Premierul Ilie Bolojan anunță că „investițiile din PNRR vor continua într-o manieră planificată, astfel încât să ne asigurăm că vor primi finanțare proiectele care vor fi finalizate până la sfârșitul lunii august 2026”.
Premierul Ilie Bolojan a avut luni seara o nouă întâlnire de lucru cu reprezentanții Asociației Municipiilor din România, în contextul consultărilor asupra reformei administrației publice locale și prioritizării proiectelor de investiții din fonduri publice.

În cadrul discuțiilor, au fost analizate propunerile primarilor de municipii și au fost clarificate o serie de aspecte referitoare la măsurile de reformă administrativă, precum și la proiectul de ordonanță de urgență privind gestionarea investițiilor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

„Investițiile din PNRR vor continua într-o manieră planificată, astfel încât să ne asigurăm că vor primi finanțare proiectele care vor fi finalizate până la sfârșitul lunii august 2026, așa cum România s-a angajat în dialogul cu reprezentanții Comisiei Europene. După ordonanța de urgență pe care o vom aproba în ședință de Guvern, ministerele care coordonează gestionarea implementării PNRR vor prezenta, după consultări cu beneficiarii, lista proiectelor mature, pentru care lucrările au fost începute, și care vor fi în continuare finanțate”, a afirmat prim-ministrul Ilie Bolojan.

De asemenea, premierul a adăugat că celelalte proiecte, pentru care nu va fi asigurată finanțare din PNRR și care nu vor putea fi finalizate până la data de 31 august 2026, vor fi preluate pentru a fi susținute prin alte programe financiare fie europene, fie din fonduri naționale.

Un alt subiect important al discuției de astăzi, de la Palatul Victoria, s-a referit la reforma administrației publice locale, parte a celui de-al doilea pachet de măsuri guvernamentale. Reprezentanții Guvernului și primarii de municipii au analizat aspectele legate de descentralizarea deciziilor, precum a celor legate de autorizarea jocurilor de noroc, dar și despre descentralizarea resursei umane. Reforma impozitului asupra proprietății, preluarea asistenților personali ai persoanelor cu dizabilități de către structurile descentralizate ale Ministerului Muncii, reducerea numărului de angajați din administrația publică au fost, de asemenea, subiecte discutate în cadrul întâlnirii de lucru de astăzi.

La consultările de la Palatul Victoria, alături de prim-ministrul Ilie Bolojan, au mai participat, din partea Guvernului, vicepremierii Tánczos Barna și Marian Neacșu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și secretarul de stat din Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Marin Țole.

De asemenea, la întâlnirea cu reprezentanții Asociației Municipiilor din România a participat președintele UDMR, Kelemen Hunor.

Președintele USR, Dominic Fritz, susține că în cadrul investițiilor naționale au fost promiși bani care nu există. Nimeni nu e nebun să taie bani de la investiții. Adevărul e altul: s-au promis bani care nu există”, a explicat liderul USR, Dominic Fritz.

„Nimeni nu e nebun să taie bani de la investiții. Adevărul e altul: s-au promis bani care nu există. Nu poți să tai ceva ce nu există”, a scris pe Facebook Dominic Fritz.

El a oferit ca exemplu programul de investiții în sănătate, anunțat cu 13 miliarde de lei pentru spitale mai mici, complementar PNRR-ului.

„Inclusiv noi, la Timișoara, am scris un proiect convinși că sunt fonduri europene. Și acum când am întrebat: domnule ministru, ce mai auzim de acest program? Îmi spune ministrul că a descoperit că acest program n-are nicio acoperire în buget. În final, cei care plătesc pentru aceste greșeli și minciuni sunt cetățenii. Și, da, ăsta este unul dintre motivele pentru care suntem astăzi cu o încredere atât de căzută scăzută în clasa politică și în democrația însăși. Și trebuie să reclădim această încredere, în primul rând prin fapte și responsabilitate”, a încheiat Dominic Fritz.

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a transmis un mesaj în cadrul Consiliului Național al Elevilor. Evenimentul s-a desfășurat la Satu Mare. Este vorba despre cea de a XLVI-a Adunare Generală a Consiliului Național al Elevilor (CNE).

Daniel David a transmis două idei principale, complementare.

