România nu se confruntă cu riscuri majore în alimentarea cu energie, în ciuda condițiilor meteo dificile din ultimele zile, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan Gruia, după cea de-a doua reuniune din această săptămână a Comandamentului Energetic Național, desfășurată la sediul Transelectrica.

Potrivit ministrului, la data de 3 ianuarie, aproximativ 95.000 de gospodării din întreaga țară rămăseseră fără energie electrică din cauza vremii severe. În urma intervențiilor coordonate ale autorităților și operatorilor din domeniu, peste 90% dintre acestea au fost reconectate la rețea în decurs de cinci zile, restul cazurilor fiind în curs de soluționare.
În total, au fost înregistrate 5.288 de intervenții, realizate de 340 de echipe din teren. Aproape 1.000 de persoane au fost mobilizate și au intervenit în condiții dificile, cu sprijinul a sute de utilaje, inclusiv generatoare, utilaje de deszăpezire, macarale, autospeciale, autovehicule de teren, drone și un snowmobil, utilizat în zonele greu accesibile.

Autoritățile se așteaptă în continuare la episoade de vreme severă, cu ninsori abundente, viscol, polei și temperaturi cuprinse între minus 10 și minus 15 grade Celsius. În acest context, toți operatorii din sectorul energetic au fost coordonați pentru a fi pregătiți să intervină rapid.

Ministrul Energiei a precizat că România dispune de stocuri suficiente de resurse energetice. Depozitele de gaze naturale sunt umplute în proporție de aproape 70%, peste media Uniunii Europene, de 58%. În zilele geroase, consumul zilnic ajunge la aproximativ 50 de milioane de metri cubi, în timp ce producția internă se ridică la 23,7 milioane de metri cubi pe zi. În depozite se aflau, miercuri dimineață, 2,16 miliarde de metri cubi de gaze, cu peste 200 de milioane de metri cubi mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut.
„Monitorizăm permanent situația și intervenim rapid oriunde este nevoie, pentru ca energia electrică și căldura să rămână în casele românilor”, a transmis ministrul Energiei.

Prima școală publică înființată în municipiul Galați, cu o istorie de aproape 200 de ani, va fi modernizată printr-un proiect finanțat din fonduri europene, derulat de Primăria municipiului Galați.

Autoritatea locală a lansat în licitație publică contractul de lucrări, care vizează, printre altele, reabilitarea termică a clădirii, reparații la pereți, înlocuirea tâmplăriei, consolidarea șarpantei și a planșeelor din lemn, consolidarea pereților de la demisol, precum și realizarea de instalații electrice, sanitare și termice. Proiectul mai prevede instalarea unui sistem fotovoltaic, amenajarea trotuarelor și a scărilor de acces, precum și refacerea finisajelor.
Valoarea contractului de lucrări este estimată la aproximativ 10,6 milioane de lei, iar termenul-limită pentru depunerea ofertelor este 20 ianuarie 2026. Durata de execuție a lucrărilor va fi de 18 luni de la data emiterii ordinului de începere.

Proiectul „Consolidarea și eficientizarea energetică a Școlii Gimnaziale nr. 24” este finanțat prin Programul Regional Sud-Est (PRSE) 2021–2027. Valoarea totală a investiției se ridică la 14,8 milioane de lei, din care 10,3 milioane de lei reprezintă finanțare nerambursabilă.

Școala Gimnazială nr. 24, situată pe strada Egalității, este prima școală publică din Galați. Instituția a funcționat începând cu anul 1832 în două chilii ale mănăstirii „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” („Metoc”). Actuala clădire a fost construită pe terenul donat de mănăstire și inaugurată în anul 1896, fiind înscrisă pe Lista monumentelor istorice ca școală de tip Spiru Haret.

De numele acestei instituții se leagă și figura lui Ion Vizzu, dascăl al școlii, ales în anul 1865 primul primar al municipiului Galați.

