Datoria externă totală a României a crescut cu peste 24 de miliarde de euro în primele 11 luni ale anului 2025, ajungând la 227,5 miliarde de euro, potrivit datelor publicate miercuri de Banca Națională a României (BNR).

Datoria externă pe termen lung a atins 178,5 miliarde de euro la 30 noiembrie 2025, în creștere cu 14,2% față de 31 decembrie 2024, în timp ce datoria externă pe termen scurt a urcat la 48,9 miliarde de euro, majorare de 3,7% comparativ cu finalul anului trecut.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 17% în perioada ianuarie – noiembrie 2025, în scădere față de 21,5% în 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii s-a situat la 6,0 luni, comparativ cu 5,7 luni la 31 decembrie 2024.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare ale BNR a rămas stabil, 103,5% la 30 noiembrie 2025, față de 103,6% la finalul anului 2024.

În perioada ianuarie – noiembrie 2025, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 27,1 miliarde de euro, comparativ cu 26 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului precedent. În structura acestuia, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 260 milioane de euro, balanța serviciilor un excedent mai mare cu 11 milioane de euro, balanța veniturilor primare un deficit mai mare cu 1 miliard de euro, iar balanța veniturilor secundare un excedent mai mic cu 339 milioane de euro.

Ministerul Dezvoltării a publicat în transparență decizională proiectul de lege privind măsurile administrative pentru creșterea capacității financiare și eficientizarea activității administrației publice centrale și locale, un act normativ care vizează restructurarea aparatului bugetar și întărirea disciplinei financiare la nivel național.

Potrivit ministrului Dezvoltării, Cseke Attila, măsurile incluse în proiect „sprijină descentralizarea și sustenabilitatea financiară a autorităților locale” și urmăresc „consolidarea administrației publice centrale și locale, precum și eficientizarea serviciilor publice oferite cetățenilor”.

Documentul, disponibil pe site-ul Ministerului Dezvoltării, prevede un pachet amplu de reforme administrative, care au ca obiective principale eficientizarea aparatului public, asigurarea echității sociale în colectarea taxelor și impozitelor și îmbunătățirea disciplinei financiare.

Una dintre cele mai importante măsuri propuse este reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal din administrația publică centrală. Ministerul subliniază că această diminuare nu va afecta salariile de bază ale angajaților, urmând să fie realizată prin reorganizare instituțională, reducerea unor sporuri sau desființarea unor posturi.

La nivelul administrației publice locale, proiectul prevede reducerea numărului de posturi stabilite la punctul 1 din anexa Ordonanței de Urgență nr. 63/2010. Aplicarea acestei măsuri ar conduce, per ansamblu, la o scădere de aproximativ 10% a posturilor ocupate din cadrul autorităților administrației publice locale.

De asemenea, în anul 2026, autoritățile locale vor avea posibilitatea, în mod temporar, să aprobe diminuarea cheltuielilor de personal proporțional cu cheltuielile aferente posturilor care ar urma să fie desființate.

Ministerul precizează că, în a doua jumătate a anului 2025, structurile asociative ale autorităților administrației publice locale au fost consultate în legătură cu măsurile propuse, observațiile acestora fiind avute în vedere în forma actuală a proiectului.

Proiectul de lege urmează să intre în vigoare după aprobarea de către Guvern și adoptarea sa de către Parlament. Până atunci, documentul se află în procedură de transparență decizională, perioadă în care pot fi formulate observații și propuneri din partea celor interesați.

Peste 3.500 de veste reflectorizante vor fi distribuite gratuit bicicliștilor și căruțașilor din județul Galați, în cadrul unui parteneriat între Consiliul Județean Galați și Poliția Rutieră. Măsura are ca scop creșterea vizibilității în trafic și reducerea riscului de accidente, în special în condiții de lumină redusă sau vreme nefavorabilă, a anunțat Costel Fotea, președintele CJ Galați. 

Distribuirea vestelor se desfășoară în toate localitățile din județ și face parte din Programul IMPACT – „Creșterea gradului de siguranță rutieră în județul Galați”, dedicat prevenirii accidentelor rutiere grave.

