Luminița Odobescu, ministrul de Externe al României, a condamnat atacurile continue ale Rusiei asupra porturile Reni și Ismail.

Mesajul a fost transmis miercuri pe platforma X (fosta Twitter).

„Condamn cu fermitate atacurile continue ale Rusiei asupra oamenilor nevinovați, a infrastructurii civile, inclusiv a silozurilor de cereale din porturile Reni și Ismail. Prin aceste încălcări flagrante ale dreptului internațional, Rusia continuă să pună în pericol securitatea alimentară și siguranța navigației în Marea Neagră”, a scris Luminita Odobescu.

Porturile ucrainene Reni și Ismail au fost atacate de ruși pe parcursul nopții. Dronele au lovit depozitele de cereale. Cele două porturi se află la mică distanță de granița României.

Europarlamentarul PMP Eugen Tomac anunţă un ajutor de la Uniunea Europeană de peste 1,5 miliarde de euro pentru combaterea abandonului școlar.

Europarlamentarul român consideră că abandonul școlar reprezintă cel mai mare pericol cu care se confruntă tinerii din România.

„Peste 1,5 miliarde de euro pentru a combate abandonul şcolar. În ultimele zile, s-au purtat dezbateri intense cu privire la riscurile la care sunt expuşi adolescenţii din România. Consider însă că cel mai mare pericol cu care se confruntă tinerii din România este abandonul şcolar. Suntem ţara cu cea mai mare rată a abandonului şcolar din Uniunea Europeană. Conform Eurostat, în 2022, 15,6% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18-24 de ani abandonează învăţământul”, a scris liderul PMP pe Facebook.

De asemenea, România va mai primi peste 950 de milioane de euro, bani care vor vor fi destinaţi infrastructurii şcolare, cu prioritate pentru instituţiile de învăţământ cu un grad ridicat de abandon şcolar.

„Voi monitoriza fiecare etapă privind implementarea acestor programe, voi vizita şcoli şi licee, voi discuta cu elevi şi profesori, cu autorităţi locale şi centrale, deoarece aceste proiecte nu au nevoie doar de finanţare, ci şi de implementarea lor eficientă. Situaţia din învăţământ trebuie să ne preocupe zi de zi, deoarece viitorul României depinde de şcoala de azi”, a adăugat Tomac.

Europarlamentarul Victor Negrescu a solicitat preşedintei Comisiei Europene să scoată din calculul deficitului bugetar al României cheltuielile aferente ajutorului logistic, umanitar şi militar oferit Ucrainei şi Republicii Moldova

Europarlamentarul român, responsabil al grupului social-democrat din Parlamentul European pentru bugetul european anual și coordonator în Comisia pentru control bugetar, a trimis o scrisoare către președinta executivului european, Ursula von der Leyen, prin care solicită amendarea temporară a regimului fiscal european, așa cum s-a întâmplat și în timpul pandemiei, prin extragerea costurilor directe aferente ajutorului acordat Ucrainei și Republicii Moldova din metodologia de calcul a deficitului bugetar.

„În primul rând, încep prin a saluta eforturile depuse de Comisia Europeană pentru a sprijini Ucraina și țările din prima linie de la începutul războiului ilegal de agresiune început de Federația Rusă împotriva unei națiuni suverane. Uniunea Europeană a dovedit în ultimele luni rezistență și unitate în a oferi un răspuns comun și puternic la această criză gravă cu care se confruntă continentul nostru.

Statele membre ale UE au arătat o puternică  solidaritate cu Ucraina și Republica Moldova, oferind sprijin, ajutor umanitar și militar într-un mod susținut și extins prietenilor noștri ucraineni și moldoveni. Este o dovadă că putem face atât de multe lucruri împreună dacă rămânem uniți și înțelegem că trebuie să ne ajutăm reciproc în momentele dificile.

După cum ați afirmat adesea, țările din prima linie au demonstrat că, în fața pericolului, au fost capabile să facă lucruri importante pentru a ajuta Ucraina și Republica Moldova și a proteja modul nostru de viață. Pentru a face față acestei provocări severe, multe dintre țările din prima linie au alocat resurse semnificative și au cheltuit sume importante din propriile bugete pentru a furniza ajutorul logistic, umanitar și militar de care are nevoie Ucraina.