„Prima idee vizează măsurile de criză pe care este nevoit să le ia, cu impact asupra redimensionării sistemului de burse. Nimeni nu dorește aceste măsuri și nimeni nu le-ar fi luat în această formă, în condiții de normalitate fiscal-bugetară. Însă fără aceste măsuri, începerea anului școlar cu salarii și burse devine imposibilă”, a spus ministrul Educației.

Ministrul a accentuat faptul că, în condiții de normalitate, aceste măsuri nu s-ar fi luat astfel, deși, spre exemplu, coordonarea între bursele de reziliență și cele de merit trebuia oricum analizată. În condițiile prezente de criză au fost păstrate bursele sociale (în diverse forme, inclusiv pentru mamele minore), cele tehnologice și - într-o formă nouă - bursele de merit. De asemenea, au putut fi protejate premiile la olimpiadele naționale și internaționale.

„Odată depășită criza fiscal-bugetară, se pot rediscuta procentul și o subcategorie a burselor de merit, care să se refere direct și la câștigătorii olimpiadelor naționale și internaționale”, a declarat ministrul Educației.
De asemenea, ministrul le-a vorbit elevilor despre reformă.

„Pentru a pregăti și momentul post-criză și a aduce un angajament optimist în domeniu, ministrul a amintit că reforma curriculumului, derivată din Raportul QX, continuă: peste 1.500 de specialiști sunt acum implicați în elaborarea programelor la nivel liceal, într-o paradigmă nouă, în timp ce elevii sunt încurajați să se implice și în stimularea pilotării unor planuri-cadru alternative și descentralizate, care pot ajuta nu doar la o educație mai personalizată în beneficiul lor, ci și la stabilizarea normelor titularilor și chiar ale suplinitorilor în aceste școli”, a adăugat ministrul Daniel David.
De asemenea, ministrul și-a arătat disponibilitatea „de a primi sugestii în ceea ce privește adaptarea reglementărilor legale asumate prin Programul de Guvernare și prin Legea Fiscal-Bugetară (141/2025) - și implicit de toate partidele din Coaliție și de membrii acestora din Parlamentul României -, la nivelul coordonat de minister, precum și alte sugestii de măsuri de reformă, dincolo de măsurile de criză, rezultate din concluziile întâlnirii”.

Noul aparat RMN 3 TESLA, cu care a fost dotat Laboratorul de Imagistică și Radiologie Medicală al Spitalului Clinic Județean de Urgență „Sf. Ap. Andrei”, a parcurs cu succes toate etapele de testare și calibrare și este acum pe deplin operațional. Anunțul a fost făcut de președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

„Acest echipament – cel mai performant din domeniul imagisticii medicale – a fost deja folosit, în perioada iulie–august, în peste 260 de investigații complexe, esențiale în stabilirea cu acuratețe a diagnosticelor și în alegerea celor mai eficiente metode de tratament”, a anunțat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Imagistica este „ochiul medicinei”, iar noul RMN 3 TESLA – dotat inclusiv cu sistem de Inteligență Artificială pentru prelucrarea datelor – le oferă medicilor posibilitatea de a depista rapid și precis afecțiuni grave, precum cancerul, încă din stadii incipiente.

„De la neuroimagistică la explorarea inimii, a sistemului osos și a organelor interne, noul RMN 3 TESLA deschide calea către investigații aprofundate și sigure. Această investiție a Consiliului Județean, în valoare de peste 1,2 milioane de euro, nu este doar o achiziție tehnologică, ci o investiție directă în oameni – o șansă în plus de vindecare, o șansă în plus la viață!”, a precizat Costel Fotea.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a avertizat că există riscul unei recesiuni în România. Este un risc real, trebuie să ne pregătim, a declarat Nazare săptămâna trecută, în cadrul unei conferințe de presă.
Ministrul Nazare a spus că experții lucrează la soluții.

„Există riscul unei recesiuni, este un risc real, trebuie să ne pregătim să avem soluții să avem măsuri ca să trecem prin recesiune cât mai rapid (..) Eu voi încerca să găsesc resurse pentru a fi pregătiți pentru această situație”, a transmis Alexandru Nazare.

El a mai arătat că o recesiune ar însemna costuri în plus de finanțare și un scenariu complet diferit de cel actual.

De asemenea, nici deficitul bugetar, așa cum a fost el trecut în buget, nu a fost construit pe ipoteze realistice.

„Pot să vă spun că nu începe cu 7”, dar va fi prognozat la rectificarea bugetară, adaugă el.

