Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează asupra unei campanii de atacuri cibernetice care vizează utilizatorii aplicațiilor de mesagerie Signal și WhatsApp, în special oficiali guvernamentali și alte persoane de interes.

Potrivit informațiilor transmise de Serviciul de Informații al Țărilor de Jos (AIVD), atacurile sunt atribuite unor actori cibernetici cu afiliere rusă. Aceștia încearcă să compromită conturile utilizatorilor prin metode de inginerie socială, pretinzând că sunt agenți sau chatboți de suport tehnic ai platformelor de mesagerie.

În cadrul campaniei, victimele sunt convinse să transmită codurile de autentificare în doi pași (2FA) sau să permită conectarea unor dispozitive necunoscute prin funcția „Linked Devices”, ceea ce oferă atacatorilor acces la conturi și conversații.

DNSC recomandă utilizatorilor să nu divulge niciodată codurile de autentificare, să verifice identitatea persoanelor care pretind că oferă suport tehnic prin canale separate de comunicare și să evite transmiterea de informații confidențiale prin aplicațiile de mesagerie.

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează asupra unei campanii de atacuri cibernetice care vizează utilizatorii aplicațiilor de mesagerie Signal și WhatsApp, în special oficiali guvernamentali și alte persoane de interes.

Potrivit informațiilor transmise de Serviciul de Informații al Țărilor de Jos (AIVD), atacurile sunt atribuite unor actori cibernetici cu afiliere rusă. Aceștia încearcă să compromită conturile utilizatorilor prin metode de inginerie socială, pretinzând că sunt agenți sau chatboți de suport tehnic ai platformelor de mesagerie.
În cadrul campaniei, victimele sunt convinse să transmită codurile de autentificare în doi pași (2FA) sau să permită conectarea unor dispozitive necunoscute prin funcția „Linked Devices”, ceea ce oferă atacatorilor acces la conturi și conversații.

DNSC recomandă utilizatorilor să nu divulge niciodată codurile de autentificare, să verifice identitatea persoanelor care pretind că oferă suport tehnic prin canale separate de comunicare și să evite transmiterea de informații confidențiale prin aplicațiile de mesagerie.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul pregătește un pachet de măsuri pentru reducerea cheltuielilor publice, care include diminuarea personalului din instituțiile statului cu aproximativ 10% și reformarea companiilor de stat.

Șeful Executivului a declarat, marți seara, la Euronews, că măsura privind reducerea personalului va fi aplicată la nivel general, vizând instituții precum ministerele, agențiile guvernamentale și Televiziunea Română.

„Toate instituțiile publice trebuie să-și facă reducerea de personal de 10%”, a afirmat premierul.

El a precizat că anumite domenii nu vor fi afectate de aceste reduceri, în special cele în care există deja deficit de personal, cum sunt Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Apărării Naționale. Pentru aceste sectoare, Guvernul are în vedere elaborarea unui proiect privind creșterea vârstei de pensionare, în contextul unui ritm ridicat al ieșirilor din sistem.

În paralel, Executivul vizează reformarea companiilor de stat, pe care premierul le-a descris drept un sector dificil de schimbat, dar esențial pentru eficientizarea economiei. Potrivit acestuia, în multe cazuri, funcțiile de conducere au fost ocupate fără criterii stricte de performanță, iar contractele de management nu au inclus indicatori care să stimuleze eficiența.

„Trebuie să recunoaștem că administrarea companiilor de stat nu se face la nivelul la care s-ar putea face de bine”, a declarat Ilie Bolojan.
Premierul a subliniat că reformele vor fi condiționate de reducerea cheltuielilor, creșterea veniturilor și îmbunătățirea serviciilor, însă a avertizat că implementarea acestora va fi dificilă, în condițiile în care Guvernul nu are control direct asupra tuturor companiilor de stat.