Comisia Europeană susține crearea unui Hub European de Securitate Maritimă la Marea Neagră, care ar putea fi găzduit de România, a anunțat vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, după primirea unui răspuns oficial din partea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Potrivit lui Negrescu, mesajul transmis de Comisia Europeană confirmă că proiectul este fezabil și se înscrie în noile priorități ale Uniunii Europene privind securitatea, apărarea, reziliența și protejarea infrastructurii strategice. Decizia finală privind înființarea hubului depinde de statele membre riverane Mării Negre, România fiind considerată un candidat solid pentru găzduirea acestui centru strategic.
Inițiativa vine în contextul în care regiunea Mării Negre a devenit una dintre cele mai sensibile zone geopolitice ale Europei, pe fondul războiului de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Hubul ar avea rolul de a consolida securitatea rutelor maritime, de a proteja infrastructura critică – inclusiv porturi, cabluri și rețele energetice – și de a contribui la combaterea amenințărilor hibride, precum și la creșterea capacității de reacție a Uniunii Europene.

„Comisia Europeană confirmă că acest proiect se aliniază obiectivelor strategice ale UE și poate deveni un instrument concret pentru o prezență europeană reală la Marea Neagră”, a declarat Victor Negrescu.
Pentru România, găzduirea Hubului European de Securitate Maritimă ar reprezenta o oportunitate strategică majoră, prin consolidarea rolului său regional, atragerea de expertiză și investiții europene și întărirea poziției sale în arhitectura de securitate a Uniunii Europene.
Victor Negrescu a subliniat că următorul pas revine autorităților de la București, care trebuie să elaboreze și să prezinte un proiect concret pentru materializarea acestei inițiative. „Este un demers important atât pentru securitatea Europei, cât și pentru România”, a mai afirmat vicepreședintele Parlamentului European.

Aeronava cu care președintele Nicușor Dan urma să revină în România din Franța nu a putut decola nici miercuri dimineață de pe aeroportul Charles de Gaulle, din cauza pistei acoperite cu zăpadă. Autoritățile franceze fac eforturi pentru curățarea acesteia, însă vântul puternic o așterne din nou.

Plecarea președintelui, inițial programată marți seară, fusese amânată tot din motive meteorologice, după ce aeronava nu a putut ateriza la București din cauza ceții dense.

Nicuşor Dan participase marți la summit-ul Coaliției de Voință de la Paris, unde au fost prezenți reprezentanți ai 35 de state care sprijină Ucraina.

Autoritățile franceze au emis un cod portocaliu de ninsori și polei pentru 7 ianuarie, vizând mai multe regiuni, inclusiv Île-de-France, Hauts-de-France și Centre-Val-de-Loire. MAE avertizează că vor fi afectate traficul rutier, feroviar și aerian, estimând că aproximativ 40% din cursele aeriene de pe aeroportul Charles de Gaulle și 25% de pe aeroportul Orly vor fi perturbate între orele 6:00 și 14:00.

Mulți români au întâmpinat dificultăți luni, încercând să acceseze ghiseul.ro pentru plata taxelor și impozitelor pe anul 2026 sau pentru a vizualiza sumele datorate. Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) explică că plățile nu pot fi efectuate momentan din cauza procesului anual de actualizare a datelor de către primării.

La începutul fiecărui an, primăriile înrolate în ghiseul.ro au posibilitatea de a actualiza taxele, impozitele și tipurile de plăți disponibile pentru anul în curs. „În cadrul acestui demers, posibilitatea de a efectua plăți online este sistată în relația cu UAT-urile (primăriile) care nu au definitivat procesul descris mai sus. Regretăm această situație și oferim sprijin tehnic pentru remediere”, precizează ADR.

Astfel, cetățenii care doresc să plătească taxele sau să verifice sumele pentru 2026 vor trebui să aștepte până când primăria de care aparțin finalizează actualizarea datelor, în conformitate cu majorările decise în ședințele consiliilor locale sau municipale.
Aplicația ghiseul.ro, care reunește peste 1.600 de instituții publice, permite efectuarea rapidă și sigură a peste 400 de tipuri de plăți.

