Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, s-a întâlnit cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis. Întâlnirea a avut loc joi, la Bruxelles, unde liderii europeni s-au strâns pentru a participa la reuniunea Consiliului European și la Summitul Euro.

„Schimb aprofundat de opinii în această dimineață cu premierul Kyriakos Mitsotakis privind consolidarea cooperării la nivelul UE și la nivel regional pentru a îmbunătăți interconectivitatea energetică în regiunea noastră”, a transmis Ilie Bolojan, pe X.

Președintele interimar a oferit detalii despre discuția de joi.

„Am discutat despre eliminarea blocajelor din rețea ca parte a efortului mai amplu de a reduce prețurile la energie și de a realiza o piață energetică a UE cu adevărat integrată. România și Grecia își coordonează îndeaproape acțiunile și prioritățile atât în cadrul UE, cât și al NATO”, a precizat Ilie Bolojan.

Președintele interimar Ilie Bolojan participă joi, 20 martie, la reuniunea Consiliului European și la Summitul Euro de la Bruxelles. Participanții discută despre sprijinul pentru Ucraina, apărare europeană, migrație și conflictele din Orientul Mijlociu. Înainte să plece din țară, Ilie Bolojan s-a consultat cu prim-ministrul român Marcel Ciolacu despre subiectele analizate la Bruxelles.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat că la Mintia a ajuns al doilea generator uriaș, de aproape 800 de tone. Acesta a fost construit cu ajutorul unor tehnologii americane performante, a explicat Sebastian Burduja.
Ministrul Energiei susține că proiectul Mintia este în grafic.

„Turbinele Siemens, printre cele mai performante din lume, sunt deja la Mintia, iar structurile de susținere și sistemele auxiliare sunt montate. În paralel, infrastructura necesară conectării centralei la Sistemul Energetic Național este în lucru, acest proiect fiind în sarcina Transgaz, astfel încât noua capacitate de producție de la Mintia să fie integrată cât mai rapid”, a transmis Sebastian Burduja.

În vara anului 2026, Centrala Mintia trebuie să devină complet operațională, iar din 2027 va utiliza gazele naturale din Marea Neagră, a căror extragere va începe prin proiectul Neptun Deep, a mai spus Burduja.

Având o capacitate totală de 1.750 MW, centrala de la Mintia va fi cea mai mare unitate pe gaze naturale din Uniunea Europeană, iar ținta ambițioasă va fi să avem deja 1.000 MW puși în funcțiune la finalul acestui an, a adăugat ministrul.
„Cu o investiție privată totală de 1,4 miliarde de euro, acest proiect asigură nu doar tranziția către o energie mai curată și mai ieftină pentru români, dar duce și la crearea unor locuri de muncă în regiune, atât în faza de construcție, cât și pe termen lung, în operarea centralei”, transmite ministrul, care spune că o producție mai mare de energie românească ne va aduce mai multă securitate, prețuri mai mici în facturile românilor și competitivitate mai mare pentru companiile noastre”, a precizat Sebastian Burduja.

PSD a reacționat după desecretizarea cheltuielilor pentru zborurile fostului președinte Klaus Iohannis. Este aroganța supremă, Iohannis a dat dovadă de „nesimțire”, a spus vicepreședintele Camerei Deputaților Daniel Suciu.
Administrația Prezidențială a declasificat cheltuielile făcute de fostul președinte cu zborurile private în deplasările oficiale.

„Nu negăm nevoia reprezentării statului român la evenimente extrem de importante. Nu negăm faptul că președintele României, indiferent de numele lui, trebuie să fie prezent în multe colțuri ale lumii. În schimb, 193 de deplasări, zeci de milioane de euro pentru ceea ce oamenii ar putea considera un lux nejustificat, cred că este prea mult și cred că nu mai trebuie să ne punem întrebarea sau să așteptăm ca istoricii să se pronunțe asupra mandatului lui Klaus Iohannis. Orice ar fi făcut bun Klaus Iohannis, cu aceste cifre, cu aceste sume a anulat din start, pentru că e prea mare diferența între indiferența unui președinte, între apetența unui președinte pentru lux și ceea ce se așteptau românii de la el”, a declarat vicepreședintele Camerei Deputaților Daniel Suciu.