Guvernul României, împreună cu Grupul Băncii Mondiale, a organizat marți, la Palatul Victoria, o conferință dedicată consolidării rolului țării în procesul de redresare și reconstrucție a Ucraina. Evenimentul, intitulat „Consolidarea rolului României în procesul de redresare și reconstrucție a Ucrainei”, a reunit reprezentanți ai instituțiilor publice, ai mediului asociativ și ai sectorului privat, pentru a analiza oportunitățile și responsabilitățile României în sprijinirea statului vecin.

Potrivit unui comunicat oficial, discuțiile s-au concentrat pe evaluarea nevoilor de reconstrucție și modernizare ale Ucrainei, precum și pe identificarea unor direcții concrete prin care România își poate consolida contribuția în sectoare strategice.
Șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, a declarat că România își propune o implicare activă și coordonată în acest proces, atât la nivel național, cât și local, inclusiv prin facilitarea accesului companiilor românești pe piața ucraineană.

La rândul său, Anna Akhalkatsi, director al Băncii Mondiale pentru Uniunea Europeană, a subliniat potențialul companiilor românești din domenii precum construcții, energie, logistică și servicii digitale de a contribui la reconstrucția Ucrainei și de a genera creștere economică.

În cadrul conferinței au fost abordate și aspecte legate de securitatea energetică regională, inclusiv valorificarea resurselor de gaze din Marea Neagră și dezvoltarea interconectărilor electrice dintre cele două țări.
De asemenea, autoritățile au evidențiat priorități în domeniul transporturilor, precum modernizarea infrastructurii feroviare și rutiere, extinderea punctelor de trecere a frontierei și dezvoltarea Portul Constanța, precum și creșterea capacității de tranzit pe canalul Sulina.

Reprezentanții Guvernului au menționat că sprijinul financiar pentru proiectele de investiții ar putea proveni din fonduri de coeziune, programe europene și platforme ale Băncii Mondiale.

La eveniment au participat oficiali guvernamentali, reprezentanți ai agențiilor regionale și ai mediului de afaceri, obiectivul fiind definirea unei strategii clare de implicare a României în procesul de reconstrucție a Ucrainei.

Partenera președintelui Nicușor Dan, Mirabela Grădinaru, participă la Washington la un summit internațional dedicat educației digitale a copiilor, organizat la inițiativa Primei Doamne a SUA, Melania Trump. În intervenția susținută în deschiderea evenimentului „Pregătind viitorul împreună”, aceasta a subliniat necesitatea unei abordări integrate care să conecteze educația, inovația și tehnologia, într-un context global în care competențele digitale devin esențiale.

Mirabela Grădinaru a mulțumit gazdei pentru inițiativă, pe care a descris-o drept una valoroasă pentru creșterea vizibilității și impulsului în domeniul educației digitale, arătând totodată că își dorește o colaborare strânsă cu partenerii internaționali pentru dezvoltarea unor proiecte concrete. Ea a vorbit despre importanța alfabetizării media, a siguranței online și a utilizării responsabile a tehnologiei de către copii, profesori și părinți.

La eveniment, aceasta este însoțită de experți români, printre care Andrada Morar, reprezentant al companiei UiPath, și Robert Berza, implicați în discuțiile privind integrarea tehnologiilor moderne, inclusiv a soluțiilor bazate pe inteligență artificială, în educație.

Summitul se desfășoară pe parcursul a două zile și include o sesiune de lucru la United States Department of State și o reuniune la nivel înalt la Casa Albă, cu participarea Primelor Doamne și a reprezentanților statelor implicate. Discuțiile vizează atât accesul la instrumente digitale moderne, cât și protecția copiilor în mediul online și sprijinirea sistemelor educaționale în adaptarea la noile tehnologii.

În marja vizitei, delegația română are programate întâlniri cu oficiali și experți americani, inclusiv cu Lisa Choate, reprezentanta American Councils for International Education, organizație care derulează programe de schimb educațional cu România. De asemenea, agenda include o întâlnire cu medici români din SUA specializați în tratarea adicțiilor, precum și o vizită la Georgetown University, unde delegația va discuta cu Matthew Biel și echipa sa.

Administrația Prezidențială a transmis că participarea României la acest summit reflectă angajamentul pentru susținerea educației digitale și dezvoltarea unor politici publice adaptate provocărilor mediului online, într-un context în care tehnologia joacă un rol tot mai important în formarea noilor generații.

