Primul obuzier autopropulsat K9 „Tunetul”, destinat Forțelor Terestre Române, a fost finalizat la fabrica Hanwha Aerospace din Coreea de Sud și este pregătit pentru livrare către România, în cadrul programului de modernizare a capacităților de artilerie ale Armatei Române.

Sistemul face parte din contractul semnat în iulie 2024 între Ministerul Apărării Naționale și compania sud-coreeană Hanwha Aerospace, acord estimat la aproximativ 1 miliard de dolari.

Potrivit prevederilor contractuale, România va primi 54 de obuziere autopropulsate K9 Thunder, dintre care primele 18 unități sunt fabricate integral în Coreea de Sud. Restul de 36 de sisteme vor fi produse în România, începând cu anul 2027, la uzina pe care Hanwha urmează să o construiască la Petrești.

Programul include, de asemenea, 36 de vehicule de realimentare K10 și aproximativ 18.000 de proiectile de artilerie destinate Forțelor Terestre. Livrările vor fi realizate etapizat, în trei tranșe, pe o perioadă de cinci ani.

Obuzierul K9 Thunder, supranumit „Tunetul coreean”, este unul dintre cele mai utilizate sisteme de artilerie autopropulsată la nivel internațional, fiind în serviciu în nouă state, inclusiv în cinci țări membre NATO: Polonia, Norvegia, Estonia, Finlanda și Turcia.

Sistemul poate atinge viteze de peste 67 km/h și are o rată de foc de până la opt obuze pe minut, fiind proiectat pentru operare în condiții climatice diverse.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii anunță începerea etapei de proiectare pentru încă 64 de kilometri din Autostrada „Unirii” (A8), pe tronsonul Târgu Mureș – Târgu Neamț, un proiect strategic destinat conectării regiunilor istorice Transilvania și Moldova.

Începând de astăzi, asocierea condusă de constructorul român UMB demarează activitățile de proiectare în cadrul contractelor de proiectare și execuție pentru loturile 1C Sărățeni–Joseni și 2B Grințieș–Pipirig, considerate printre cele mai complexe segmente de autostradă din România.

Contractele, gestionate de Compania Națională de Investiții Rutiere și semnate în anul precedent, prevăd o durată totală de implementare de 54 de luni, din care 14 luni sunt alocate fazei de proiectare și 40 de luni execuției lucrărilor. Odată cu demararea acestei etape, întreg segmentul montan Sărățeni–Pipirig, însumând 116 kilometri, se află în prezent în faza de proiectare.
Lotul 1C Sărățeni–Joseni, cu o lungime de 32,4 kilometri, traversează județele Mureș și Harghita și include realizarea a peste 30 de pasaje, trei tuneluri și două structuri speciale pentru asigurarea permeabilității faunei.
Lotul 2B Grințieș–Pipirig, situat în județul Neamț și considerat cel mai dificil tronson al Autostrăzii A8, va include 60 de poduri și pasaje, precum și 16 tuneluri. Pentru asigurarea conectivității, este prevăzut un nod rutier în zona Tulgheș, care va face legătura cu lotul 2A Ditrău–Grințieș, aflat în proiectare, precum și o descărcare provizorie la est, pentru conexiunea cu lotul 2C Pipirig–Vânători Neamț (Leghin).

„Reconfirmăm angajamentul și determinarea pentru dezvoltarea infrastructurii moderne, menite să asigure conectivitatea între regiunile istorice ale României, să stimuleze investițiile și să crească siguranța rutieră”, a declarat ministrul Transporturilor, Ciprian Constantin Șerban.
Autostrada „Unirii” A8 reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din România, având rolul de a facilita mobilitatea și dezvoltarea economică între estul și vestul țării.

Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a anunțat, marți, că au fost depuse 12 oferte pentru contractul de supervizare a lucrărilor pe tronsonul Moțca–Târgu Frumos al Autostrăzii A8 Târgu Neamț–Iași–Ungheni.