Acest lucru a generat costuri și cheltuieli suplimentare neprevăzute și a pus o mare povară asupra bugetelor naționale. Uneori, aceste costuri financiare indispensabile au fost făcute în detrimentul altor politici cruciale care afectează în mod direct reziliența democratică și socială a acelor țări. Prin urmare, respectarea regulilor fiscale europene actuale, legate de rata deficitului de 3% din PIB și datoria de 60% din PIB, a devenit din ce în ce mai dificilă și provocatoare din punct de vedere social, mai ales în era post-COVID și cu ratele actuale ridicate ale inflației”, a motivat demersul său și necesitatea unei astfel de măsuri reprezentantul României în legislativul european, Victor Negrescu.

Europarlamentarul român evidențiază, de asemenea, această decizie ca o soluție pentru creșterea ajutorului acordat Ucrainei și Republicii Moldova, prin oferirea unui spațiu fiscal mai amplu pentru suportarea costurilor legate de ajutorul logistic, militar și umanitar. Eurodeputatul Victor Negrescu a mai realizat demersuri de acest fel, în trecut, reușind să mobilizeze sprijinul Comisiei Europene și să genereze adoptarea rapidă a cadrului de protecție temporară pentru refugiații din Ucraina și flexibilizarea regulamentelor europene privind bugetul pe termen lung 2014-2020.

Ministrul Economiei susține că în sistemul bugetar foarte multe posturi sunt suspendate pe ani lungi.

„În sistemul bugetar este un pic mai complicat decât în sistemul privat pentru că sunt foarte multe persoane care au dat deja concursuri pe anumite posturi şi trebuie să vezi cum lucrezi. Constat că de foarte multe ori, foarte multe posturi sunt suspendate pe ani lungi, ceea ce înseamnă că acea persoană care a dat un concurs nu îşi doreşte să lucreze în ministerul respectiv, în domeniul respectiv. Aici cred că este foarte bine să încercăm să facem un pic de curăţenie, pentru că dacă ţii blocat un post ani de zile este evident că nu îşi doreşti să lucrezi acolo”, a transmis Radu Oprea.

Ministrul Economiei anunță surprize în ceea ce privește profitul companiilor de stat.

„Şi noi avem o responsabilitate faţă de acţionarii noştri şi acţionarii noştri sunt cetăţenii României şi atunci avem o responsabilitate faţă de cetăţenii României, trebuie să pun oameni care să poată să producă performanţă şi cred că am să vă produc o surpriză, la sfârşitul anului, când o să ne uităm împreună pe profitul operaţional al companiilor de stat”, a precizat Oprea.

Reforma sistemului bugetar a fost solicitată de premierul Marcel Ciolacu în încercarea acestuia de a reduce deficitul bugetar.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a fost invitat de omologul său american, doamna Jennifer Granholm, într-o vizita oficială la Washington.

În cadrul întâlnirii, cei doi oficiali abordează teme legate de proiectele comune strategice România – Statele Unite ale Americii în domeniul energiei: de la proiectele nucleare – reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR) la unitățile 3 și 4 de la Cernavodă și proiectul HVDC, cablul de curent continuu care va lega Dobrogea de granița de vest a României, precum și cadrul pentru investiții în centrale eoliene offshore și exploatarea gazului din Marea Neagră.

Întrevederea de la Washington cu secretarul american al energiei este completată de o serie de alte întâlniri cu oficialități din departamentele guvernului american: Don Graves, secretarul adjunct al comerțului; José Fernandez, subsecretar pentru economie și energie; Geoffrey R. Pyatt, secretar adjunct pentru resurse energetice; Eliot Kang, secretar adjunct în cadrul Departamentului de Stat al SUA pe probleme de securitate; Yuri Kim, secretar adjunct, reprezentata Departamentului de Stat pentru Europa și Eurasia; și Agnes Dasewicz, director operațional al departamentului de dezvoltare financiară din cadrul guvernului american.

Programul de două zile al ministrului Sebastian Burduja în Statele Unite, din 10 si 11 august, include atât întrevederi cu oficiali ai Casei Albe, cât și un eveniment în premieră în cadrul institutului Atlantic Council. Participă în delegația României E.S. Andrei Muraru, Ambasadorul României la Washington.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că inflaţia a scăzut în România. „Este pentru prima oară când avem o inflaţie cu o singură cifră”, a afirmat șeful Executivului.