Lucrările la heliportul și parcarea supraetajată din cadrul Spitalul Județean de Urgență Galați avansează, a anunțat Costel Fotea, președintele Consiliul Județean Galați.

Potrivit acestuia, pe șantier au fost finalizate rețelele de utilități, instalațiile PSI și sistemele automatizate de control al iluminatului. Totodată, au fost montate stațiile de încărcare pentru autovehicule electrice, parcometrele și senzorii pentru gestionarea automatizată a locurilor de parcare.

De asemenea, s-a lucrat la al doilea lift de acces și la finisarea spațiilor camerei de gardă, destinate piloților și personalului operațional.
„Ultimele verificări pe șantierul parcării supraetajate de la Spitalul Județean Galați. Peste 460 de locuri de parcare vor fi în curând disponibile pentru a facilita accesul pacienților, aparținătorilor și personalului medical”, a transmis, marți, Costel Fotea.
Reprezentanții administrației județene susțin că investiția face parte dintr-un proiect mai amplu de modernizare a infrastructurii medicale, menit să îmbunătățească intervențiile de urgență și accesul pacienților la servicii medicale.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, s-a întâlnit marți, la București, cu comisarul european pentru pescuit și oceane, Costas Kadis, pentru a discuta viitorul sectorului la nivelul UE. Discuțiile s-au concentrat pe prioritățile europene din domeniu, inclusiv viitorul Politicii Comune în domeniul Pescuitului, Cadrul Financiar Multianual post-2027 și dezvoltarea economiei albastre. Un punct central al întrevederii l-a constituit situația specifică a Mării Negre.

În cadrul întâlnirii desfășurate la Ministerul Agriculturii, ministrul Barbu a subliniat necesitatea unei abordări integrate și simplificate pentru dezvoltarea sectorului maritim, adaptată particularităților regionale.
„Viitorul politicii europene în domeniul pescuitului trebuie construit pe un echilibru real între sustenabilitate, competitivitate și nevoile comunităților costiere. Marea Neagră are particularități care trebuie recunoscute și integrate în deciziile europene”, a declarat ministrul.

Oficialul român a evidențiat, de asemenea, importanța investițiilor în acvacultură, procesare și lanțul valoric, pentru creșterea valorii produselor și reducerea dependenței de importuri.

La rândul său, comisarul european Costas Kadis a apreciat rolul României ca partener strategic în regiune și implicarea acesteia în gestionarea sustenabilă a resurselor piscicole.
„Vom continua să lucrăm împreună pentru a asigura un cadru european coerent care să susțină atât viitorul economic, cât și sustenabilitatea sectorului pescuitului”, a transmis acesta.
Potrivit comunicatului oficial, România și-a reiterat angajamentul pentru implementarea politicilor europene, inclusiv prin contribuția la colectarea datelor și consolidarea mecanismelor de control în domeniul pescuitului.

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a explicat luni, în fața presei, principalele motive care stau la baza discuțiilor privind o eventuală schimbare din funcție a premierului Ilie Bolojan, invocând întârzieri în adoptarea măsurilor economice, lipsă de transparență în gestionarea unor fonduri europene și absența unor decizii rapide în contextul crizei energetice.

Grindeanu a subliniat că planul de relansare economică propus de PSD încă din luna septembrie a fost adoptat abia după o perioadă de cinci luni consecutive de scădere economică. Potrivit acestuia, întârzierea ar fi fost determinată inclusiv de faptul că inițiativa a aparținut social-democraților.

Un alt punct criticat de liderul PSD este lipsa de claritate în ceea ce privește programul SAFE, pe care l-a descris drept un mecanism de finanțare bazat pe împrumuturi, chiar dacă la dobânzi avantajoase. Grindeanu a atras atenția că, în ciuda impactului pe termen lung asupra bugetului public, informațiile despre modul de alocare a fondurilor sunt insuficiente. El a menționat că doar o parte din sumă, respectiv 4 miliarde de euro din totalul de 16 miliarde, ar urma să fie direcționată către proiecte de mobilitate militară și infrastructură, în timp ce restul banilor rămân neclarificați din perspectiva investițiilor, a creării de locuri de muncă sau a efectelor economice.