„Cred că este clar pentru toată lumea și a fost clar pentru toți cei care au analizat bugetul României încă din luna iunie că nivelul deficitului așa cum este el trecut în buget, de 7.1, nu va fi în niciun fel atins. Ipotezele pe care a fost construit acest buget nu sunt ipoteze realiste. Ele în niciun caz nu conduceau la un deficit de 7.1”, a explicat Alexandru Nazare.
Ministrul de Finanțe a criticat programarea bugetară.

„Păi cum? Cum în trimestru 4 programezi un deficit de 1.2 când în trimestru 4, în ultimele două luni sunt în general 20% din cheltuieli total an? Deci aceste lucruri sunt destul de clare. Acum, după finalizarea analizei pe toți ordonatorii în privința rectificării și după discuțiile cu Comisia Europeană o să vă pot spune, înainte de adoptarea rectificării, care este ținta la care ne vom raporta. Pot să vă spun că nu începe cu 7. Deci nu vorbim de 7.1. O să vă spun exact cât va fi în momentul când avem finalizate discuțiile pe rectificare”, a precizat Alexandru Nazare.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat miercuri intenția Guvernului de a schimba modul în care sunt taxate companiile multinaționale. Este vorba despre o serie de măsuri pe care Guvernul vrea să le adopte în cadrul celui de al doilea pachet fiscal.
„Principala chestiune pe care vreau să o subliniez aici este că vom schimba paradigma în privința modului în care tratăm companiile multinaționale”, a declarat Alexandru Nazare în cadrul unei conferințe de presă.
El a spus că nu a găsit foarte multe urme de acțiune în ANAF în privința supravegherii transferurilor de profituri artificiale ale multinaționalelor.
„Vrem să schimbăm atitudinea de la o taxă pe cifra de afaceri a unei multinaționale care, în fapt, îi oprește, îi previne creșterea economică, previne investițiile acelei companii, la o taxă care să vizeze exact zona prin care multinaționala respectivă își exportă profituri. (...) Am creat o nouă formulă de taxare inspirată din base erosion tax, din taxa pe care e folosită în Statele Unite. (...) În fapt, ce facem? Permitem niște cheltuieli deductibile, dar la un nivel minimal de 3%. Tot ce depășește acest 3% este taxat cu 16%. Ca atare ne așteptăm la un efect și în creșterea impozitului pe profit și ne așteptăm la o evidență mult mai clară a acestor zone care au fost dintotdeauna susceptibile în zona de export de profit a multinaționalelor”, a explicat ministrul de Finanțe.
Potrivit acestuia, impozit va fi construit pentru anul 2026, având ca bază anul 2024.
„Propunerea noastră este ca noua taxă pe afiliați, pe care o propunem astăzi, să înlocuiască impozitul pe cifra de afaceri care funcționează în acest moment la companiile de peste 50 de milioane de euro. De ce vrem să înlocuiască? Pentru că vrem investiții, pentru că avem o creștere economică în decelerare, pentru că avem investiții străine care scad la primele 5 luni ale anului cu 30%, și pentru că trebuie să fim pregătiți în orice moment pentru o recesiune, având datele economice la zi de astăzi, care ne indică acest lucru, că trebuie să fim pregătiți în orice moment pentru o recesiune și trebuie să anticipăm acest lucru”, a precizat Alexandru Nazare.

MApN anunță că Statul Major al Apărării organizează, în perioada 15-19 septembrie, în județele Sibiu și Mureș, exercițiul de antrenament pentru evaluarea rezervei de mobilizare – MOBEX SB-MS-25.

Exercițiile de acest tip se desfășoară periodic și au ca scop verificarea completării cu personal și tehnică a unităților militare, precum și consolidarea coeziunii între rezerviști și militarii în activitate, explică MApN.
Rezerviștii cu domiciliul în județele Sibiu și Mureș, ce vor fi convocați la unitățile MApN la care sunt arondați, vor participa, timp de o zi, la activități specifice de pregătire.

În cele două județe, activități similare s-au desfășurat anterior în anul 2012, iar cele mai recente exerciții de mobilizare au avut loc în mai 2025 în județele Teleorman, Giurgiu și Olt.

Exercițiul este organizat în conformitate cu prevederile Legii nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare și a Legii 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare. Rezerviștii vor fi convocați prin intermediul structurilor specializate ale Ministerului Afacerilor Interne. Activitățile legate de evaluarea autorităților locale și a operatorilor economici din județele Sibiu și Mureș sunt organizate și coordonate de Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale.