Inflația a crescut foarte mult în urma crizelor provocate de războiul din Ucraina, de conflictul economic mondial și de pandemie. După foarte mult timp, statistica arată că inflația a scăzut. Totuși, evoluția pozitivă trebuie dublată de măsuri guvernamentale, a explicat premierul Ciolacu.

„Astăzi, inflaţia în România este cu o singură cifră. Vor veni şi datele oficiale. Este pentru prima oară când avem o inflaţie cu o singură cifră. Asta este direcţia corectă. Este pentru prima oară când direcţia României în zona economică este cea corectă. Eu am făcut un singur apel, haideţi să nu distrugem ce avem. Trebuie mers pe zona bugetară de tăieri de cheltuieli, trebuie să intrăm în zona nu de a veni cu taxe noi, vii cu accize pe vicii, aia e cu totul altceva. Este pentru prima oară când avem o inflaţie cu o singură cifră”, a anunțat premierul Marcel Ciolacu.

Institutul Național de Statistică a confirmat informația venită de la Guvern. Potrivit datelor oficiale, rata anuală a inflaţiei în luna iulie 2023 comparativ cu luna iulie 2022 este 9,4%.

Ministerul Dezvoltării a achitat încă o tranșă în valoare de peste  13 milioane de lei pentru investiţii. Banii vor fi folosiți de comunitățile locale pentru consolidarea seismică a unor clădiri, pentru transportul verde și pentru construirea de creșe.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA) a anunţat, joi, că a virat suma de 13.434.889,27 de lei, în vederea decontării facturilor pentru 60 de obiective de investiţii realizate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Sumele au fost decontate pentru lucrări efectuate la proiecte aflate în implementare în cadrul componentelor C5 – Valul Renovării, C10 – Fondul Local şi C 15 – Educaţie, pentru consolidarea seismică şi renovarea energetică a unor clădiri rezidenţiale multifamiliale şi a unor clădiri publice, reabilitarea unor clădiri publice, asigurarea infrastructurii pentru transportul verde, precum şi pentru construirea unor creşe, precizează comunicatul de presă al MDLPA.

Până în prezent, MDLPA a decontat facturi în valoare de 211.779.363,58 de lei, pentru 2.333 de obiective realizate prin PNRR.

Premierul Marcel Ciolacu a anunţat că Poliția Româna va cumpăra cu fonduri europene elicoptere, autospeciale, motociclete și echipamente de comunicaţii prin satelit.

Ciolacu a spus că se doreşte creşterea gradului de siguranţă pe şosele printr-un concept integrat, arătând că Poliţia Română va spori monitorizarea şi gestionarea traficului rutier folosind noi echipamente de comunicaţii prin satelit şi alte tehnologii.

„Vrem să creştem gradul de siguranţă pe şosele printr-un concept integrat, realizat mai ales pe banii europeni. Este pentru prima oară când există această abordare în România. Poliţia Română va spori monitorizarea şi gestionarea traficului rutier folosind noi echipamente de comunicaţii prin satelit şi alte tehnologii. Suntem încă, din păcate, pe unul dintre primele locuri în Europa la numărul victimelor din accidente rutiere şi de aceea consider că acest proiect este efectiv vital”, a declarat Marcel Ciolacu, la începutul şedinţei de Guvern.

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a anunțat că Guvernul a aprobat, la propunerea ministerului, în şedinţa de joi, Nota de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii „HeliPol”.

Prin acest proiect, Ministerul Afacerilor Interne va achiziţiona unităţi de suport şi coordonare aeriană, autospeciale şi motociclete de intervenţie şi va dezvolta infrastructura de comunicaţii şi cercetare. Principalele obiective ale proiectului sunt achiziţia a trei elicoptere medii, cu autonomie de zbor de 120 de minute, şi a unui elicopter greu, cu capacitate de zbor de 240 minute.

De asemenea, vor fi achiziţionate echipamente opto-electronice de tip FLIR (Forward Looking InfraRed), 200 de autospeciale pentru poliţia rutieră, 75 de motociclete, 800 de etilometre, 200 de teste care depistează substanţele psiho-active, sisteme de comunicaţii mobile şi sisteme de cercetare la faţa locului.

