Lucrările de refacere a drumului județean DJ 242, între localitățile Târgu Bujor și Vârlezi, în zona cunoscută de localnici drept „litera M”, au fost finalizate, după ce infrastructura rutieră și podul din zonă au fost grav afectate de inundațiile din anul 2024.

Investiția, în valoare de 2,2 milioane de lei, a fost realizată de Consiliul Județean Galați și a vizat refacerea porțiunii de drum distruse, precum și punerea în siguranță a zonei.
Potrivit președintelui CJ, Costel Fotea, pentru prevenirea alunecărilor de teren au fost consolidate și betonate taluzurile și acostamentele, iar șanțurile de scurgere au fost lărgite pe ambele părți ale drumului, pentru a putea prelua volume mari de apă în perioadele cu precipitații abundente.

De asemenea, rampele podului, grav afectate de viituri, au fost refăcute integral, iar albia a fost consolidată cu beton și piatră, atât în amonte, cât și în aval, pentru a rezista forței apelor.
Pentru creșterea siguranței rutiere, au fost montate parapete de protecție și a fost refăcută semnalizarea rutieră. Autoritățile susțin că DJ 242 este, în prezent, un drum sigur și rezistent în fața fenomenelor meteo extreme.

Guvernul a adoptat miercuri o ordonanță de urgență prin care stabilește termenul limită pentru adoptarea hotărârilor privind taxele și impozitele locale pentru anul 2026. Consiliile locale și Consiliul General al Municipiului București trebuie să aprobe aceste hotărâri până la 31 decembrie 2025.

Anterior, autoritățile publice locale aveau obligația de a adopta hotărârile cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte de încheierea exercițiului bugetar. Ordonanța introduce, de asemenea, posibilitatea Ministerului Finanțelor de a sista temporar alimentarea cu cote defalcate din impozitul pe venit și sume pentru echilibrare, cu excepția cheltuielilor salariale și sociale obligatorii, în cazul neadoptării hotărârilor de consiliu local.
Guvernul precizează că noile reglementări permit adoptarea rapidă a hotărârilor și clarifică situația în contextul întârzierii publicării pachetului doi de măsuri fiscal-bugetare, ca urmare a deciziei Curții Constituționale.
Principalele prevederi ale OUG:

Consiliile locale pot adopta hotărârile privind taxele și impozitele locale prin ședințe de îndată, până la 31 decembrie.
Taxele și impozitele locale, cu excepția celor pentru clădiri și terenuri, pot fi indexate cu rata inflației.
Regimul actual de impozitare a clădirilor rezidențiale se menține până în 2027, inclusiv pentru persoanele juridice; din 2027 impozitarea se va face pe baza valorii de piață, conform reformei asumate prin PNRR.
Se introduc corecții tehnice și de redactare, fără impact asupra conținutului reformei.
Potrivit Executivului, aceste măsuri aduc claritate pentru autoritățile locale și contribuabili, respectând angajamentele asumate prin PNRR.

Președintele României, Nicușor Dan, a afirmat joi, înainte de reuniunea „Coaliției de Voință” a statelor care sprijină Ucraina, că Bucureștiul susține orice formă de ajutor financiar pentru Kiev, inclusiv utilizarea activelor rusești înghețate, în contextul deliberărilor europene privind continuarea sprijinului pentru Ucraina.

Întrebat despre inițiativele de sprijinire a Ucrainei, Dan a precizat că România sprijină toate opțiunile de ajutor: „Ucraina este importantă pentru securitatea României și pentru stabilitatea regiunii”, a spus șeful statului.
El a adăugat că discuțiile la nivel european încep cu tema utilizării activelor rusești blocate în instituții financiare din Europa, ca posibilă sursă de finanțare pentru sprijinul Kievului.
Nicușor Dan a reiterat, în mai multe intervenții recente, angajamentul României de a susține Ucraina atât financiar, cât și ca parte a unui efort european și transatlantic mai larg, subliniind că securitatea Ucrainei este strâns legată de securitatea României și a regiunii.
Utilizarea activelor rusești înghețate rămâne unul dintre cele mai discutate și sensibile subiecte de pe agenda liderilor europeni, pe fondul negocierilor privind ajutorul continuu pentru Ucraina. 

