Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins cu unanimitate de voturi cererea lui Călin Georgescu privind anularea alegerilor prezidenţiale din România de către Curtea Constituțională a României (CCR). Decizia a fost comunicată marți.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis marți, reunindu-se în complet de Cameră și în baza unui vot unanim, să nu indice nicio măsura provizorie în cauza Călin Georgescu - România. Cauza privește anularea de către Curtea Constituțională a României a alegerilor prezidențiale în care Georgescu a fost candidat. Acesta ceruse adoptarea de măsuri provizorii, în particular ca decizia Curții Constituționale să fie suspendată și procesul electoral să fie reluat.

Curtea a respins cererea de măsuri provizorii ca fiind în afara domeniului de aplicare al articolului 39 din Regulamentul Curții.

„Decizia a fost adoptată, în unanimitate, de o Cameră compusă din șapte judecători. În decizia sa, Curtea a reamintit că, în conformitate cu articolul 39 din Regulament, măsurile provizorii sunt aplicabile numai în caz de risc iminent de vătămare ireparabilă a unui drept prevăzut de Convenție care, dat fiind natura sa, nu ar putea fi reparată, iar persoana care invocă asemenea drept nu ar putea fi repusă în situaţia anterioară sau despăgubită în mod corespunzător. În plus, astfel de măsuri nu pot fi adoptate decât în circumstanțe excepționale, atunci când acest lucru este necesar în interesul părților sau pentru buna desfășurare a procedurii. Curtea a respins cererea dlui Georgescu ca fiind în afara domeniului de aplicare al articolului 39 din Regulament. Luând în considerare cererea prezentată, împreună cu temeiurile și motivele pe care aceasta se bazează, Curtea a decis în conformitate cu practica sa bine stabilită că cererea dlui Georgescu nu se referă la o vătămare ireparabilă în înțelesul articolului 39 din Regulamentul Curții”, scrie în decizia CEDO.

S-a deschis pentru circulație primul hobanat construit în orașul Galați. Acesta face parte din proiectul de modernizare a centurii orașului Galați. Investiția s-a finalizat cu succes și este cea mai mare cu fonduri europene din Galați.

Consiliul Județean Galați anunță deschiderea circulației pe primul pod hobanat din istoria orașului, o lucrare impresionantă, parte a proiectului de modernizare a Drumului de Centură.

„Astăzi este o zi foarte importantă pentru Galați. Am deschis traficului circulația pe podul hobanat. Acest pod va fluidiza traficul pe Drumul de Centură și va spori siguranța rutieră pentru toți participanții la trafic, dar și pentru pietoni, reducând semnificativ timpul petrecut în trafic. Pentru mulți, acest proiect părea imposibil, dar am demonstrat că prin muncă și colaborare am reușit să îndeplinim și acest obiectiv. Fiecare kilometru construit, fiecare detaliu gândit aici reflectă dorința noastră de a aduce infrastructura rutieră a județului nostru la standarde europene. Continuăm să construim împreună pentru un viitor mai bun”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Podul hobanat are o lungime de aproximativ 500 de metri, lățimea de 19 metri și un pilon central impresionant, cu o înălțime de 62 de metri. Construcția este ancorată cu ajutorul a 44 de hobane și are o structură metalică cu o greutate totală de 1.600 de tone. În realizarea acestui proiect s-au folosit 10.000 de metri cubi de beton și peste 1300 de tone de fier-beton, asigurând o rezistență sporită, chiar și în condiții extreme de trafic și mediu.

Modernizarea Drumului de Centură, o investiție de 45 de milioane de euro, este unul dintre cele mai mari și mai importante proiecte de infrastructură ale Galațiului din ultimii 30 de ani. Drumul cuprinde un traseu cu o lungime totală de 10,5 kilometri. De asemenea, tronsonul dintre Viaductul Combinatului și strada 9 Mai (blocurile ANL), dar și cel dintre Talcioc și bulevardul George Coșbuc, au fost lărgite la patru benzi. Totodată, proiectul include 6,5 kilometri de piste dedicate bicicliștilor și 20.000 de metri pătrați de spații verzi amenajate.