Programul este derulat de Consiliul Județean Galați, în parteneriat cu Autoritatea Teritorială de Ordine Publică Galați și Inspectoratul de Poliție Județean Galați. Potrivit autorităților, inițiativa reprezintă un pas important pentru protejarea bicicliștilor, căruțașilor și a tuturor participanților la traficul rutier, prin măsuri concrete de prevenție și educație rutieră.

Guvernul a început pregătirea bugetului de stat pentru anul 2026, după ce mai multe ministere au prezentat bilanțul activității din 2025, iar datele indică datorii mai mici, investiții record și primele reduceri de cheltuieli, a anunțat vicepremierul Tanczos Barna.

Potrivit acestuia, peste zece ministere au prezentat la nivel guvernamental situația de la finalul anului trecut și punctul de plecare pentru construcția bugetului pe 2026. Tanczos Barna a precizat că măsurile adoptate în 2025 permit începerea noului exercițiu bugetar „de pe baze mai solide”.

Vicepremierul a subliniat că una dintre principalele realizări ale anului 2025 este reducerea nivelului datoriilor reportate pentru 2026, ceea ce creează premisele pentru echilibrarea bugetului. Totodată, în mai multe ministere a început procesul de diminuare a cheltuielilor de funcționare.

În același timp, investițiile au atins anul trecut un nivel record și au reprezentat principalul motor al economiei, într-un context bugetar dificil. Datele de la finalul anului confirmă orientarea Guvernului către investiții ca prioritate, a mai arătat Tanczos Barna.
Vicepremierul a oferit și exemple concrete: Ministerul Dezvoltării a achitat integral lucrările aferente proiectelor de investiții, Ministerul Sănătății a decontat facturile pentru medicamentele compensate, a redus restanțele privind concediile medicale și a pus în circulație peste 1.600 de ambulanțe noi.

În agricultură, cheltuielile de funcționare au fost reduse, iar Ministerul Agriculturii a atras fonduri europene record, de peste 5 miliarde de euro. De asemenea, Ministerul Transporturilor a alocat peste trei sferturi din buget, aproximativ 34 de miliarde de lei, pentru investiții în infrastructura rutieră și feroviară.
„Datele de la finalul anului reflectă viziunea cu care am început 2025: investiții ca prioritate, un stat mai suplu, echilibru și predictibilitate. Cu aceeași abordare trebuie să începem și anul 2026”, a declarat vicepremierul Tanczos Barna.

Autoritățile portuare din Zimnicea au semnalat scufundarea unei barje încărcate cu îngrășământ agricol pe bază de azotat de amoniu, care se afla anterior eșuată pe un banc de nisip, în afara rutei principale de navigație. De asemenea, la Giurgiu, o a doua barjă, transportând clorură de potasiu, a intrat într-o situație similară. Ambele nave transportau substanțe utilizate în agricultură, fără caracter toxic industrial.

Reprezentanți ai Administrației Naționale „Apele Române” și ai Gărzii Naționale de Mediu s-au deplasat la fața locului în aceeași zi, prelevând probe de apă din mai multe secțiuni ale fluviului – în amonte, în dreptul navelor și în aval, inclusiv la aproximativ 10 kilometri distanță. Au fost verificați indicatorii fizico-chimici specifici tipului de poluanți: pH, conductivitate electrică, amoniu, nitrați, nitriți, fosfați, calciu, magneziu, cloruri și potasiu.

Rezultatele analizelor, comunicate astăzi, 13 ianuarie, arată o ușoară creștere a concentrației de amoniu în zona barjei de la Zimnicea. Specialiștii explică însă că această concentrație se diluează complet după câțiva kilometri, astfel că calitatea apei în captările din aval – situate la peste 100 km, în zona Chiciu, județul Călărași – nu este afectată.