Președintele USR, Dominic Fritz, a anunțat convocarea Comitetului Politic al partidului pentru stabilirea propunerii de ministru al Apărării, după demisia lui Ionuț Moșteanu.

Dominic Fritz a declarat că joi dimineață are loc ședința Comitetului Politic, iar vineri va fi votată propunerea pentru conducerea Ministerului Apărării. „Mâine dimineață convoc Comitetul Politic și vineri votăm propunerea pe care o voi face pentru Ministerul Apărării”, a afirmat Fritz la Antena 3 CNN, miercuri seara.
Portofoliul Apărării a rămas vacant după plecarea lui Ionuț Moșteanu, iar în prezent funcția este asigurată interimar de ministrul Economiei, Radu Miruță.

Liderul USR nu a avansat un nume, dar a precizat că viitorul ministru va fi „un om calificat, care cunoaște domeniul, cu greutate politică”, familiarizat cu programul SAFE și capabil să gestioneze fondurile care vor ajunge în România prin acest mecanism.
Printre variantele luate în calcul se află senatorul USR Sorin Șipoș, liderul organizației județene USR Timiș și apropiat al lui Dominic Fritz. Șipoș a declarat anterior că a fost coleg de clasă cu actualul președinte al României, Nicușor Dan, în perioada liceului. Un alt nume este parlamentarul Bogdan Rodeanu.

Premierul Ilie Bolojan a explicat, miercuri, motivele pentru care Guvernul a decis majorarea impozitului pe proprietăți începând cu anul viitor, precizând că măsura era asumată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și a fost amânată timp de trei ani.

„Am fost criticat, dar de trei ani de zile trebuia să facem asta în angajament PNRR”, a declarat premierul, referindu-se la creșterea impozitului pentru locuințe.
Ilie Bolojan a afirmat că plata impozitului pe proprietăți este necesară pentru finanțarea investițiilor locale. Potrivit acestuia, cetățenii care beneficiază de extinderea rețelelor de apă și canalizare, de asfaltare sau de alte lucrări de infrastructură trebuie să contribuie la bugetele locale pentru cofinanțarea acestor proiecte. „Nu mai avem de unde să le finanțăm și vrem să le continuăm”, a spus premierul.
Șeful Executivului a mai precizat că accesul mai bun la locuințe, străzi iluminate sau asfaltate și servicii de sănătate locale mai bune presupune plata impozitelor aferente.

Începând cu 1 ianuarie 2026, impozitele pe clădiri ar putea crește cu până la 80%, potrivit proiectelor aflate în analiză.
Cabinetul Bolojan are pe ordinea de zi a ședinței de Guvern un proiect de Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Titlului IX „Impozite și taxe locale” din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Proiectul a fost publicat în transparență decizională de Ministerul Finanțelor în data de 12 decembrie.

Conform notei de fundamentare, inițiativa Ministerului Finanțelor este determinată de dificultățile apărute în implementarea modificărilor aduse Codului fiscal, generate de adoptarea întârziată a Legii nr. 239/2025 privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice.
Documentul arată că procesul legislativ a fost întârziat din cauza analizării proiectului de către Curtea Constituțională în două rânduri, ceea ce a dus la temporizarea aplicării legii și la amânarea demersurilor care trebuiau realizate de autoritățile locale.

Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a atribuit contractul pentru proiectarea și construirea Drumului Expres Bacău–Piatra Neamț, proiect strategic care va asigura legătura municipiului Piatra Neamț cu Autostrada Moldovei A7.
Contractul a fost câștigat de o asociere româno-bulgară condusă de Danlin XXL, din care mai fac parte Groma Hold (Bulgaria), Intertranscom Impex SRL, Evropeiski Patisha și Antrepriza de Construcții Drumuri și Autostrăzi. Valoarea ofertei declarate câștigătoare este de 5,17 miliarde lei, fără TVA.