Candidatul independent Călin Georgescu ar putea să obțină 38% în primul tur al alegerilor prezidențiale din luna mai. Pe locul doi s-ar situa candidatul partidelor din alianța de guvernare, Crin Antonescu, cu 25%. Datele apar într-un sondaj de opinie efectuat de Avangarde.

Călin Georgescu ar putea să obțină 38% în primul tur al alegerilor prezidențiale, dacă acestea s-ar desfășura duminica viitoare. El este urmat de Crin Antonescu (PNL, PSD, UDMR) cu 25%, Nicușor Dan (independent) - 17%, George Simion (AUR) și Elena Lasconi (USR) - câte 6% și Diana Șoșoacă (SOS) - 5%.

Sondajul Avangarde mai arată că dacă în turul 2 al alegerilor vor intra Călin Georgescu și Crin Antonescu, independentul s-ar situa pe primul loc cu 39%. Antonescu ar avea 38%. În situația în care în turul 2 s-ar confrunta Călin

Georgescu și Elena Lasconi, Georgescu ar obține 44%, iar Lasconi - 31%. În confruntarea din turul 2 dintre Călin Georgescu și Nicușor Dan, Georgescu ar avea 43%, iar Nicușor Dan - 32%.

La partide, AUR a urcat pe primul loc în topul preferințelor cu 29%. Partidul PSD are 22%, USR și PNL fiecare 13%, SOS România - 8%, POT - 5%, UDMR - 4%.
Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 10-16 ianuarie 2025, pe un eșantion de 1.354 de participanți adulți, prin metoda interviului telefonic. Marja de eroare este +/- 2,6%.

MAI avertizează asupra unui fake news, prin care se induce în spațiul public ideea că „a fost premeditat” procesul de anulare a turului I al alegerilor pentru Președintele României.

Printr-o postare din social media și prin afirmațiile făcute în timpul unei emisiuni de televiziune se induce ideea falsă și artificial construită că anumite structuri ale MAI au acționat în acest scop, prin „cererea ca ștampilele să fie predate în aceeași saci cu voturile anulate”, susține ministerul.

„Având în vedere promovarea în spațiul public a acestor informații false, vă transmitem următoarele:
Modelul ștampilelor de vot utilizate pentru alegerile parlamentare a fost diferit față de modelul ștampilelor de vot utilizate la alegerile pentru președinte, deci cele utilizate pentru alegerile parlamentare NU se mai utilizau la nimic.
Prefecturile nu sunt implicate (nu au atribuții ) în procesul privind operațiunile de predare și primire a documentelor și materialelor necesare în procesul de votare, deci nu puteau „cere secțiilor de votare”.

Operațiunile de predare/primire a documentelor și materialelor necesare în procesul de votare se stabilesc prin decizie BEC.

Pentru alegerile parlamentare BEC a stabilit operațiunile de predare/primire a documentelor și materialelor necesare în procesul de votare prin Decizia 261/D/21.11.2024 (și DA, se predau în sacii cu buletinele neutilizate) – 3 (5) c.
Pentru alegerile prezidențiale BEC a stabilit operațiunile de predare/primire a documentelor și materialelor necesare în procesul de votare prin Decizia 160/D/17.11.2024 (inclusiv cu instrucțiuni clare pentru ștampilele de vot care se REUTILIZEAZĂ în turul 2 – se predau separat la birourile electorale județene) – 3 (4) și art.7 (1).”

Alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate care doresc să voteze la alegerile prezidențiale din acest an prin corespondență sau la o secție de votare din afara țării se pot înregistra online pe portalul www.votstrainatate.ro. Procedura este permisă de luni, 21 ianuarie.

„Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) informează că începând de astăzi, 20 ianuarie 2025, alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate, care doresc să voteze la alegerile prezidențiale din acest an prin corespondență sau la o secție de votare din afara țării, se pot înregistra online pe portalul www.votstrainatate.ro”, potrivit unui comunicat de presă.

Portalul cuprinde două secțiuni: Alegător în străinătate la o secție de votare și Alegător în străinătate prin corespondență.
„Până la ora 11.00, pe site-ul www.votstrainatate.ro au fost primite patru cereri de vot prin corespondență. Alegătorul care dorește să se înscrie pentru votul prin corespondență trebuie să completeze un formular online, în care să menționeze numele, prenumele, codul numeric personal, adresa de domiciliu sau reşedinţă, adresa de e-mail, precum şi opţiunea de transmitere în ţară sau la reprezentanţa diplomatică a votului exprimat prin corespondenţă. La acest formular, alegătorul trebuie să anexeze copia scanată sau fotografia actului de identitate şi a documentului care dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile străine”, scrie în comunicatul AEP.
Termenul - limită de înscriere în Registrul electoral ca alegător în străinătate prin corespondență este 20 martie 2025, ora 23.59.

Alegătorul român care optează să voteze în străinătate la o secție de votare va completa un formular online, în care va înscrie numele, prenumele, codul numeric personal, adresa de e-mail, localitatea şi statul unde optează să voteze, la care anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate.
„Menționăm că o secție de votare poate fi înființată la cererea a minimum 100 de cetățeni din aceeași localitate sau dintr-un grup de localități. Termenul - limită de înscriere în Registrul electoral ca alegător în străinătate la o secție de votare este 4 martie 2025, ora 23.59. (...) La alegerile pentru Președintele României din anul 2025, alegătorul pentru care Biroul electoral pentru votul prin corespondență nu a înregistrat primirea plicului cu opțiunea sa de vot își poate exercita dreptul de vot la acel scrutin la secțiile de votare”, se menționează în finalul comunicatului.

 Văd că este primită cu multă curiozitate vestea că Ministerul nu organizează olimpiade școlare pentru clasele I-IV în 2025. Declarația aaprține noului ministru al educației, Daniel David. Sub titlul „Pe scurt despre olimpiadele școlare la clasele I-IV în 2025”, ministrul a oferit explicații despre olimpiadele școlare.
Ministrul Educației a abordat subiectul pe blogul personal.

„Văd că este primită în spațiul public cu multă curiozitate vestea că Ministerul Educației și Cercetării nu organizează olimpiade școlare pentru clasele I-IV în anul 2025. Din respect pentru această preocupare, ca să punem acest lucru în context, iar apoi în profunzime psihoeducațională, iată cum stau lucrurile, pentru o înțelegere mai clară a acestei decizii. Adevărul este că ministerul nu a organizat olimpiade școlare pentru clasele I-IV nici anul trecut (2024), așa că nu este chiar o premieră”, a scris mministrul Educației, Daniel David.

El a explicat de ce este necesară măsura.
„Este drept însă că acest lucru este acum asumat mai ferm de mine deoarece:
a. În clasele I-IV important este să construim elementele de bază ale competențelor cheie.
b. Acest nivel elementar trebuie dezvoltat în ritmul fiecărui copil. Dacă ratăm acest lucru, atunci celelalte dezvoltări care se bazează pe el au de suferit. Am văzut în unele testări recente că unele forme de analfabetism funcțional identificate în clasa a IX-a au cauze identificabile chiar din clasa a V-a.
c. Participarea la olimpiade organizate de minister aduce o greutate mai mare concursurilor, începând să stimuleze prea devreme o industrie a meditațiilor și focalizări prea timpurii pe anumite domenii, ignorându-se altele (tot de bază), ceea ce poate distorsiona dezvoltarea nivelului elementar al tuturor competențelor cheie.
d. Este important să fim congruenți în politicile educaționale, pentru a nu deruta copiii și a nu avea politici cu efecte care se anulează reciproc. Am înlocuit la nivelul învățământului primar evaluarea prin note cu evaluarea prin calificative tocmai în lumina lucrurilor descrise mai sus, pentru a nu produce prea devreme segregare între copii (și școli) și afectarea stimei de sine, important fiind aici să dezvoltăm nivelul elementar al tuturor competențelor cheie, în ritmul personal al fiecărui copil, nu să facem diferențieri prea fine (și adesea nerelevante) și prea devreme între copii. În același spirit, la aceste vârste se urmărește mai ales dezvoltarea cooperării și a lucrului în echipă, competiția, importantă și ea, trebuind însă gândită la acest nivel în acest context.
e. Foarte important pentru mine, astfel de olimpiade organizate la nivel de minister la acest nivel educațional nu reprezintă seturi generalizate de bune practici europene.”