El vorbește despre nesimțire.

„Vă spun eu - nesimțirea unui actor politic, chiar dacă acest actor politic se numește Klaus Iohannis, președintele României, din fericire fostul președinte al României... să dai atâtea sute de mii de euro pentru turism prin Africa, mi se pare o aroganță supremă”, a precizat Daniel Suciu.

Administrația prezidențială a desecretizat costurile pentru zborurile președintelui Klaus Iohannis din perioada ianuarie 2015-februarie 2025. Fostul președinte a avut 193 de zboruri care au costat, doar în al doilea mandat, circa 15 milioane de euro.

Puterea acuză opoziția că nu își face treaba în Parlament. Parlamentarii AUR și POT nu vin la muncă, chiulesc pe banii cetățenilor, susține reprezentantul PSD, Adrian Câciu.

Deputatul PSD face acuzații grave: „Nesimțire politică! Ăștia sunt ei”, spune el despre parlamentarii AUR și POT care au intrat în grevă parlamentară după ce lui Călin Georgescu i-a fost respinsă candidatura la prezidențiale.
„AUR și POT nu vin la muncă, chiulesc pe banii cetățenilor! Deși urlă peste tot că politicienii, plătiți din banii contribuabililor, nu muncesc și produc cheltuieli și risipă, parlamentarii AUR și POT au inventat o șmecherie, așa zisă "greva parlamentară" nu vin la muncă, dar semnează, în fals(pentru că dacă nu prestezi, nu poți să pretinzi că ai muncit) că sunt prezenți. Ipocrizia AUR și POT se încheie când e vorba de propriul buzunar. Nu vin la muncă, dar vor bani, indemnizații, diurne etc. La sarmale înainte, cu alte cuvinte. Își bat joc de banii voștri”, a transmis, pe Facebook, Adrian Câciu.

Social democratul îi consideră pe Anamaria Gavrilă și George Simion principalii vinovați.
„Au păcălit și păcălesc electoratul dar vin să ia banii deși nu muncesc. La Gavrilă e și mai rău. Partidul său este Partidul Nepotismelor, Rudelor și prietenilor. Traficul de influență pare că nu există acolo! Mă rog, nesimțire politică! Ăștia sunt ei”, a precizat Adrian Câciu.

Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, a sesizat, miercuri, organele de anchetă penală cu privire la săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri. Cel vizat de plângere este fostul candidat independent la alegerile prezidențiale Călin Georgescu. Procurorii vor verifica modul în care Georgescu a strâns semnăturile depuse la BEC pe 1 octombrie 2024.

„Am sesizat organele de anchetă penală cu privire la săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri, prevăzută de Codul penal, Art. 292, de către dl. Călin Georgescu, în contextul colectării celor peste 239.000 de semnături pe care le-a depus oficial, pe data de 1 octombrie 2024, la Biroul Electoral Central, ca anexă la dosarul său de candidat, pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie-decembrie 2024. Plângerea se întemeiază pe declarațiile contradictorii ale domnului Călin Georgescu, care, pe de o parte, a susținut public că în vederea strângerii celor peste 239.000 de semnături a fost sprijinit de peste zece mii de voluntari, iar pe de altă parte, atât în documentele oficiale de candidatură, cât și în declarațiile publice, a susținut că a avut „zero” costuri, cu ocazia alegerilor prezidențiale, Turul 1, din 24 noiembrie 2024”, a anunțat Remus Pricopie pe Facebook.

Potrivit reclamantului „procesul de strângere a 200.000 de semnături este unul complex, în special pentru un independent, imposibil de realizat, în absența unei minime echipe și a unui proces laborios de organizare, care presupune eforturi financiare de peste un million de lei, chiar și în situația existenței a <peste 10.000 de voluntari>”.

Pricopie își justifică demersul prin necesitatea de a consolida încrederea cetățenilor în procedurile democratice.

