Partidul Social Democrat a stabilit, în ședința de luni, poziția oficială privind reducerea numărului de angajați din administrația publică locală. Social-democrații susțin o diminuare de cel mult 20% din numărul de posturi efectiv ocupate, au transmis reprezentanții formațiunii.

Primarul municipiului Craiova, Lia Olguța Vasilescu, a explicat că PSD este de acord cu o reducere de 30% din totalul posturilor existente, dar nu mai mult de 20% dintre cele ocupate în prezent.
„Suntem de acord cu o reducere de 30% din numărul total de posturi, dar nu mai mult de 20% din numărul de posturi efectiv ocupate”, a declarat Vasilescu.

Ea a argumentat că această limită este necesară pentru a evita situațiile inechitabile între administrațiile locale de dimensiuni diferite.
„În legislația actuală există prevederi care nu sunt cele mai potrivite. De exemplu, o primărie care are 200.000 de locuitori trebuie, potrivit legii, să aibă același număr de funcționari publici ca una cu aproape 400.000 de locuitori”, a explicat edilul Craiovei.

PSD consideră că, în aceste condiții, reducerea mai accentuată a posturilor ocupate ar putea afecta capacitatea de funcționare a unor primării mari, de unde și propunerea de plafonare la 20%.

Guvernul condus de Ilie Bolojan a anunțat că își propune o reformă administrativă amplă, care ar presupune eliminarea a circa 13.000 de posturi din administrația publică locală.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat duminică, referitor la extrădarea fostului primar general al Capitalei, Sorin Oprescu, din Grecia, că nu mai există impedimente în calea predării acestuia către România, întrucât condițiile de detenție din penitenciarele românești „sunt la standarde europene”.

„În acest moment, condițiile de detenție oferite de România sunt la standarde europene, iar impedimentul apreciat anterior de autoritățile elene a dispărut”, a declarat Marinescu pentru Digi24.
Oficialul a explicat că procedura mandatului european de arestare presupune o examinare rapidă de către instanțele din Grecia, urmând ca Sorin Oprescu să fie prezentat unui magistrat care va decide dacă este sau nu de acord cu predarea sa.
„De la ultima solicitare făcută de România au intervenit două hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene care, apreciem noi, sunt în sprijinul cererii actuale de predare. Vom lua toate măsurile care țin de cooperarea judiciară loială și vom pune la dispoziția autorităților din Grecia toate informațiile relevante”, a adăugat ministrul.

Fostul edil a fost reținut sâmbătă, în apropierea aeroportului din Salonic, după ce autoritățile elene au primit noi informații de la partea română privind îmbunătățirea condițiilor de detenție. România a transmis un angajament oficial privind aceste condiții, după ce, în 2022, Grecia respinsese cererea de extrădare invocând tratamentul neadecvat din penitenciare, în contextul vârstei (73 de ani) și al problemelor medicale ale lui Oprescu.
Sorin Oprescu a fost condamnat definitiv, pe 13 mai 2022, la zece ani și opt luni de închisoare pentru fapte de corupție. Procurorii au arătat că acesta a primit 25.000 de euro mită la locuința sa din Ciolpani, în legătură cu un grup infracțional organizat constituit în cadrul Primăriei Capitalei, cu scopul de a obține sume de bani din contracte publice.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a anunțat inițierea unei scrisori comune, semnate de 55 de eurodeputați din 19 state europene, prin care se solicită deschiderea imediată a negocierilor de aderare pe capitole cu Republica Moldova. Scrisoarea a fost transmisă președintelui Consiliului European, António Costa.

„Este un semnal politic puternic: Parlamentul European susține fără rezerve viitorul european al Republicii Moldova, recunoaște reformele realizate și cere ca opțiunea cetățenilor moldoveni, exprimată prin rezultatul alegerilor parlamentare, să fie valorificată și respectată”, a declarat Victor Negrescu.

