro pentru dezvoltarea capacităților de procesare. De asemenea, au fost raportate progrese în justiție, conform raportului anual privind statul de drept al Comisiei Europene.
Negrescu a atras însă atenția asupra întârzierilor în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), afirmând că România a pierdut deja o parte din fondurile alocate și că este nevoie de o abordare mai eficientă și aliniată cu direcțiile europene privind competitivitatea.

În acest context, europarlamentarul a subliniat importanța viitorului buget european, pledând pentru reducerea birocrației, creșterea transparenței și facilitarea accesului la finanțare, fără a pune presiune suplimentară pe cetățeni.
Printre prioritățile României la nivel european, acesta a enumerat menținerea unei politici de coeziune puternice, modernizarea agriculturii și stimularea investițiilor în sectoare competitive precum IT-ul, industria și producția.
Totodată, Negrescu a evidențiat necesitatea susținerii unor obiective strategice, precum dezvoltarea unui hub european de securitate maritimă la Marea Neagră și consolidarea Centrului European de Securitate Cibernetică din București.
„România are nevoie de o poziție de țară clară și coerentă. În final, fiecare stat negociază, iar detaliile vor face diferența”, a concluzionat europarlamentarul.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat că nu și-a pregătit demisia și că o eventuală retragere din guvern va fi decisă în urma consultărilor interne din cadrul Partidul Social Democrat (PSD).

Într-o intervenție telefonică la Digi24, oficialul a caracterizat tensiunile din coaliția de guvernare drept un „exercițiu democratic”, respingând ideea că acestea ar putea genera o criză politică. „Nu aș vrea să ajungem în paradoxul în care democrația devine un pericol pentru stat”, a afirmat acesta.

Ministrul a subliniat că deciziile din PSD sunt rezultatul unui proces democratic intern, nu al unor hotărâri arbitrare, și a sugerat că partidul nu a fost tratat ca un partener egal în coaliție. „O coaliție politică se construiește pe acord de voințe, pe respect și pe posibilitatea ca fiecare membru să-și valorifice programul”, a spus Marinescu.
Întrebat despre posibilitatea unei ieșiri de la guvernare sau despre o eventuală schimbare la nivelul conducerii executivului, inclusiv în ceea ce îl privește pe premierul Ilie Bolojan, ministrul a evitat un răspuns direct, invocând poziția deja exprimată de conducerea partidului.

În ceea ce privește demisia sa, Marinescu a precizat că nu există o decizie în acest moment și că așteaptă rezultatul discuțiilor politice. „Scrierea unei demisii nu necesită zile întregi. Este un exercițiu simplu care, dacă va fi cazul, ține de opțiunile democratice”, a declarat acesta.

Referitor la adoptarea unor eventuale reforme prin ordonanță de urgență, ministrul Justiției a atras atenția asupra limitelor constituționale și legale. „Trebuie evitată atingerea unor valori fundamentale. În unele cazuri este nevoie de lege, nu de ordonanță”, a subliniat Marinescu.

Președintele Nicuşor Dan a declarat marți, în cadrul DeepTech Romania Forum, că economia modernă nu mai poate funcționa în afara progresului tehnologic, avertizând că statele care nu țin pasul cu inovația riscă să rămână rapid în urmă.

„Cine nu este în pas cu tehnologia va rămâne în urmă mai mult decât rămânea acum 20 de ani”, a afirmat șeful statului, subliniind că dependența de tehnologie se extinde tot mai mult și în zona securității. În contextul actual marcat de conflicte internaționale, el a evidențiat necesitatea dezvoltării unor soluții tehnologice avansate pentru apărare.

Un alt punct central al discursului a fost finanțarea cercetării și inovării. Șeful statului a ridicat problema construirii unui ecosistem capabil să atragă atât capital public, cât și privat, într-un context în care lipsa resurselor financiare continuă să afecteze mediul economic.

În cadrul discuțiilor, șeful statului a avertizat și asupra existenței unui „război hibrid”, considerând că societatea românească nu conștientizează pe deplin această amenințare. El a menționat, de asemenea, cooperarea cu Ucraina în industria de apărare, în cadrul parteneriatului strategic dintre cele două țări, exprimându-și optimismul că proiectele comune vor avansa odată cu asigurarea finanțării.

Evenimentul DeepTech Romania Forum a reunit specialiști din tehnologie, antreprenori și tineri cercetători, devenind un punct de întâlnire pentru dezbaterea direcțiilor strategice ale inovării în România

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat semnarea unui contract de finanțare din fonduri europene, în valoare de aproximativ 14,5 milioane de lei, pentru modernizarea Secției de Cardiologie din cadrul Spitalul Județean Galați.

