Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat marți lansarea proiectului „Eco Smart Natura”, o inițiativă transfrontalieră prin care CJ Galați, în parteneriat cu Consiliul Raional Taraclia și Primăria Comunei Albota de Sus, a obținut o finanțare totală de 568.000 de euro pentru reabilitarea peisagistică a unor grădini urbane de interes public.

Potrivit CJ Galați, județului îi revin aproape 462.000 de euro, fonduri ce vor fi utilizate pentru modernizarea și punerea în valoare a Parcului Consiliului Județean, un spațiu verde apreciat de gălățeni și parte a „Ansamblului urban strada Eroilor”, clasificat ca monument istoric.

Proiectul prevede lucrări ample de reamenajare, inclusiv: toaletarea vegetației și plantarea de specii ornamentale autohtone, reabilitarea fântânii arteziene, unul dintre principalele obiective ale parcului, modernizarea iluminatului exterior, refacerea aleilor, instalarea unui sistem inteligent de irigare.

Pe lângă intervențiile peisagistice, programul include și activități educaționale destinate a 300 de elevi, precum ateliere de grădinărit, precum și realizarea unui ghid practic și a unei strategii de protejare a biodiversității locale.
„Acest părculeț, deja îndrăgit de gălățeni, va fi modernizat pentru a-i pune în valoare frumusețea naturală și pentru a crea noi oportunități de petrecere a timpului liber”, a declarat președintele CJ Galați, Costel Fotea.
Lucrările vor începe după finalizarea procedurilor administrative și de achiziție, au precizat reprezentanții Consiliului Județean.

Premierul Ilie Bolojan a declarat că România a primit marți un semnal pozitiv din partea Comisiei Europene, care apreciază progresele înregistrate după măsurile fiscale adoptate în ultimele luni. Potrivit acestuia, comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a transmis că, în urma politicilor implementate vara aceasta, situația fiscal-bugetară a României s-a îmbunătățit, iar Comisia nu va propune suspendarea fondurilor europene.

Bolojan a subliniat că Executivul a primit confirmarea că procedura de deficit excesiv rămâne suspendată, ceea ce înseamnă că România nu intră în sancțiuni. Premierul a precizat că deficitul bugetar se află pe o tendință descendentă, iar cheltuielile publice sunt menținute aproape de plafonul recomandat de instituțiile europene, permițând continuarea investițiilor finanțate din fonduri UE.

„Este o veste bună și o confirmare a faptului că direcția în care am mers a fost una corectă. În ultimele luni am luat decizii dificile, dar necesare. Astăzi (marți, 25 noiembrie) vedem primele rezultate: România își recâștigă credibilitatea”, a declarat premierul.

Șeful Guvernului a subliniat însă că mesajul Comisiei este unul ferm, privind necesitatea continuării consolidării fiscale, îmbunătățirii colectării veniturilor și eficientizării cheltuielilor publice. „Vom continua să lucrăm cu seriozitate, cu responsabilitate și cu respect față de banii publici”, a mai spus Bolojan.

Președintele României, Nicușor Dan, a solicitat conducerii Parlamentului convocarea unei ședințe reunite a celor două Camere în data de 26 noiembrie 2025, pentru a prezenta mesajul privind Strategia Națională de Apărare a Țării, în conformitate cu art. 88 din Constituție. Solicitarea a fost transmisă președinților Senatului și Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu și Mircea Abrudean.

Documentul a fost înaintat comisiilor de apărare din Senat și Camera Deputaților pentru raport comun și elaborarea proiectului de hotărâre, termenul stabilit fiind miercuri, 26 noiembrie, ora 12.00. La ședința plenului reunit sunt așteptați premierul Ilie Bolojan și membrii Cabinetului.