Inițiativa are sprijinul unor lideri importanți ai Parlamentului European, proveniți din principalele familii politice democratice. Potrivit lui Negrescu, demersul „demonstrează unitatea și solidaritatea Europei cu Republica Moldova într-un moment decisiv pentru întreaga regiune”.
Eurodeputatul român a subliniat că scrisoarea nu face nicio referire la ideea de decuplare a Republicii Moldova de alte procese regionale, ci se concentrează exclusiv pe susținerea eforturilor și progreselor realizate de autoritățile de la Chișinău.

„Uniunea Europeană trebuie să acționeze acum pentru a demonstra susținerea sa pentru democrația, reziliența și ambițiile europene ale cetățenilor din Republica Moldova”, a adăugat vicepreședintele Parlamentului European.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că România intră într-o nouă etapă a tranziției energetice, prin dezvoltarea unor proiecte concrete de peste 5.000 MW capacitate totală de stocare.

Până acum, România a susținut masiv producția de energie solară, însă investițiile în stocare au fost reduse. Noua strategie urmărește echilibrarea sistemului energetic și asigurarea unei rezerve flexibile și moderne.

Potrivit ministrului, această capacitate ar putea alimenta, timp de câteva ore, aproximativ 4 milioane de locuințe, echivalentul consumului din întreaga regiune București–Ilfov sau dintr-un județ industrializat precum Cluj ori Timiș.

Avantajele investițiilor în stocare sunt reducerea facturilor prin creșterea autoconsumului de energie regenerabilă, rezerve strategice în caz de întreruperi de curent și echilibrarea rețelei și evitarea tarifelor ridicate la orele de vârf.
„Stocarea este pasul esențial pentru un sistem energetic modern, sigur și pregătit pentru viitor”, a subliniat Bogdan Ivan.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat că lucrările la noul pod de pe DJ 253, care leagă localitățile Cudalbi și Băleni, progresează conform planificării. Podul este conceput să fie modern și rezistent la viituri, contribuind astfel la siguranța rutieră și la fluidizarea traficului în zonă.

„Ne ținem de cuvânt. Se lucrează în forță la noul pod modern și rezistent la viituri de pe DJ 253, între Cudalbi și Băleni”, a transmis Costel Fotea.

Investiția, estimată la peste 5,4 milioane de lei, include și regularizarea albiei pârâului Suhurlui pe o lungime de 40 de metri, atât în amonte, cât și în aval de pod. Lucrările sunt executate de asocierea Citadina – Tancrad – Lemacons – Gendav și se preconizează a fi finalizate până la sfârșitul anului 2025.

Această investiție are ca scop nu doar modernizarea infrastructurii, ci și prevenirea inundațiilor și creșterea siguranței locuitorilor din zonă.

Ambulatoriul de Specialitate al Spitalului Județean Galați a fost dotat cu o stație ORL ultramodernă, menită să asigure diagnostic și tratament complet pentru afecțiunile urechii, nasului și gâtului.

Noua unitate reunește într-un singur loc toate echipamentele necesare pentru examinări și intervenții medicale, facilitând munca medicilor și oferind pacienților condiții de tratament la standarde ridicate. Printre dotările principale se numără: microscop ORL mobil, unitate completă de endoscopie cu camere HD și iluminare LED, instrumente de microchirurgie și sisteme de aspirație, irigare și suflare.

Investiția, de aproximativ 4 milioane de lei, realizată de Consiliul Județean Galați, face parte dintr-un proiect mai amplu de modernizare a Ambulatoriului de Specialitate, cu scopul de a aduce servicii medicale performante aproape de pacienți, fără a fi nevoie de deplasări în alte centre.

Președintele CJ Galați, Costel Fotea, a declarat că această dotare „reprezintă un pas important pentru creșterea calității actului medical și pentru confortul pacienților din Galați”.

Peste 117.000 de cetățeni solicită Guvernului condus de premierul Ilie Bolojan să elimine din proiectul de rectificare bugetară suma de 169 de milioane de lei destinată partidelor politice prin Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Organizația cere, de asemenea, reducerea subvențiilor partidelor pentru anul 2025.