Principalele cauze generatoare de accidente rutiere grave sunt: indisciplina pietonală, cu o pondere de aproximativ 21% din total, urmată îndeaproape de viteza excesivă (aproximativ 19%) şi neacordarea priorităţii de trecere (aproximativ 17%).

Ministerul Sănătății a lansat licitația pentru achiziția de soluții complete de telemedicină pentru dotarea a 131 de Unități de Primire Urgențe/Compartimente Primire Urgențe din spitale județene, municipale și orășenești. De asemenea, în cadrul proiectului vor fi dotate centrele de telemedicină. Proiectul este finanțat de Banca Mondială.

„Telemedicina în sistemul de urgență va contribui la accesul mai ușor la îngrijirea medicală, reducerea barierelor geografice și la oferirea consultațiilor rapide în situații de urgență. Prin intermediul tehnologiei, medicii pot evalua simptomele pacienților, pot oferi sfaturi și instrucțiuni pentru primul ajutor și pot decide imediat conduita medicală pentru pacienți, până la sosirea acestora la spital. Acest tip de telemedicină poate salva timp prețios în situații critice și poate fi deosebit de util în zone geografice în care accesul la asistență medicală este limitat”, a declarat Alexandru Rafila, ministrul Sănătății.

Investiția este de aproximativ 40 de milioane de lei.

„Proiectul se ridică la cca. 40 de milioane de lei. Soluțiile digitale sunt compuse din echipamente hardware și software IT, comunicații de date în vederea asigurării infrastructurii necesare pentru comunicarea cu centrele regionale de telemedicină de urgență. De asemenea, o componentă importantă a proiectului este reprezentată de trainingul personalului medical din serviciile de urgență pentru utilizarea la capacitate maximă a soluției digitale. Alături de digitalizarea sistemului de medicină de urgență, în această săptămână se va lansa și apelul de proiecte pentru realizarea sistemului de telemedicină prin PNRR în valoare de 100 de milioane de euro” a explicat Alexandru Rogobete, secretar de stat în Ministerul Sănătății.

Detalii suplimentare despre proiect au fost publicate pe pagina de internet a Ministerului Sănătății la secțiunea Băncii Mondiale.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunţat că a fost semnat contractul pentru finalizarea lucrărilor pe Tronsonul 1 al Drumului Expres Craiova - Piteşti. Documentul a fost semnat marți de reprezentanții CNAIR.

Valoarea contractului este de peste 439 milioane euro, fără TVA, din fonduri europene.

„CNAIR a semnat astăzi (marți, 8 august) contractul pentru finalizarea lucrărilor pe Tronsonului 1 al Drumului Expres Craiova - Piteşti! Valoarea contractului, finanţat din Fonduri Europene Nerambursabile, este de 439,29 milioane lei (fără TVA). Asocierea turco – română trebuie să finalizeze lucrările pe cei 17,7 km în 18 luni. Iar, conform contractului, lucrările vor avea o garanţie de 10 ani. La momentul rezilierii contractului anterior, stadiul lucrărilor era, în decembrie 2022, de 56,07%. În momentul finalizării, tot DEx 12 (Craiova-Piteşti) va avea o lungime de peste 121 de km”, a anunțat Sorin Grindeanu, pe Facebook.

 Ministrul Transporturilor a prezentat și evoluția lucrărilor de pe celelalte tronsoane ale drumului modern.

„Anul trecut a fost deschisă circulaţia pe Tronsonul 2 (39,85 km), între Robăneşti şi Valea Mare. În prezent, sunt în execuţie Tronsonul 3 (31,75 km)- între Valea Mare şi Coloneşti- şi Tronsonul 4 (31,82 km), Coloneşti- Oarja- Piteşti. Pe Tronsonul 3 progresul fizic a ajuns la 76% şi, deşi termenul contractual de finalizare este 2024, Antreprenorul şi-a asumat deschiderea obiectivului la sfârşitul anului 2023. Tronsonul 4 a ajuns la un stadiu fizic de 22%, iar deschiderea circulaţiei este programată pentru anul viitor (2024)”, a precizat Sorin Grindeanu.

Contractul cu compania italiană care a câștigat licitația inițială a fost reziliat în decembrie 2022 din cauza „ritmului defectuos de realizare a lucrărilor şi neîndeplinirea de către antreprenor a prevederilor contractuale”. În momentul abandonării lucrării stadiul lucrărilor era de 57,06%.