Potrivit companiei, ofertele au fost depuse atât de firme individuale, cât și de asocieri de companii din România și din străinătate, interesul ridicat confirmând importanța proiectului de infrastructură.
Contractul pentru serviciile de supervizare are o valoare estimată de 57 de milioane de lei și o durată totală de 110 luni, care include 46 de luni pentru proiectare și execuție și 64 de luni pentru perioada de garanție.
Tronsonul 1 Târgu Neamț (Moțca)–Târgu Frumos are o lungime de 27 de kilometri și cuprinde 36 de poduri și pasaje, cu o lungime totală de aproximativ 8,5 kilometri, patru tuneluri însumând 1,7 kilometri, precum și trei noduri rutiere.

Reprezentanții Compania Națională de Investiții Rutiere au precizat că supervizorul va asigura managementul proiectului pe întreaga durată a contractului, urmărind respectarea termenelor, a costurilor și a standardelor de calitate prevăzute în documentația tehnică.
Autostrada A8, cunoscută și ca Autostrada Unirii, este unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din România, urmând să asigure conexiunea dintre Moldova și Transilvania.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a solicitat luni plafonarea adaosului comercial la toate produsele agroalimentare la un nivel de maximum 20%, pentru o perioadă de șase luni.

Declarația a fost făcută la Bacău, în contextul în care măsura actuală de plafonare a adaosului comercial pentru alimentele de bază urmează să expire la 31 martie. Oficialul a cerut atât prelungirea, cât și extinderea acesteia la toate produsele agroalimentare.
Potrivit ministrului, măsura propusă nu ar afecta comercianții, întrucât procentul de 20% reprezintă profit net, calculat după acoperirea tuturor cheltuielilor directe și indirecte.

„Credeți că moare cineva dacă adaosul comercial la produsele de bază nu mai este de 100%? Nu mai este bine să ai un profit net de 20% în retail?”, a declarat Florin Barbu.
Acesta a invocat date ale Consiliul Concurenței, potrivit cărora prețurile la alimentele de bază au scăzut între 15% și 33% în perioada aplicării plafonării.

Ministrul a avertizat că eliminarea plafonului, în contextul creșterii costurilor la energie, gaze și combustibili, ar putea avea un impact direct asupra consumatorilor.
În același timp, Florin Barbu a anunțat pregătirea unui act normativ pentru sprijinirea sectorului vegetal, care va permite fermierilor să achiziționeze 78 de litri de motorină pe hectar fără acciză și fără TVA. Oficialul a criticat sistemul actual de rambursare, invocând întârzieri de până la opt luni pentru accize și chiar un an pentru returnarea TVA, prin ANAF.
Ministrul a susținut că, în contextul stării de criză declarate, statul poate interveni pe piețele de alimente, combustibil și energie fără notificarea Comisiei Europene, exprimându-și convingerea că piața se va stabiliza în termen de șase luni.

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că social-democrații analizează trei scenarii privind viitorul partidului la guvernare: menținerea actualei formule, reconfigurarea coaliției sau trecerea în opoziție. Potrivit acestuia, majoritatea membrilor PSD susțin schimbarea actualei structuri guvernamentale.