În același context, Grindeanu a evidențiat și presiunile tot mai mari generate de criza din sectorul energetic, afirmând că reprezentanții PSD au cerut în mod repetat, în ultimele săptămâni, adoptarea unor măsuri urgente de către Guvern. Acesta și-a exprimat speranța că Executivul va lua o primă decizie concretă în acest sens în perioada imediat următoare.

Totodată, liderul social-democrat a precizat că analiza actualei guvernări nu se limitează la critici, ci include și o evaluare internă a activității miniștrilor PSD. În cadrul întâlnirilor regionale organizate în partid, conducerea va prezenta atât realizările, cât și problemele identificate, pentru ca membrii formațiunii să poată lua o decizie informată privind viitorul coaliției.

Grindeanu a subliniat necesitatea acestei evaluări, în contextul apropierii unui an de la formarea actualei coaliții, afirmând că schimbarea direcției este justificată atunci când rezultatele nu sunt satisfăcătoare

Lucrările de construcție la noul Centru Integrat de Îngrijiri Paliative din Galați au început, proiectul fiind anunțat de președintele Consiliului Județean, Costel Fotea, care a subliniat importanța investiției pentru pacienții cu boli grave.

Potrivit acestuia, centrul va oferi servicii medicale dedicate alinării suferinței persoanelor afectate de afecțiuni severe, inclusiv boli oncologice în stadii avansate, completând infrastructura medicală existentă la Spitalul Județean Clinic de Urgență „Sf. Ap. Andrei”.

Proiectul, finanțat de Consiliul Județean Galați, are o valoare de aproximativ 30 de milioane de lei și prevede construirea unei unități moderne cu 50 de paturi, dispusă într-o clădire cu patru etaje.

Noul centru va fi dotat cu peste 1.000 de echipamente medicale de ultimă generație și va include saloane pentru doi sau trei pacienți, cabinete medicale, spații pentru kinetoterapie, consiliere psihologică, săli de tratament și zone dedicate socializării și așteptării.

Reprezentanții administrației județene afirmă că investiția vizează nu doar extinderea serviciilor medicale, ci și îmbunătățirea calității vieții pacienților aflați în suferință, prin asigurarea unor condiții moderne de îngrijire paliativă.

Guvernul României urmează să adopte marți o ordonanță de urgență prin care va institui stare de criză pe piața petrolului, alături de un pachet de măsuri destinate protejării populației și economiei, inclusiv plafonarea adaosului comercial la carburanți.

Decizia a fost luată în cadrul unei reuniuni convocate la Palatul Victoria de premierul Ilie Bolojan, în contextul evoluțiilor recente de pe piața produselor petroliere. Potrivit unui comunicat oficial, măsura va fi aplicată pentru o perioadă inițială de șase luni, cu posibilitatea de prelungire succesivă în intervale de câte trei luni, în funcție de persistența factorilor care au generat criza.

Executivul anunță că, pe durata stării de criză, va introduce mai multe mecanisme de intervenție. Printre acestea se numără limitarea adaosului comercial pentru benzină, motorină și materiile prime aferente, pe întreg lanțul de distribuție.
Totodată, exporturile și livrările intracomunitare de carburanți vor putea fi realizate doar cu acordul prealabil al Ministerului Economiei și al Ministerului Energiei. Guvernul mai prevede reducerea proporției de biocarburant din benzină, măsură care ar putea contribui la scăderea prețului final pentru consumatori.

Monitorizarea pieței va fi realizată în mod constant de către Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei, Ministerul Energiei și Consiliul Concurenței, care vor analiza evoluțiile și vor propune eventuale măsuri suplimentare.
La întâlnirea de la Palatul Victoria au participat vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Energiei Bogdan Ivan, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, ministrul Economiei Irineu Darău, precum și reprezentanți ai Consiliului Concurenței.