Decizia vine după ce, luni, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, condus de președintele Nicușor Dan, a aprobat varianta finală a Strategiei Naționale de Apărare pentru perioada 2025–2030, primul document strategic de acest nivel trecut și printr-o etapă de transparență publică.
Potrivit Administrației Prezidențiale, strategia reflectă viziunea unei „Românii moderne și sigure”, orientată către protejarea drepturilor cetățenilor și funcționarea instituțiilor în spiritul integrității și transparenței. CSAT a aprobat totodată Evaluarea riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților prognozate pentru 2026 și Analiza Strategică a Apărării, documente care fundamentează adaptarea Armatei la contextul internațional de securitate și la angajamentele din NATO și UE.

Biroul Electoral Municipal București a stabilit, luni, prin tragere la sorți, ordinea în care candidații și formațiunile politice vor fi înscrise pe buletinele de vot la alegerile pentru Primăria Capitalei, programate pe 7 decembrie.

Pe primele patru poziții se află reprezentanții partidelor parlamentare:
1.Cătălin Drulă (USR),
2.Daniel Băluță (PSD),
3.George-Valentin Burcea (Partidul Oamenilor Tineri),
4.Ciprian Ciucu (PNL).
În etapa dedicată formațiunilor neparlamentare, ordinea stabilită este:
5. Ana-Maria Ciceală (Sănătate Educație Natură Sustenabilitate),
6. Liviu-Gheorghe Florea (Partidul Național Țărănesc Maniu Mihalache),
7. Gheorghe Macovei (PRM),
8. Oana Crețu (PSD Unit),
9. Mihai-Ioan Lasca (Patrioții Poporului Român),
10. Rareș Lazăr (Partidul România în Acțiune),
11. Anca-Nicoleta Alexandrescu (alianța „Dreptate pentru București”).
Ultima parte a buletinului include candidații independenți, în ordinea înregistrării candidaturilor:
12. Dănuț-Angelo Trifu,
13. Eugen-Orlando Teodorovici,
14. Gheorghe Nețoiu,
15. Vlad-Dan Gheorghe,
16. Angela Negrotă,
17. Constantin-Titian Filip.
Documentul final va fi transmis tipografiilor pentru pregătirea buletinelor de vot.

Un nou pod a fost reconstruit pe DJ 253, între localitățile Băleni și Cudalbi, în urma unei investiții de aproximativ 6 milioane de lei derulate de Consiliul Județean Galați, după ce vechiul podeț a fost distrus de viiturile din septembrie 2024.

Potrivit președintelui CJ Galați, Costel Fotea, noul pod are o lungime de 18 metri și o lățime de 11,5 metri, fiind susținut de 10 grinzi din beton și prevăzut cu trotuare pentru pietoni pe ambele laturi. Construcția a fost supraînălțată cu 4,2 metri pentru a asigura protecție suplimentară la inundații, iar capetele podului au fost consolidate cu structuri speciale de tip „sferturi de con”.

Accesul rutier a fost refăcut pe o lungime de 526 de metri, prin reconstrucția rampelor și consolidarea zonei adiacente. De asemenea, albia pârâului Suhurlui a fost regularizată pe 40 de metri în amonte și aval de pod, iar rețeaua de colectare a apelor pluviale a fost extinsă cu 1,8 kilometri de șanțuri betonate.

În cadrul aceleiași investiții, a fost consolidat și podul peste Valea Suhu, unde au fost refăcute elementele de sprijin și au fost betonate zonele laterale ale albiei pe o lungime de 25 de metri.

Autoritățile județene susțin că lucrările au vizat refacerea infrastructurii rutiere afectate de fenomenele meteo extreme și creșterea siguranței traficului în zonă.

Luni, 24 noiembrie 2025, la Palatul Cotroceni, a avut loc ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), condusă de președintele României, Nicușor Dan. Principala temă de pe ordinea de zi a fost aprobarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2025–2030, document care va fi prezentat Parlamentului pentru dezbatere și adoptare.

Strategia, pusă anterior în transparență publică – premieră pentru un document de acest tip – reflectă viziunea unei Românii moderne, sigure și reziliente, cu instituții transparente și orientate spre binele public. O parte semnificativă a recomandărilor primite în etapa de consultare a fost integrată în varianta finală.