Contractul poate fi semnat după expirarea perioadei de depunere a eventualelor contestații.
Drumul Expres Bacău–Piatra Neamț va avea o lungime de 51 de kilometri și va asigura condiții moderne de transport între cele două municipii, contribuind la reducerea traficului greu și de tranzit din interiorul orașelor Bacău și Piatra Neamț.
Durata totală de realizare a proiectului este de 48 de luni, din care 12 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuția lucrărilor. Garanția lucrărilor este de cinci ani.
Pe traseu vor fi realizate:
-30 de structuri (poduri, pasaje și viaducte), cu o lungime totală de aproximativ 16 kilometri;
-două structuri cu lungimi de peste 1.000 de metri, cea mai lungă fiind un viaduct de 1.072 metri la nodul de conexiune cu Autostrada A7, secțiunea Bacău–Pașcani;
-cinci noduri rutiere: nod tip „trompetă” pentru conexiunea cu A7 (km 0), nod Racova (DN15), nod Podoleni, nod Săvinești și nod Piatra Neamț;
-spațiu de servicii tip S3, pe ambele sensuri de mers;
-Centru de Întreținere și Coordonare (CIC).

Proiectul va fi realizat într-un singur contract și este considerat un pas important pentru dezvoltarea rețelei naționale de transport, creșterea siguranței rutiere și atragerea de investiții în județele Bacău și Neamț. Potrivit Ministerului Transporturilor, constructorul a beneficiat și de punctaj suplimentar pentru angajarea șomerilor din cele două județe.
Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Constantin Șerban, a subliniat că investiția confirmă rolul infrastructurii rutiere ca motor al dezvoltării economice regionale și naționale.

Premierul Ilie Bolojan a avertizat, miercuri, că actuala coaliție de guvernare riscă să se blocheze și să se destrame dacă relațiile dintre partidele aflate la putere nu vor fi „resetate”, în contextul votului dat de senatorii PSD pentru adoptarea unei moțiuni simple împotriva ministrei USR, Diana Buzoianu.

Referindu-se la moțiunea simplă dezbătută și votată în Senat, Ilie Bolojan a afirmat că episodul reprezintă o încălcare a protocolului de coaliție. „Ceea ce s-a întâmplat ieri la Senat n-a fost un lucru bun. Pe de o parte pentru că a fost o încălcare a protocolului de coaliție”, a declarat premierul la Digi FM.

Acesta a remarcat că tensiunile dintre partidele din coaliție au fost speculate de opoziție. „Când s-a dus la microfon doamna ministru și a dat replici PSD, cei care aplaudau erau cei din opoziție cel mai mult. Iar când s-au dus colegii de la PSD și au criticat-o pe doamna ministru, din nou cei care aplaudau cel mai mult erau cei din opoziție”, a spus Bolojan.
Premierul a subliniat că escaladarea conflictelor publice afectează funcționarea Executivului. „Din punct de vedere uman, e greu să faci echipe puternice mâine dacă astăzi oamenii se porcesc între ei și coboară critica la un nivel care nu este de natură a crea încredere”, a declarat acesta, adăugând că astfel de dispute nu aduc beneficii niciunuia dintre partenerii de guvernare.

Ilie Bolojan a avertizat că, în lipsa unei schimbări de abordare, coaliția riscă să intre într-un blocaj permanent. „Azi cu o moțiune împotriva unui ministru, mâine cu o altă moțiune împotriva altui ministru, poi mâine un partid îl cheamă pe ministrul celuilalt partid în Parlament – criticile vor continua, iar degradarea relațiilor se va accentua”, a explicat premierul.
În concluzie, șeful Executivului a transmis un mesaj ferm partenerilor de coaliție: „Coaliția cu siguranță ar putea funcționa mai bine. Dacă nu se resetează relațiile în coaliție, lucrurile nu se vor termina bine. E doar o problemă de timp până când conflictele vor escalada și lucrurile se vor termina prost”.

Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban, a semnat, miercuri, contractul de finanțare pentru un proiect de modernizare a infrastructurii portuare din România, în valoare totală de aproape 165 de milioane de lei, finanțat prin Programul Transport 2021–2027.