Președintele României, Nicușor Dan, va participa marți la reuniunea șefilor de stat și de guvern ai Coaliției de Voință, care va avea loc la Palatul Élysée din Paris, a anunțat duminică Administrația Prezidențială.

Reuniunea se desfășoară în contextul unei serii de întâlniri diplomatice inițiate de Ucraina și partenerii săi la începutul lunii ianuarie, menite să consolideze coordonarea politică și de securitate. Sâmbătă, consilierii europeni pentru securitate națională s-au reunit la Kiev pentru discuții la nivel înalt, potrivit The Kyiv Independent.

Secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Rustem Umerov, a declarat că agenda discuțiilor include teme de securitate și economice, elaborarea documentelor-cadru și coordonarea pașilor următori cu partenerii internaționali.
La reuniuni participă reprezentanți din Germania, Regatul Unit, Franța, Italia, Spania, Letonia, Estonia, Lituania, Polonia, Finlanda, Canada, Țările de Jos, Suedia și Norvegia, precum și oficiali ai NATO, Consiliului European și Comisiei Europene.
Întâlnirile au loc pe fondul eforturilor continue ale Ucrainei și ale aliaților săi de a elabora un plan de pace pentru încheierea războiului declanșat de Rusia.

Președintele României, Nicușor Dan, a transmis într-un mesaj video de Anul Nou o reflecție asupra anului 2025, pe care l-a descris ca „un an al provocărilor, dar și al curajului de a nu renunța în fața încercărilor grele”. 

„2025 a fost un an al provocărilor, dar și al curajului de a nu renunța în fața încercărilor grele – un an în care fiecare pas înainte a cerut determinare, răbdare și încredere într-un viitor mai bun”, a declarat președintele României într-o postare pe Facebook.

Șeful statului a subliniat importanța comunicării directe cu cetățenii, menționând că anul trecut a fost, „mai presus de toate, un an al dialogului sincer cu oamenii – în piețe, pe străzi, în comunități, acolo unde se simte cu adevărat pulsul societății românești”.

Privind spre 2026, Nicușor Dan a transmis un mesaj de unitate și responsabilitate: „2025 ne-a reamintit că adevărata noastră forță stă în unitate… Privesc spre 2026 cu responsabilitate și vă doresc tuturor un an al stabilității, al prosperității și al împlinirilor. Să fie un an al păcii, al solidarității și al încrederii că facem totul cu bună-credință”.

Eurodeputatul Victor Negrescu afirmă că anul 2026 va fi unul decisiv pentru viitorul finanțărilor europene ale României, subliniind că miza nu mai este doar atragerea fondurilor, ci transformarea acestora în rezultate reale pentru economie și cetățeni.
Declarațiile au fost făcute după o întâlnire de lucru cu Comisarul European pentru Bugete, Piotr Serafin, desfășurată la finalul anului, într-un context marcat de finalizarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM) și discuțiile despre nivelul bugetului european.

„Mesajul meu este clar: voi continua să fac tot ceea ce trebuie pentru a mă asigura că România atrage cât mai mulți bani europeni, dar nu este suficient doar să bifăm proiecte. Fondurile europene nu sunt un exercițiu contabil și nici o cursă de absorbție fără sens. Ele trebuie să: rezolve probleme structurale, întărească statul, economia și comunitățile locale, lase ceva durabil în urmă: infrastructură, servicii publice mai bune, competențe, încredere”, a declarat Victor Negrescu.

Eurodeputatul a subliniat că România are nevoie de prioritizare, coerență și decizii rapide, precum și de o legătură mai strânsă între instituțiile europene și realitatea din teren. Potrivit acestuia, 2026 nu ar trebui să fie „anul în care am cheltuit bani”, ci anul în care investițiile europene au fost utilizate corect și eficient.