„Consider că astfel de practici frauduloase subminează fundamentele democrației și încrederea cetățenilor în procesul electoral, motiv pentru care am decis să sesizez organele judiciare competente și în legătură cu acest caz. Din păcate, acest fenomen al fraudării semnăturilor de susținere pentru un candidat la alegerile prezidențiale a devenit unul larg răspândit. În ultimele zile, presa a prezentat o serie de informații îngrijorătoare referitoare la modul grosolan și fraudulos prin care anumiți candidați au decis să obțină aceste semnături. De asemenea, chiar Biroul Electoral Central, în ultimele zile, a sesizat Parchetul în raport cu suspiciunile de fraudă în raport cu dosarele a doi candidați, Sebastian-Constantin Popescu și John-Ion Banu-Muscel, care însă, în pofida sesizărilor respective, se vor afla pe buletinul de vot, cu ocazia alegerilor din 4 mai 2025. Opinia publică trebuie să afle dacă dl. Călin Georgescu a intrat prin fraudă într-o competiție electorală pe care a încercat să o manipuleze, în vederea câṣtigării poziției de Președinte al României”, a precizat Remus Pricopie.

REPER îi cere Elenei Lasconi să se retragă din cursa electorală. România e mai presus de orgoliul de partid, astăzi, decizia corectă este clară, Nicușor Dan, președintele României, transmite REPER.

„REPER cere USR să arate că România e mai presus de orgoliul de partid. Democrația nu este doar despre ce ne dorim noi, ci despre ce are nevoie România. Nu este despre ambiții personale sau calcule de partid, ci despre binele comun și șansa fiecărui român de a trăi într-o țară liberă, echitabilă și prosperă. Astăzi, acest bine comun cere unitate, nu competiție. Cere responsabilitate, nu orgolii”, transmit reprezentanții REPER.

De aceea, șefei USR i se cere să renunțe la candidatura la alegerile prezidențiale.

„Partidul REPER solicită Partidului USR să își retragă candidata din cursa prezidențială și să îl susțină pe Nicușor Dan, singurul candidat pro-european cu șanse reale de a opri ascensiunea extremismului. Nicușor Dan nu este doar un nume într-o competiție electorală. Este omul care a demonstrat, prin fapte, că administrația se poate schimba. Că lupta pentru integritate și competență poate fi câștigată. Că politica nu este despre privilegii și funcții, ci despre responsabilitate și construcție.Toate sondajele arată limpede: Nicușor Dan este singura opțiune viabilă a forțelor democratice pentru turul al doilea. Cu toate acestea, divizarea taberei reformiste, din cauza orgoliilor, riscă să lase drum liber spre câștigarea turului 1 unui candidat care amenință valorile europene, statul de drept și democrația însăși”, au precizat cei de la REPER. 

Prejudiciu de aproape 4 milioane de lei într-un caz de delapidare la Teatrul Lucia Sturdza-Bulandra. Două inculpate au fost trimise în judecată pentru delapidare și complicitate la delapidare. Una dintre acestea este contabilul șef al instituției. Ea și-ar fi însușit aproape 4 milioane de lei prin efectuarea unor plăți fictive către colaboratori.

Parchetul de pe lângă Tribunalul București anunță că procurorii au dispus trimiterea în judecată a două inculpate, cercetate sub măsura controlului judiciar, pentru săvârșirea infracțiunilor de delapidare cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată și respectiv complicitate la delapidare cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.

În rechizitoriu, procurorii au reținut că, în perioada februarie 2018 – august 2019, una dintre inculpate, în calitate de contabil-șef în cadrul Teatrului Municipal „Lucia Sturdza-Bulandra”, și-a însușit 3.914.570 lei din casieria instituției, prin efectuarea a 160 plăți numerar către 33 colaboratori persoane fizice, beneficiari ai veniturilor din drepturi de autor, fără ca aceștia din urmă să fi primit în realitate sumele de bani ori au primit sume de bani considerabil mai mici decât cele menționate în statele de plată.