Potrivit Declic, această alocare contrazice promisiunile anterioare ale premierului, care anunța tăieri din fondurile pentru partide în contextul măsurilor de austeritate. În schimb, proiectul de rectificare prevede suplimentarea fondurilor pentru AEP cu 156 de milioane de lei, în timp ce Ministerul Educației primește doar 140 de milioane de lei.

„Este revoltător ca, în plină austeritate, partidele să-și mărească bugetele pentru propagandă electorală, în timp ce educația și sănătatea sunt subfinanțate”, a declarat Cătălina Hopârteanu, coordonatoarea campaniei Declic „Tăiați subvențiile partidelor!”.
Campania Declic a strâns peste 117.000 de semnături, iar peste 500 de cetățeni au transmis opinii către Guvern și Ministerul Finanțelor, cerând redirecționarea banilor către nevoi esențiale, precum educația și sănătatea.

Ministrul Economiei și Digitalizării, Radu Miruță, anunță că primul concurs organizat ilegal în companiile de stat a fost anulat și va fi reluat corect. Funcționarii responsabili sunt sancționați, cazurile suspecte ajung la Parchet, iar verificările continuă în toate companiile din portofoliul Ministerului, adăugă demnitarul.

În urma verificărilor efectuate de Corpul de Control al Ministerului Economiei, s-au descoperit nereguli grave în numirile membrilor Consiliilor de Administrație din șase companii de stat: IOR, IAR, IPROCHIM, Șantierul Naval 2 Mai, Avioane Craiova și Minvest.

Potrivit ministrului Radu Miruță, problemele constau în utilizarea unei legislații vechi și în scurtături care au permis numirea unor persoane nepotrivite. Ca urmare doi funcționari au fost trimiși în procedură disciplinară, faptele de natură penală vor fi investigate de Parchet, iar verificările continuă în toate companiile din portofoliul ministerului.

Ministerul a anunțat că procedurile de selecție vor fi reluate corect, transparent și legal, pentru a asigura conducerea corespunzătoare a companiilor de stat.

Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a atribuit contractul pentru realizarea Drumului Expres Focșani–Brăila către asocierea SA&PE Construct – Spedition UMB – Tehnostrade – Arcada Company, valoarea ofertei fiind de 4,29 miliarde lei (fără TVA).

Drumul expres va avea 73,5 km, fiind realizat într-un singur lot, și va deveni astfel cel mai lung tronson de drum de mare viteză construit printr-un singur contract în România. Durata contractului este de 6 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuție.

Proiectul cuprinde 57 de poduri și viaducte, 6 noduri rutiere, inclusiv legătura cu A7 și Podul de la Brăila, precum și 2 parcări și un spațiu de servicii cu benzinărie și zonă de alimentație publică.
Drumul expres va asigura conexiunea între Autostrada Moldovei (A7), Podul peste Dunăre de la Brăila, Drumul Expres Brăila–Galați, dar și legătura mai departe către Tulcea și Constanța.
Finanțarea proiectului este asigurată prin Programul Transport 2021–2027 și Bugetul de Stat.

Ministerul Afacerilor Interne a anunțat că aplicația mobilă RoCEIReader, destinată citirii datelor din noua Carte Electronică de Identitate (CEI), a devenit funcțională.

Aplicația permite citirea rapidă și sigură a informațiilor stocate în cipul CEI, inclusiv a adresei de domiciliu. Este disponibilă gratuit în Google Play și urmează să fie lansată în curând și în App Store.

Cetățenii o pot utiliza pentru a vizualiza datele personale sau pentru a dovedi domiciliul atunci când este necesar, în timp ce autoritățile publice și instituțiile private pot verifica astfel direct informațiile, reducând birocrația și timpul de procesare.

MAI precizează că aplicația respectă cele mai ridicate standarde de securitate cibernetică, garantând protecția completă a datelor personale.