Până în prezent, nu au fost înregistrate depășiri ale indicatorilor de calitate a apei, iar debitele Dunării permit o diluție suficientă. De asemenea, nu s-a semnalat mortalitate piscicolă pe sectoarele monitorizate. Echipele Administrației Naționale „Apele Române” – Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea, prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Teleorman și Giurgiu – monitorizează zilnic calitatea apei în trei puncte pentru cele două nave scufundate.

În paralel, Administrația Fluvială a Dunării de Jos coordonează procedura de ranfluare a epavelor, operațiune prin care navele scufundate sunt readuse la suprafață sau, dacă nu se poate, sunt tăiate controlat și transportate către un șantier naval. Conform legislației, poluatorul este obligat să anunțe poluarea, să ia măsuri pentru depoluare și să suporte integral costurile intervențiilor.

Autoritățile subliniază că toți utilizatorii de apă vor fi alertați imediat în cazul în care analizele viitoare vor arăta modificări ale calității apei.

Peste 5,64 milioane de euro vor fi alocate pentru dezvoltarea întreprinderilor sociale din județul Galați, prin Programul Tranziție Justă 2021–2027, finanțare destinată stimulării economiei locale și creării de noi locuri de muncă.

Potrivit președintelui Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, noua linie de finanțare se adresează întreprinderilor sociale care contribuie atât la dezvoltarea economică, cât și la integrarea socio-profesională a persoanelor din grupuri vulnerabile, precum persoanele cu dizabilități, șomerii de lungă durată sau tinerii fără experiență pe piața muncii.

Valoarea finanțării acordate pentru fiecare proiect este cuprinsă între 50.000 și 300.000 de euro, iar granturile pot acoperi până la 95% din cheltuielile eligibile. Fondurile pot fi utilizate pentru construirea sau extinderea spațiilor de producție, achiziția de echipamente și utilaje, servicii de consultanță, formare profesională sau certificarea produselor.

Ghidul de finanțare a fost deja lansat, iar depunerea proiectelor va începe în data de 6 februarie.

Grădina Botanică din Galați va beneficia de una dintre cele mai spectaculoase sere tropicale din România, după ce pe șantierul Palmariului a fost livrat și montat liftul panoramic destinat vizitatorilor, au anunțat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

Ascensorul va permite accesul până la cel mai înalt punct de observație din interiorul serei, situat la aproximativ 20 de metri înălțime, de unde vor putea fi admirate coroanele palmierilor tropicali.
În paralel cu montarea liftului, au început lucrările de amenajare a alveolelor pentru aclimatizarea plantelor exotice, precum și pregătirea structurii viitoarei pardoseli din sticlă, care va permite observarea detaliată a exponatelor vegetale.

Noua seră tropicală va avea o suprafață de aproximativ 2.500 de metri pătrați și va găzdui sute de specii de plante exotice. Proiectul include spații didactice și expoziționale, terase cu puncte de belvedere, precum și facilități moderne pentru vizitatori.
Finalizarea investiției este menită să transforme Grădina Botanică într-un important punct de atracție educațională și turistică, a precizat Costel Fotea.

România analizează posibilitatea dezvoltării unui program național de stimulare a producției interne de medicamente și consumabile medicale, după modelul aplicat în Spania, a anunțat Alexandru Rogobete, în urma unei vizite de lucru la Ministerul Industriei din Spania.

Potrivit acestuia, discuțiile purtate cu oficialii spanioli s-au concentrat pe programul Pro-Farma, derulat de mai mulți ani în Spania, care sprijină producția internă de medicamente și dispozitive medicale, contribuind la stabilitatea sistemului de sănătate, acces mai rapid al pacienților la tratamente și consolidarea industriei farmaceutice.

Rogobete a precizat că a convenit împreună cu secretarul de stat spaniol Jordi Garcia Brustenga demararea procedurilor pentru semnarea unui Memorandum de colaborare între cele două ministere, document care va permite schimbul de expertiză și bune practici pentru dezvoltarea unui program similar în România.
„Acest tip de politică publică arată că se poate construi capacitate reală de producție și reduce dependența de importuri”, a subliniat Rogobete, adăugând că dezvoltarea sistemului de sănătate trebuie abordată strategic, de la infrastructură și resursă umană până la industrie și accesul real al pacienților la tratamente.