Membrii CSAT au aprobat, de asemenea, Evaluarea riscurilor și amenințărilor pentru anul 2026, precum și Analiza Strategică a Apărării, documente ce stabilesc direcțiile pentru adaptarea Armatei României la mediul internațional de securitate în continuă schimbare, precum și la angajamentele asumate în cadrul NATO și UE.

În contextul deteriorării climatului de securitate din regiune, CSAT a subliniat necesitatea consolidării capacității de apărare, creșterea numărului de militari activi și rezerviști, precum și accelerarea revitalizării industriei naționale de apărare, prin proiecte de retehnologizare și cooperare cu parteneri internaționali. Programele vor include mecanisme de offset și investiții în producția internă, cu procente de fabricație în România de minimum 50%, ajungând până la 100% în cazurile critice.

Un alt punct important pe ordinea de zi a fost analiza Raportului privind prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri, fenomen considerat risc la adresa siguranței naționale. Raportul a indicat progrese în monitorizare, extinderea centrelor de tratament pentru adicții și rezultate operaționale relevante în cooperarea internațională, inclusiv destructurarea unor grupări transnaționale.

De asemenea, CSAT a aprobat raportul privind participarea României la Exercițiul NATO CMX-25, care a testat procedurile politico-militare în scenarii ce implică activarea articolelor 4 și 5 din Tratatul Atlanticului de Nord și răspunsul la amenințări specifice războiului hibrid.

Un subiect major l-a reprezentat Planul de investiții în industria națională de apărare, întocmit conform Regulamentului SAFE. România va înainta Comisiei Europene cererea pentru accesarea fondurilor SAFE, în valoare totală de 16.680.055.394 euro. Din această sumă, 75% sunt destinate achiziției de echipamente militare și pentru ordine publică, iar 25% finanțării infrastructurii duale – inclusiv tronsoanele de autostradă Pașcani–Siret și Pașcani–Ungheni.

După o ultimă coordonare tehnică cu DG DEFIS, Guvernul va transmite documentația completă până la finalul săptămânii. Comisia Europeană urmează să aprobe planurile naționale până la sfârșitul lunii ianuarie 2026, toate proiectele SAFE având termen de finalizare anul 2030.

Ulterior aprobării europene, România va dezvolta o platformă online de tip „match-making”, destinată conectării companiilor românești cu marile firme din industria europeană de apărare, pentru integrarea în lanțurile de producție și valoare.

CSAT a subliniat că extinderea capacităților de producție interne, atât publice, cât și private, este esențială pentru independența strategică a României și respectarea termenelor asumate.

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) a eliberat, în primele zece luni ale anului 2025, peste 2,2 milioane de documente în format electronic, prin platformele Myeterra.ancpi.ro și epay.ancpi.ro.

În perioada iunie – octombrie 2025, proprietarii au descărcat gratuit 390.766 de extrase de carte funciară pentru informare și extrase din planul cadastral prin platforma Myeterra.ancpi.ro. Doar în luna octombrie au fost emise 119.463 de extrase de carte funciară și 18.932 de extrase din planul cadastral.

Paralel, în intervalul ianuarie–octombrie 2025, platforma epay.ancpi.ro a furnizat 1.883.561 de documente. În luna octombrie, au fost eliberate online 154.060 de extrase de carte funciară și 22.927 de extrase din planul cadastral. Platforma a înregistrat, de asemenea, 8.323 de utilizatori noi și 133.928 de comenzi.

Extrasele pentru proprietari sunt eliberate gratuit atât online, cât și la ghișeu. Pentru ceilalți solicitanți, documentele costă 20 de lei (extras de carte funciară) și 15 lei (extras din plan cadastral). Documentele disponibile electronic pot fi descărcate în câteva minute, iar cele neconvertite digital sunt livrate în maximum două zile lucrătoare.
ANCPI precizează că peste 27,1 milioane de proprietăți sunt înregistrate în sistemul informatic integrat de cadastru și carte funciară, ceea ce permite generarea rapidă a documentelor solicitate. Extrasele eliberate online, fără semnătură olografă, sunt recunoscute de instituții publice, bănci, notari și avocați.