Potrivit ministrului, contractul vizează proiectul „Modernizare și extindere infrastructură de alimentare cu apă și canalizare în Portul Constanța”, considerat o investiție majoră pentru dezvoltarea infrastructurii portuare. Anunțul a fost făcut de Ciprian Șerban pe Facebook.

Valoarea totală a proiectului este de 164.962.132,02 lei, TVA inclus. Din această sumă, 62.543.937,02 lei reprezintă contribuția Uniunii Europene, 62.543.937,01 lei provin din cofinanțarea de la bugetul de stat, iar 39.874.257,99 lei sunt cheltuieli neeligibile.

Proiectul are ca obiectiv modernizarea și extinderea rețelelor de alimentare cu apă, canalizare menajeră și pluvială, construirea și reabilitarea stațiilor de pompare și epurare, precum și implementarea unor soluții tehnice moderne pentru eficientizarea consumului de apă, protecția mediului și creșterea siguranței la incendiu.
„Prin această investiție, Portul Constanța face un pas important în conformarea cu directivele europene privind apa și apele uzate, crește eficiența operațională și își consolidează rolul de hub logistic strategic la Marea Neagră”, a declarat ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban.

Aproximativ 50 de kilometri din Autostrada Moldovei (A7) au intrat în etapa finală a lucrărilor, fiind demarate pregătirile pentru deschiderea traficului, potrivit informațiilor furnizate de autorități.

Este vorba despre tronsonul Focșani – Adjud Nord, care continuă secțiunea Buzău – Focșani, deschisă circulației anul trecut. Odată cu darea în trafic a acestui tronson, traficul de tranzit va fi scos din municipiul Adjud, iar șoferii vor beneficia de o circulație mai rapidă și mai sigură.

După deschiderea tronsonului, va fi asigurată circulația neîntreruptă pe Autostrada A7 între Ploiești și Adjud, pe o distanță de aproximativ 196 de kilometri, precum și o conexiune rutieră rapidă de aproape 240 de kilometri între București și Adjud.

În prezent, pe șantier se mai desfășoară lucrări de asfaltare pe ultimele pasaje, montarea rosturilor de dilatație și a parapetelor, realizarea semnalizării rutiere, finalizarea panourilor fonoabsorbante, lucrări la sistemele ITS și de iluminat, precum și testarea acestora. Unele lucrări, precum cele de amenajare a scurgerilor apelor, drumurilor de întreținere, parcărilor și spațiilor de servicii, vor continua și după deschiderea traficului.

Șantierul este mobilizat cu 2.874 de muncitori,592 de șoferi pe 296 de autobasculante, care lucrează în două schimburi, și 365 de utilaje. Reprezentanții proiectului precizează că, în pofida condițiilor meteo nefavorabile din ultima perioadă, mobilizarea din teren permite deschiderea circulației în perioada următoare.
Proiectul este cofinanțat din fonduri europene.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță deschiderea sesiunii de depunere a cererilor de finanțare prin intervenția DR-23 – Investiții pentru procesarea și marketingul produselor agricole, destinată sprijinirii dezvoltării industriei alimentare din România.

Potrivit ministrului Agriculturii, Florin Barbu, alocarea financiară totală se ridică la aproape 165 de milioane de euro, fonduri care vor fi utilizate pentru extinderea și modernizarea unităților de procesare, în special în sectoarele de panificație, morărit, patiserie, cofetărie, zahăr, precum și pentru alte preparate alimentare.

Finanțarea este destinată atât înființării de noi unități de procesare, cât și extinderii și modernizării celor existente, incluzând achiziția de echipamente și linii tehnologice moderne, amenajarea spațiilor de depozitare și condiționare, precum și dezvoltarea capacităților de comercializare. Sunt eligibile inclusiv investițiile în magazine proprii, rulote alimentare și platforme de vânzare online.

Sprijinul nerambursabil poate ajunge până la 10 milioane de euro pentru investițiile din sectorul panificației și până la 3 milioane de euro pentru celelalte tipuri de investiții, cu o intensitate maximă a finanțării de 65% din valoarea totală eligibilă a proiectului.
Informațiile detaliate privind condițiile de eligibilitate, criteriile de selecție și procedura de depunere a proiectelor sunt disponibile pe site-ul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).