Concluzia ministrului David este că evaluările obligatorii la clasa a II-a și a IV-a, ar trebuie să fie folosite mult mai atent în procesul de învățare personalizată a elevului.
„În fine, pentru a stimula competiția adecvată, ministerul nu interzice derularea unor concursuri locale, regionale, naționale asumate autonom și responsabil de școală (și cu consultarea părinților), congruente însă cu politicile ministerului (și monitorizate de acesta), care pot pătrunde într-un portofoliu educațional mai extins, dar nu au greutatea și mesajul unei olimpiade organizate de minister. Tot aici amintesc că avem deja evaluările obligatorii la clasa a II-a și a IV-a, pe care ar trebui să le folosim mult mai atent în procesul de învățare personalizată a elevului. Așadar, hai să ne focalizăm în clasele I-IV pe dezvoltarea riguroasă și în ritmul personal, la cât mai mulți copii, a tuturor aspectelor elementare necesare competențelor-cheie, fără să distorsionăm acest proces prea devreme prin focalizarea pe olimpiade organizate de minister, cu accente prea timpurii pe anumite domenii, ignorându-se alte (ceea ce poate distorsiona dezvoltarea nivelului elementar al tuturor competențelor cheie), dar lăsând școlilor posibilitatea să facă comparații responsabile și voluntare prin concursuri locale/regionale/naționale ce pot intra într-un portofoliu educațional extins”, a precizat David.

Europarlamentarul român Victor Negrescu a trimis un mesaj public prin care susține că încearcă să combată „minciunile și aberațiile” folosite de extremiști. Politicianul care este și vicepreședinte al Parlamentului European, spune că România este parte din UE și din NATO „pentru propriul său interes”.

„În ultimele luni, extremiștii au vânturat toate minciunile și toate aberațiile despre politica externă și europeană. Danemarca a fost creată de România și România are frontieră la Marea Caspică sunt probabil ilustrative pentru teoriile conspiraționiste pe care aceștia le-au promovat. Realitatea este că România este parte din NATO și Uniunea Europeană pentru propriul său interes, deoarece aceste structuri ne protejează suveranitatea și independența, pentru că acestea sunt cluburile țărilor dezvoltate și democratice care au decis să își unească forțele pentru pace. De când au fost create aceste alianțe, statele membre nu au avut războaie între ele și chiar au reușit să colaboreze pentru o dezvoltare comună, iar comparativ cu alte perioade istorice trăim cele mai bune momente”, a scris europarlamentarul PSD, Victor Negrescu, pe Facebook.

Potrivit politicianului, România a a avut în ultimii ani „cea mai importantă perioadă de creștere și dezvoltare economică”, chiar dacă „lucrurile nu sunt perfecte, niciodată nu au fost perfecte, dar cu siguranță ne este mai bine și putem să ne asigurăm că poate să ne fie mai bine”.

„Apartenența la aceste organizații ne permite să proiectăm un viitor mai bun. Ipoteza că merge să ne aliem cu toată lumea și că trebuie să renunțăm la valorile noastre naționale bazate pe toleranță, pace și sprijinirea aliaților noștri adevărați reprezintă o ipocrizie menită să izoleze România și să o facă vulnerabilă în fața adversarilor săi. Știți foarte bine cum se numește cel care este cu toată lumea”, a precizat Victor Negrescu.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că proiectul de țară al României, în acest moment, este aderarea la OECD. Asta după ce România a fost acceptată în Spațiul Schengen și în programul american Visa Waiver.