Proiectul, intitulat „Inimi Sănătoase – Comunități Puternice”, prevede dotarea secției cu aproximativ 80 de echipamente medicale de ultimă generație, menite să crească capacitatea de diagnostic și tratament a pacienților cu afecțiuni cardiovasculare grave.

Potrivit sursei citate, în ultimii ani au fost realizate progrese semnificative în domeniul cardiologiei intervenționale la Galați. Astfel, în 2020 a fost montat primul stent în cadrul spitalului, iar în 2021 a avut loc primul implant de stimulator cardiac. De atunci, aproape 2.500 de astfel de intervenții au fost efectuate, contribuind la salvarea a numeroase vieți.

Noua investiție vizează consolidarea unui centru performant de cardiologie intervențională. Printre echipamentele ce urmează a fi achiziționate se numără un aparat de radiologie tip C-ARM pentru intervenții cardiovasculare, două ecocardiografe și un sistem avansat pentru monitorizarea pacienților cu stimulatoare cardiace, care include cartografiere 3D, generator de radiofrecvență și pompă de irigare.
De asemenea, proiectul prevede instalarea unei stații centrale de monitorizare a funcțiilor vitale, capabilă să supravegheze simultan până la 26 de pacienți, precum și achiziția de defibrilatoare, injectomate, tensiometre și dispozitive portabile pentru monitorizarea tensiunii arteriale și a activității cardiace.
„Investim în dotarea spitalelor, în tehnologie modernă și, mai ales, în sănătatea oamenilor”, a transmis președintele Consiliului Județean Galați.

Guvernul României salută finalizarea cu succes a tranzacției prin care Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a achiziționat operatorul Portul Internațional Giurgiulești, compania ICS Danube Logistics, de la Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare.

Executivul subliniază că această investiție va consolida rolul strategic al Portul Constanța în regiunea Mării Negre, cu obiectivul de a-l transforma într-un hub regional major, capabil să asigure interconectarea dintre Uniunea Europeană și regiunile învecinate, inclusiv în contextul noilor rute de transport generate de evoluțiile geopolitice recente.

Prin preluarea Portului Giurgiulești, România își asumă, prin Administrația Porturilor Maritime Constanța, dezvoltarea și consolidarea poziției acestuia. Planurile de investiții vizează creșterea capacității operaționale, modernizarea infrastructurii și întărirea rolului portului în regiunea Mării Negre și în bazinul Dunării.

Autoritățile evidențiază că importanța strategică a portului va crește, acesta fiind bine poziționat inclusiv pentru a contribui la procesul de reconstrucție viitoare a Ucrainei.
Totodată, tranzacția este considerată un pas important pentru consolidarea relațiilor economice și comerciale dintre România și Republica Moldova, contribuind la securizarea lanțurilor de aprovizionare ale Republicii Moldova și la întărirea Parteneriatului Strategic dintre cele două state.

Portul Internațional Giurgiulești, situat la gurile Dunării, în proximitatea granițelor cu România și Ucraina, este singurul port maritim al Republicii Moldova și gestionează peste 70% din importurile și exporturile realizate pe cale navigabilă ale țării. Infrastructura sa include un terminal petrolier, două terminale de cereale, un terminal pentru mărfuri generale și un parc de afaceri.

Procesul de achiziție a început la 31 decembrie 2025, când BERD a semnat acordul de vânzare a 100% din acțiunile ICS Danube Logistics. Tranzacția a fost aprobată de acționarii Portului Constanța la 12 februarie 2026, iar cadrul legal necesar a fost finalizat la 26 martie 2026, prin adoptarea de către Parlamentul Republicii Moldova a modificărilor legislative privind regimul portului Giurgiulești.

Consiliul Județean Galați anunță că peste 6.000 de persoane au vizitat, în primul weekend de la deschidere, zona de agrement Bob & Bike Adrenalina Gârboavele, un proiect descris drept unic în România prin facilitățile oferite.

Potrivit autorităților județene, în perioada 16–19 aprilie, vizitatori din județul Galați, dar și din zonele învecinate, au participat la activitățile din complexul de agrement situat în Pădurea Gârboavele.

„În total, au fost înregistrate 2.321 de curse de bob Alpin Coaster și 1.581 de curse pe pista de speed-bob – unică în România –, iar 180 de persoane au utilizat panoul de escaladă de 10 metri”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

De asemenea, vizitatorii au avut acces la două trasee pentru biciclete – unul destinat familiilor, cu o lungime de 2,6 kilometri, și unul competițional, de 4,3 kilometri –, precum și la zone de relaxare, locuri de joacă, foișoare și un amfiteatru în aer liber.
Reprezentanții administrației județene subliniază că noua zonă de agrement reprezintă un punct de atracție important pentru turismul local și regional. Complexul Bob & Bike Adrenalina Gârboavele este deschis publicului de miercuri până duminică, în intervalul orar 10:00–20:00.