„Sumele de bani nereale presupus plătite către diverși colaboratori erau justificate prin întocmirea unor state de plată falsificate de către contabilă șefă a teatrului și erau semnate de către aceasta și de către directorul teatrului, din acea perioadă”, au transmis procurorii.
A doua inculpată este acuzată că a contribuit la recrutarea unor persoane fizice care au figurat ca fiind plătite în calitate de colaboratori ce beneficiază de venituri din drepturi de autor și a efectuat plăți în numele instituției cu sume de bani provenite din casieria instituției.

În cauză, au fost dispuse măsurii asigurătorii asupra tuturor bunurilor prezente și viitoare aparținând inculpatelor până la concurența sumei de 3.914.570 lei. Măsura sechestrului asigurător a fost instituită efectiv asupra a trei apartamente, un autovehicul și asupra mai multor bijuterii aparținând inculpatelor, evaluate la aproximativ 3.500.000 lei.

Dosarul de urmărire penală a fost trimis spre judecare la Tribunalul București. 

Președinta USR, Elena Lasconi, a comentat declarațiile președintelui AUR, George Simion, despre intervenția externă. „Vorbele inconștiente ale lui Simion trebuie taxate și clarificate, pentru că nu e vina oamenilor că ajung să creadă enormitățile sale”, a spus Lasconi.

Mesajul a fost trimis prin intermediul unui comunicat.

„Da, sunt una dintre persoanele care au cerut răspicat și în mod repetat autorităților să explice public cum au intrat rușii peste noi în online. Să explice, să arate dovezi. De ce? Nu pentru că nu cred că s-a întâmplat asta (să nu uităm că am fost primul candidat anul trecut care a vorbit despre boți, troli și războiul hibrid al Rusiei), ci pentru că, în lipsa acestei comunicări transparente, înfloresc teorii ale conspirației și actuala putere toarnă apă la rădăcina izolaționiștilor”, a declarat Elena Lasconi.

Elena Lasconi solicită autoritățile române să intervină.
„Nu mă surprinde ce declară acum Simion în presa străină, că nu Rusia s-a amestecat, ci Bruxelles-ul. Dar mă surprinde lipsa de reacție a politicienilor aflați la putere care se prezintă maturi și responsabili. Când ai un dosar pe rol în care se fac audieri, când SIE rus iese public în apărarea lui Georgescu, când purtătorul de cuvânt al lui Putin spune cu subiect și predicat ce lumină e Georgescu, nu poți să spui că Rusia nu se implică în alegerile din România. Sau poți, dacă ești la ordinele lui Putin. Vorbele inconștiente ale lui Simion trebuie taxate și clarificate, pentru că nu e vina oamenilor că ajung să creadă enormitățile sale. Tăcerea politicienilor vechi este combustibilul perfect pentru izolaționiști! Curaj, domnilor! Aici nu mai e vorba despre campania electorală, ci despre drumul pe care o apucă România!”, a precizat Elena Lasconi.

Candidatura la alegerile prezidențiale a liderei POT, Anamaria Gavrilă, a fost contestată la CCR, marți, 18 martie, în ultima zi în care pot fi depuse contestații. Decizia CCR va fi anunțată miercuri, 19 martie.

„Astăzi 18 martie 2025, a fost înregistrată la Curtea Constituțională contestația formulată de domnul M.I.M. împotriva Deciziei Biroului Electoral Central nr.37D/17.03.2025 privind înregistrarea candidaturii doamnei Gavrilă Anamaria și a semnului său electoral la alegerile pentru Președintele României din anul 2025. Contestația formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr.1051F/2025”, a transmis CCR.

În contestație sunt menționate suspiciuni de „fraudă electorală și falsificarea listei de semnături”, de „comportament extremist și instabilitate psihică” și de neconcordanțe în declarația de avere. În plus, sunt menționate posibile nereguli legate de cheltuirea subvenției primite de POT, despre posibila folosire în fals a unei cartele de deputat și despre înscrierea pe listele parlamentare a unor persoane condamnate.

Cauza se soluționează pe baza sesizării şi a celorlalte documente depuse la dosar până la data de 19 martie 2025, ora 12.30.