România și-a propus să intre în OECD în 2026.
„Mai avem și OECD, acesta fiind programul de țară, în acest moment, al României, după finalizarea aderării la spațiul Schengen și Visa Waiver”, a declarat Marcel Ciolacu.
România a intrat în spațiul Schengen terestru începând cu 1 ianuarie 2025. De asemenea, România a fost acceptată în programul Visa Waiver și românii vor putea călători în Statele Unite ale Americii fără vize începând din primăvara acestui an.

Armata României participă, din ianuarie 2025, la trei din cele opt grupuri de luptă ale NATO de pe Flancul Estic. România și-a extins prezența începând cu luna ianuarie a anului 2025, cu efective și tehnică militară la încă două grupuri de luptă ale NATO care funcționează în țările aliate de pe Flancul Estic, respectiv Slovacia (cu un detașament antitanc) și Bulgaria (cu un detașament de cercetare), continuând, în același timp, participarea la grupul de luptă din Polonia, cu un detașament de apărare antiaeriană.

Potrivit MApN, decizia de înființare a grupurilor de luptă multinaționale din Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria a fost convenită în cadrul Summitului NATO de la Madrid, din anul 2022, ca parte a întăririi măsurilor de apărare colectivă pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice. Aceste grupuri de luptă s-au organizat după modelul celor din Țările Baltice și Polonia, care au fost înființate în urma Summitului NATO de la Varșovia, din 2016.
Grupul de luptă din Slovacia este coordonat de Spania și include militari din Cehia, Portugalia, România și Slovenia. În Bulgaria, grupul de luptă este condus de Italia, cu contribuții din Albania, Croația, Grecia, Muntenegru, Macedonia de Nord, România, Turcia și Statele Unite ale Americii.

Această extindere a contribuției Românieila asigurarea măsurilor aliate de descurajare și apărare completează prezența militarilor români la grupul de luptă din Polonia, unde Armata României participă din anul 2017. Prezența României cu peste 150 de militari și tehnică la grupurile de luptă ale Alianței Nord-Atlantice reflectă angajamentul ferm al țării noastre pentru consolidarea apărării colective pe Flancul Estic, susține MApN.
Grupul de luptă al NATO din România are ca națiune-cadru Franța, iar ca state contributoare Belgia, Luxemburg și Spania. Alături de cel din Bulgaria, se află în coordonarea Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est din București.

În prezent, România contribuie la menținerea securității regionale și globale cu peste 1.000 de militari. Țara noastră participă și la misiuni și operații ale Uniunii Europene, unde deține comanda misiunii UE de Instruire a Forțelor Armate din Republica Centrafricană (EUTM RCA), urmând să preia și pe cea a EUFOR ALTHEA în Bosnia și Herțegovina, în cadrul căreia este cel mai important contributor.
Astfel, din cele nouă operații și misiuni militare desfășurate sub egida Politicii de Securitate și Apărare Comună (PSAC) a Uniunii Europene la care contribuie cu efective și tehnică militară, România va exercita, simultan, comanda a două dintre acestea, precizează MApN.

Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat că gradul de ocupare al posturilor de judecător a crescut cu 5%. Anunțul a fost făcut marți.

Instituția susține că la începutul lunii ianuarie, în cadrul sistemul judiciar din România, din 5071 de posturi de judecător sunt ocupate 4251 de posturi. Cifra reprezintă 83,82% din total. De asemenea, din 3071 de posturi de procuror sunt ocupate 2266 de posturi, ceea ce reprezintă 73,79%.

CSM mai transmite că reducerea deficitului de magistrați și suplimentarea posturilor de personal auxiliar din instanțe și parchete constituie o prioritate.