„Azi am prezentat colegilor din regiunea Moldova cele trei posibile scenarii. Primul este să rămânem așa cum suntem acum. Al doilea înseamnă să rămânem în actuala coaliție, dar să existe o reconfigurare. Iar al treilea este trecerea în opoziție. Nu există alte variante”, a declarat Sorin Grindeanu.
Potrivit liderului social-democrat, majoritatea membrilor PSD susțin varianta reconfigurării Executivului, iar menținerea actualei formule guvernamentale nu mai are susținere în partid.
Grindeanu a precizat că, în cadrul consultărilor regionale organizate de PSD, nu a existat nicio opinie favorabilă continuării coaliției în forma actuală, cu premierul Ilie Bolojan și actuala structură politică.
„Toată lumea își dorește să continuăm într-o coaliție pro-europeană, dar nu în acești parametri. Vedem că mergem într-o direcție greșită, iar indicatorii macroeconomici arată acest lucru”, a afirmat liderul PSD.
Acesta a invocat mai mulți indicatori economici negativi, printre care o inflație de aproape 10%, aproximativ 55.000 de disponibilizări în sectorul privat în ultimele luni, scăderea producției industriale cu 16% și reducerea cu circa 25% a puterii de cumpărare a pensionarilor.
În acest context, PSD va realiza o evaluare completă a guvernării, inclusiv o autoevaluare a miniștrilor social-democrați, înainte de votul intern decisiv.
Referitor la posibilitatea trecerii în opoziție, Sorin Grindeanu a evitat să facă un pronostic, subliniind că aproape 5.000 de membri ai partidului vor decide direcția politică a PSD.
„Nu vreau să anticipez rezultatul. Vom întreba colegii, așa cum am făcut și când am decis intrarea la guvernare. Cert este că România nu merge în direcția corectă, iar noi avem datoria să încercăm să schimbăm această direcție”, a spus acesta.
Liderul PSD a dat asigurări că, după votul din 20 aprilie, partidul va prezenta public și transparent decizia finală privind viitorul participării la guvernare, subliniind că prioritare trebuie să fie interesele românilor și stabilitatea guvernării.

Pacienții din România ar putea beneficia, în curând, de rezultate mai rapide la investigațiile imagistice, fără a mai depinde de prezența fizică a unui medic în aceeași unitate sanitară. Ministerul Sănătății mizează pe extinderea teleradiologiei, o soluție digitală care permite interpretarea analizelor de la distanță.

Potrivit ministrului Alexandru Rogobete, această schimbare vine ca răspuns la o problemă frecventă în sistemul medical: existența echipamentelor moderne, dar lipsa specialiștilor disponibili pentru interpretarea rapidă a investigațiilor. În multe cazuri, acest lucru duce la întârzieri, liste de așteptare și deplasări ale pacienților către alte orașe.

Prin noile măsuri, autoritățile urmăresc ca radiologia să devină un serviciu conectat, în care imaginile medicale pot fi analizate de medici aflați în orice zonă a țării. Astfel, timpul de așteptare pentru rezultate ar urma să scadă semnificativ, iar accesul la diagnostic să fie extins inclusiv în regiunile mai slab deservite.

Oficialul subliniază că, deși serviciile vor fi digitalizate, standardele medicale nu vor fi compromise. Acuratețea diagnosticului, respectarea protocoalelor și protecția datelor pacienților rămân condiții esențiale în implementarea acestui sistem.

În acest context, teleradiologia devine parte a unui efort mai amplu de modernizare a sistemului de sănătate, în care tehnologia este folosită pentru a reduce timpii de așteptare și pentru a aduce serviciile medicale mai aproape de pacienți.

Plata pensiilor aferente lunii aprilie 2026 va fi devansată, în contextul Sărbătorilor Pascale, au anunțat reprezentanții Ministerul Muncii.

Potrivit Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), instituția a luat toate măsurile necesare pentru asigurarea fondurilor și pentru tipărirea și distribuirea taloanelor de pensie către oficiile poștale.

Astfel, pensiile plătite prin intermediul Poșta Română vor fi distribuite până cel târziu la data de 9 aprilie 2026, în timp ce sumele virate în conturi bancare vor fi transferate în 8 aprilie 2026.
CNPP precizează că au fost transmise informări atât către operatorul poștal, cât și către instituțiile bancare partenere, pentru ca plățile să fie efectuate în avans, înainte de Paște.

În ceea ce privește ajutoarele financiare acordate ocazional, instituția arată că acestea sunt prevăzute în proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026. Având în vedere că actul normativ a fost contestat la Curtea Constituțională a României, plata acestor beneficii este estimată pentru luna mai.

Autoritățile subliniază că devansarea calendarului de plată are ca scop sprijinirea pensionarilor în perioada sărbătorilor pascale.