România nu se confruntă cu riscuri majore în alimentarea cu energie, în ciuda condițiilor meteo dificile din ultimele zile, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan Gruia, după cea de-a doua reuniune din această săptămână a Comandamentului Energetic Național, desfășurată la sediul Transelectrica.

Potrivit ministrului, la data de 3 ianuarie, aproximativ 95.000 de gospodării din întreaga țară rămăseseră fără energie electrică din cauza vremii severe. În urma intervențiilor coordonate ale autorităților și operatorilor din domeniu, peste 90% dintre acestea au fost reconectate la rețea în decurs de cinci zile, restul cazurilor fiind în curs de soluționare.
În total, au fost înregistrate 5.288 de intervenții, realizate de 340 de echipe din teren. Aproape 1.000 de persoane au fost mobilizate și au intervenit în condiții dificile, cu sprijinul a sute de utilaje, inclusiv generatoare, utilaje de deszăpezire, macarale, autospeciale, autovehicule de teren, drone și un snowmobil, utilizat în zonele greu accesibile.

Autoritățile se așteaptă în continuare la episoade de vreme severă, cu ninsori abundente, viscol, polei și temperaturi cuprinse între minus 10 și minus 15 grade Celsius. În acest context, toți operatorii din sectorul energetic au fost coordonați pentru a fi pregătiți să intervină rapid.

Ministrul Energiei a precizat că România dispune de stocuri suficiente de resurse energetice. Depozitele de gaze naturale sunt umplute în proporție de aproape 70%, peste media Uniunii Europene, de 58%. În zilele geroase, consumul zilnic ajunge la aproximativ 50 de milioane de metri cubi, în timp ce producția internă se ridică la 23,7 milioane de metri cubi pe zi. În depozite se aflau, miercuri dimineață, 2,16 miliarde de metri cubi de gaze, cu peste 200 de milioane de metri cubi mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut.
„Monitorizăm permanent situația și intervenim rapid oriunde este nevoie, pentru ca energia electrică și căldura să rămână în casele românilor”, a transmis ministrul Energiei.

Prima școală publică înființată în municipiul Galați, cu o istorie de aproape 200 de ani, va fi modernizată printr-un proiect finanțat din fonduri europene, derulat de Primăria municipiului Galați.

Autoritatea locală a lansat în licitație publică contractul de lucrări, care vizează, printre altele, reabilitarea termică a clădirii, reparații la pereți, înlocuirea tâmplăriei, consolidarea șarpantei și a planșeelor din lemn, consolidarea pereților de la demisol, precum și realizarea de instalații electrice, sanitare și termice. Proiectul mai prevede instalarea unui sistem fotovoltaic, amenajarea trotuarelor și a scărilor de acces, precum și refacerea finisajelor.
Valoarea contractului de lucrări este estimată la aproximativ 10,6 milioane de lei, iar termenul-limită pentru depunerea ofertelor este 20 ianuarie 2026. Durata de execuție a lucrărilor va fi de 18 luni de la data emiterii ordinului de începere.

Proiectul „Consolidarea și eficientizarea energetică a Școlii Gimnaziale nr. 24” este finanțat prin Programul Regional Sud-Est (PRSE) 2021–2027. Valoarea totală a investiției se ridică la 14,8 milioane de lei, din care 10,3 milioane de lei reprezintă finanțare nerambursabilă.

Școala Gimnazială nr. 24, situată pe strada Egalității, este prima școală publică din Galați. Instituția a funcționat începând cu anul 1832 în două chilii ale mănăstirii „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” („Metoc”). Actuala clădire a fost construită pe terenul donat de mănăstire și inaugurată în anul 1896, fiind înscrisă pe Lista monumentelor istorice ca școală de tip Spiru Haret.

De numele acestei instituții se leagă și figura lui Ion Vizzu, dascăl al școlii, ales în anul 1865 primul primar al municipiului Galați.