„Pentru a evita dezinformarea și știrile false care ar putea fi răspândite în legătură cu aceste activități, reiterăm că astfel de exerciții au caracter de rutină și recomandăm cetățenilor să se informeze din surse oficiale. Pe platforma InfoRadar a MApN pot fi consultate informații referitoare la încercări anterioare de inducere în eroare a publicului pe subiecte similare”, a precizat MApN.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat recent că România va avea un acord în domeniul medical cu Emiratele Arabe Unite. Documentul urmează să fie semnat, în luna septembrie. Va fi un acord de cooperare cu Ministerul Sănătății și Prevenției din EAU ce vizează schimburi de expertiză, bune practici și dezvoltarea de proiecte comune.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, s-a întâlnit marți cu Excelența Sa Sultan Mohamed Majed Alali, ambasadorul Emiratelor Arabe Unite în România, pentru a discuta aprofundarea relațiilor bilaterale în domeniul sănătății.

În cadrul discuțiilor, cei doi oficiali au convenit semnarea, în luna septembrie, a unui acord ce cooperare între cele două ministere. Documentul va viza întărirea parteneriatului în domeniul sănătății publice și al politicilor sanitare, dar mai ales facilitarea schimbului de expertiză, bune practici și inițierea unor proiecte comune.

„Cred cu tărie că dialogul și colaborarea internațională pot contribui semnificativ la modernizarea sistemului nostru de sănătate și la oferirea unor servicii medicale mai bune pentru cetățeni”, a transmis ministrul Alexandru Rogobete.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a anunțat o taxă nouă pentru coletele care vin din spațiile extracomunitare. Aceasta ar putea fi inclusă în următorul pachet fiscal al Guvernului. Ministrul a arătat că fluxurile de colete sub 150 de euro au crescut de la 1 miliard la 4 miliarde în anul 2024, la nivel european.

În România, aceste fluxuri au crescut de la 3-4.000 de colete pe zi, la 225.000 de colete pe zi în prezent.

„Sunt foarte mulți antreprenori români, vorbim de aproape 40.000 de antreprenori români, care vând în online și care au fost profund afectați de această creștere a coletelor din zone extracomunitare. Sunt multiple efecte negative ale acestei invazii de produse din zona extracomunitare. Sunt efecte de mediu, sunt efecte logistice, pentru că logistica de a muta atâtea colete la o creștere atât de mare este mult mai complicată. Vorbim și de riscuri în privința contrafacerii și a verificării acestor colete, pentru că posibilitățile de a verifica un număr atât de mare de colete sunt mult mai mici și resursele statului în această privință sunt mici”, a declarata ministrul Alexandru Nazare.
Propunerea vizează o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet de 150 de euro care va fi instituită printr-o conlucrare cu toate companiile de curierat care preiau aceste colete, „astfel încât să prindem acolo și coletele care vin direct din zona extracomunitară a României și cele care vin prin alte hub-uri în România”.

„Evident că odată instituită taxa, cei care vor să stabilească hub-uri logistice în România și vor să distribuie din România, nu vor mai trebui să plătească acești bani. Invităm, pe această cale, dacă vor să facă business în România, să vină să stabilească hub-uri logistice în România”, a precizat Alexandru Nazare.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat un record în energia verde. În doar o rundă de licitație a Contractelor pentru Diferență CfD, am atras investiții pentru 2.751 MW de energie curată și ieftină – cu 37% mai mult decât obiectivul de 2.000 MW asumat prin PNRR și la prețuri cu până la 50% mai mici decât cele maximale, a explicat ministrul Ivan.

Potrivit acestuia, rezultatele pe scurt sunt următoarele: 1.488 MW din 26 proiecte solare, 1.263 MW din 23 proiecte eoliene, prețuri medii câștigătoare- 40,35 EUR/MWh (solar) și 73,89 EUR/MWh (eolian).

„Depășirea obiectivului din PNRR demonstrează că România este un centru de dezvoltare a energiei curate, care atrage investiții transparente, bazate pe concurență reală. Prin mecanismul CfD, oferim stabilitate investitorilor și accelerăm tranziția energetică. Capacitățile de producție în energie curată întăresc independența energetică a României și aduc viitorul verde mai aproape”, a precizat Bogdan Ivan.