Victor Negrescu deține mai multe roluri-cheie la nivel european, fiind raportor pentru implementarea PNRR, membru al comisiei de monitorizare a mecanismului de redresare din Parlamentul European, raportor pe dosare esențiale privind viitorul CFM și coordonator, la nivelul social-democraților europeni, al grupului de lucru dedicat acestor teme.
Voi continua să fac tot ceea ce este necesar pentru ca România să atragă cât mai mulți bani europeni și să îi transforme în investiții care contează, a precizat eurodeputatul.

România a înregistrat în 2025 un an record în domeniul infrastructurii, cu inaugurarea a 146 de kilometri de autostradă și a unui drum expres, a anunțat ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban.
Potrivit bilanțului prezentat de ministru, nivelul fondurilor europene atrase a ajuns la 27,8 miliarde de lei, în creștere cu 24% față de anul precedent. Tot în 2025 au fost semnate contracte de proiectare și execuție pentru alți 151,8 kilometri de drumuri, conform datelor Companiei Naționale de Investiții Rutiere.

În sectorul feroviar, CFR SA a recepționat 75 de kilometri de linie modernizată, iar alți 142 de kilometri au fost finalizați prin lucrări de tip „Quick Wins”. Autoritatea pentru Reformă Feroviară a livrat 13 trenuri electrice noi pentru CFR Călători, fiecare cu o capacitate de 350 de locuri. De asemenea, au fost modernizate 20 de locomotive și 44 de vagoane, iar Metrorex a primit șapte trenuri noi.

În Portul Constanța au fost finalizate investiții în valoare totală de 130 de milioane de lei, finanțate din fonduri proprii și fonduri europene.
Ministrul a mai precizat că toate cele patru loturi ale secțiunii montane a Autostrăzii A8, cu o lungime totală de 116 kilometri, au contracte atribuite sau semnate pentru supervizarea lucrărilor. Cel mai dificil tronson din punct de vedere tehnic este lotul 2B Grințieș–Pipirig.

Poliția Română a anunțat miercuri că, în primele zile ale acestei săptămâni, șapte persoane urmărite internațional au fost aduse în țară pentru a-și executa pedepsele sau pentru a fi prezentate instanțelor.

Printre aceștia se numără Marian Plugaru Chirilă, supranumit „Căpcăunul”, un bărbat de 44 de ani din Iași, adus din Franța. Acesta are de ispășit o condamnare de 12 ani de închisoare, primită de la Tribunalul Iași, pentru constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de migranți, trafic de persoane, contrabandă, instigare la furt calificat și favorizarea făptuitorului. „Căpcăunul” are tatuaje distinctive: pe abdomen scrie „Long vehicul”, iar pe scalp, deasupra urechii stângi, este tatuat CNP-ul său.

De asemenea, o femeie de 47 de ani din Gorj, figurând în categoria „most wanted”, a fost adusă din Marea Britanie. Aceasta a fost condamnată de Tribunalul Gorj la 15 ani și 8 luni de închisoare pentru trafic de minori, trafic de persoane, proxenetism și constituire a unui grup infracțional organizat.

Alte persoane aduse în țară includ:

• Un bărbat de 31 de ani din Ialomița, adus din Germania, condamnat la 3 ani, o lună și 20 de zile de închisoare pentru infracțiuni la regimul rutier și regimul fiscal;

• Un tânăr de 26 de ani din Argeș, adus din Spania, condamnat la un an de închisoare pentru infracțiuni rutiere;

• O femeie de 32 de ani din Gorj, adusă din Marea Britanie, condamnată la 15 ani și 8 luni pentru trafic de minori, trafic de persoane și constituire a unui grup infracțional organizat;

• Doi bărbați, unul de 29 de ani din Olt, adus din Italia pentru proxenetism, și unul de 23 de ani din Iași, adus din Spania pentru trafic de droguri, ambii urmăriți internațional și având mandate de arestare preventivă.

Toți cei șapte infractori au fost preluați de autorități și conduși în unități de detenție pentru executarea mandatelor.