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează asupra intensificării tentativelor de fraudă prin spoofing, în care atacatorii folosesc pretextul unor cereri fictive de credit pentru a obține date personale sau financiare de la potențiale victime.

Potrivit instituției, infractorii cibernetici contactează utilizatorii prin apeluri telefonice sau mesaje pe rețele sociale, pretinzând că reprezintă instituții bancare. Sub pretextul unei „oferte de creditare”, aceștia solicită informații sensibile precum date personale, copii ale actelor de identitate sau extrase de cont.

„Prin astfel de metode, atacatorii creează presiune psihologică și un sentiment fals de urgență pentru a determina victima să furnizeze rapid informații care nu ar trebui niciodată comunicate online”, avertizează DNSC.
Instituția subliniază că băncile nu cer date confidențiale prin mesaje pe platforme sociale și recomandă utilizatorilor să verifice întotdeauna identitatea interlocutorului contactând direct numerele oficiale ale instituțiilor financiare.
DNSC recomandă populației să nu divulge informații sensibile, să întrerupă orice comunicare suspectă și să folosească autentificarea în doi pași (2FA) pentru protecția conturilor importante.

Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat luni că reforma companiilor de stat nu are ca obiectiv concedieri, subliniind că măsurile vizează eficientizarea activității și reducerea pierderilor din sectorul public.

„Această reformă nu își propune, nu are ca obiectiv concedieri. Încercăm să facem eficient statul român și companiile de stat, ceea ce aduce beneficii tuturor cetățenilor României, pentru că banii ăștia care se pierd în companiile de stat se pierd din bugetul nostru comun”, a afirmat Gheorghiu, într-o conferință de presă.

Vicepremierul a admis însă că anumite restructurări vor fi inevitabile, precizând că acestea ar putea avea un impact social limitat. „Evident că va fi nevoie de ajustări, evident că vor fi companii unde probabil că numărul de locuri de muncă se va reduce, dar asta nu va fi ceva consistent, intuiesc. Iar dacă va fi cazul, statul român va trebui să ia niște măsuri compensatorii”, a spus aceasta, menționând inclusiv posibilitatea închiderii unor companii.

În astfel de situații, a adăugat Gheorghiu, statul va trebui să ia în calcul sprijinirea angajaților afectați.

Întrebată despre experiența sa în implementarea reformelor, vicepremierul a precizat că nu a realizat anterior reforme în mediul privat, dar are experiență extinsă în management de proiect. „Ceea ce înseamnă o reformă are nevoie de un management de proiect serios”, a declarat aceasta.

Lucrările de consolidare și refacere a sectorului de drum și a podurilor de pe DJ 251, în zona localității Cudalbi, afectate de viiturile din septembrie 2024, au fost finalizate, a anunțat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

Potrivit acestuia, investiția derulată de Consiliul Județean Galați depășește 2 milioane de lei și a vizat atât refacerea infrastructurii rutiere, cât și consolidarea celor două poduri din zonă – podul „de la Dogaru” și podul peste pârâul Vâlcica, afluent al râului Geru.

Fotea a precizat că, odată cu aceste intervenții, riscul de probleme în perioadele cu ploi abundente este redus semnificativ, în condițiile în care albia pârâului a fost regularizată și betonată pe o lungime de aproape 200 de metri, lucrări aflate în faza finală.
Președintele CJ Galați a mulțumit primarului comunei Cudalbi, Petrică Gheonea, pentru sprijinul acordat în derularea proiectului, subliniind că investițiile de pe DJ 251 contribuie la creșterea siguranței locuitorilor și a gospodăriilor din zonă.