Președintele Nicușor Dan a declarat, joi, că ordonanța de urgență prin care a fost instituită situația de criză pe piața carburanților nu va conduce, în perioada imediată, la raționalizarea benzinei și motorinei.

„Nu, n-aș merge. Adică pe orizontul imediat nu se pune problema de raționalizare”, a afirmat șeful statului, întrebat dacă măsurile adoptate de Guvern ar putea avea un astfel de efect.

El a precizat că evoluțiile de pe piața internațională a petrolului vor influența în mod decisiv situația din România, exprimându-și speranța că traficul prin Strâmtoarea Ormuz va reveni la normal, ceea ce ar contribui la stabilizarea pieței.

„Dacă nu se va întâmpla asta, într-un interval de săptămâni, o să vedem o dinamică, adică întâlniri ale Guvernului cu actorii din piață și măsuri pe măsură ce lucrurile se întâmplă”, a adăugat președintele.

Referitor la eficiența ordonanței, în contextul criticilor potrivit cărora impactul ar fi limitat, Nicușor Dan a arătat că efectele vor fi evaluate în funcție de evoluțiile din piață.

„Asta o să vedem în piață și, în măsura în care nu ajută, Guvernul va fi obligat să intervină”, a spus acesta.

Guvernul a adoptat, joi, o ordonanță de urgență prin care a declarat situație de criză pe piața țițeiului și produselor petroliere, pentru perioada 1 aprilie – 30 iunie 2026, cu posibilitatea de prelungire.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat joi că Guvernul a făcut „pași concreți” pentru deblocarea plății salariilor restante către siderurgiștii gălățeni, în urma adoptării unor măsuri legislative în ședința Executivului.

Potrivit acestuia, au fost aprobate normele metodologice de aplicare a modificărilor aduse Legea 200/2006, astfel încât Fondul de Garantare să poată fi utilizat pentru achitarea salariilor restante din sectorul siderurgic.

În același timp, Guvernul a stabilit criterii pentru identificarea operatorilor economici de interes strategic din domeniul Ministerului Economiei, măsură considerată esențială pentru protejarea industriei siderurgice și a locurilor de muncă din Galați.
„Având aceste norme și criterii clar stabilite, Liberty Galați va fi declarat oficial, printr-o viitoare hotărâre de guvern, obiectiv de interes strategic la nivel național, astfel încât Ministerul Muncii să poată face plățile către siderurgiști”, a transmis Fotea.
Președintele CJ Galați a precizat că va continua demersurile pentru ca plățile restante să fie efectuate „cât mai rapid”, subliniind că măsurile vin „în al 12-lea ceas”.

Uniunea Europeană trebuie să susțină competitivitatea industrială prin investiții semnificative și politici coerente, a declarat europarlamentarul Dan Nica, coordonator al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European.

Declarațiile au fost făcute în cadrul unei dezbateri organizate în cooperare cu BusinessEurope, la care au participat vicepreședinta Comisia Europeană, Henna Virkkunen, și directorul general al organizației, Markus Beyrer.

„Competitivitatea nu poate rămâne doar un slogan, trebuie susținută de investiții reale și de o viziune coerentă”, a afirmat Nica, subliniind că, potrivit raportului elaborat de Mario Draghi, UE are nevoie de investiții suplimentare de 750–800 de miliarde de euro anual pentru a-și atinge obiectivele și pentru a rămâne competitivă la nivel global.

Europarlamentarul a precizat că raportul Parlamentului European susține direcții clare de acțiune, printre care consolidarea infrastructurii digitale, creșterea nivelului de securitate cibernetică, accelerarea implementării tehnologiilor emergente și prioritizarea proiectelor care întăresc autonomia tehnologică a Europei.

De asemenea, acesta a evidențiat importanța investițiilor în tehnologii de viitor, precum cele din domeniul calculului cuantic, considerate esențiale pentru competitivitatea economică pe termen lung.
„Europa nu își permite să amâne deciziile. Dacă vrem să rămânem un actor industrial de top la nivel global, este momentul să acționăm ferm, coerent și uniți”, a mai declarat Dan Nica.