Preşedintele României, Nicuşor Dan, a semnat vineri decretul pentru numirea Martinei Orlea în funcţia de consilier de stat, începând cu data de 18 mai 2026.

Potrivit informaţiilor publicate de Administraţia Prezidenţială, Martina Orlea a făcut parte din echipa apropiată a şefului statului în campania prezidenţială din 2025, unde a coordonat strategia de comunicare digitală şi reţeaua de voluntari.

Martina Orlea este absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, specializarea Relaţii Economice Internaţionale, program în limba engleză. Conform prezentării publicate pe platforma „Spre Primărie”, aceasta activează de peste şase ani în domeniul campaniilor politice, fiind specializată în comunicare digitală şi storytelling politic.

De-a lungul carierei, Orlea a colaborat cu formaţiuni şi organizaţii politice din mai multe state, printre care Partidul Laburist din Marea Britanie, Partidul Democrat din Statele Unite şi PAS din Republica Moldova.

Totodată, aceasta a iniţiat proiectul „Spre Primărie”, descris drept primul program apolitic de training destinat candidaţilor independenţi pentru alegerile locale din 2028.

Numirea vine în contextul consolidării echipei prezidenţiale de la Palatul Cotroceni, după instalarea noului mandat prezidenţial.

Proiectul trenului metropolitan din Cluj-Napoca a intrat într-o nouă etapă, după semnarea contractului de proiectare și execuție pentru amenajarea celor 23 de stații de pe traseu.

Contractul a fost semnat luni de primarul Emil Boc și are o valoare de aproximativ 115 milioane de euro.
Potrivit autorităților locale, proiectul vizează modernizarea stațiilor existente, realizarea unor stații noi, precum și amenajarea infrastructurii rutiere și pietonale necesare accesului călătorilor.

În total, proiectul include 23 de stații și lucrări conexe pentru accesibilitate și mobilitate. Sunt prevăzute opt stații noi, o stație cu pasaj rutier nou, patru stații cu pasaje pietonale subterane și opt parcări cu 223 de locuri.
Potrivit Primăria Cluj-Napoca, trenul metropolitan va circula pe un traseu de 48,8 kilometri, care va traversa municipiul Cluj-Napoca și comunele Gârbău, Baciu, Apahida, Jucu și Bonțida.

Autoritățile estimează că traseul integral va putea fi parcurs în aproximativ 65 de minute, cu o frecvență de două trenuri pe oră.
Valoarea totală a proiectului depășește 1,4 miliarde de lei. Finanțarea nerambursabilă din fonduri europene, prin Programul Transport 2021–2027, depășește 1,1 miliarde de lei și reprezintă 85% din valoarea totală eligibilă.

Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA) își exprimă „profunda îngrijorare” față de direcția anunțată de Ministerul Mediului privind Programul Rabla 2026, susținând că măsurile propuse riscă să limiteze opțiunile consumatorilor și să afecteze concurența din piața auto.

Într-un comunicat transmis joi, reprezentanții APIA afirmă că organizația nu a fost consultată în procesul de elaborare a modificărilor, deși a transmis patru solicitări oficiale de întâlnire către Ministerul Mediului.

„Politicile publice nu pot fi construite prin consultări selective și nici prin alegerea convenabilă doar a actorilor care validează o direcție deja stabilită politic”, transmite asociația.
APIA critică și nivelul bugetului anunțat pentru Programul Rabla 2026, respectiv 300 de milioane de lei, considerând că suma este insuficientă pentru susținerea reînnoirii parcului auto și a tranziției către mobilitatea cu emisii reduse.
Reprezentanții industriei auto arată că evaluarea programului trebuie raportată la dimensiunea bugetelor din anii anteriori, când alocările inițiale depășeau 1,2 miliarde de lei.
Potrivit APIA, reducerea finanțării afectează direct consumatorii, într-un context în care accesul la autoturisme mai sigure și mai puțin poluante ar trebui încurajat.

Asociația critică și intenția anunțată de Ministerul Mediului de a susține exclusiv vehiculele „produse sau asamblate în Uniunea Europeană”.
„Ministerul Mediului nu poate redefini unilateral noțiuni economice și comerciale care țin de legislația și piața europeană”, susține APIA, care afirmă că nu există în prezent o definiție europeană clară aplicabilă Programului Rabla pentru aceste criterii.
Organizația consideră că eventualele restricții bazate pe locul producției ar putea genera discriminare între operatorii economici și ar crea impredictibilitate într-o industrie care are nevoie de reguli stabile și aplicate uniform.
„Piața auto funcționează în cadrul pieței comune europene, iar produsele omologate și comercializate legal în Uniunea Europeană trebuie tratate nediscriminatoriu în toate statele membre”, se mai arată în comunicat.
APIA solicită organizarea urgentă a unui dialog transparent cu întreaga industrie auto, eliminarea criteriilor considerate discriminatorii și fundamentarea Programului Rabla pe criterii economice și juridice clare.
Asociația subliniază că rolul programului ar trebui să fie accelerarea reînnoirii parcului auto și reducerea emisiilor, „nu restrângerea artificială a opțiunilor consumatorilor”.

Cel mai recent sondaj Eurobarometru arată că îngrijorările privind costul vieții domină agenda publică din România, în timp ce nivelul de încredere al românilor în Uniunea Europeană rămâne mai ridicat decât cel acordat instituțiilor naționale.

Potrivit datelor colectate în perioada 12–31 martie 2026, pe baza unui eșantion de 1.054 respondenți din România, 70% dintre participanți apreciază că situația economiei naționale este „rea”, în timp ce 29% o consideră „bună”. La nivelul Uniunii Europene, 60% dintre respondenți au o evaluare negativă, iar 38% una pozitivă.

În privința situației financiare a gospodăriei, 54% dintre românii chestionați s-au declarat mulțumiți, comparativ cu 75% la nivel european.
Pesimismul se menține și în ceea ce privește evoluția economiei în următoarele 12 luni. Aproape jumătate dintre respondenții din România, respectiv 48%, anticipează o înrăutățire a situației economice naționale.
Întrebați care sunt principalele probleme cu care se confruntă țara, 41% dintre români au indicat creșterea prețurilor și inflația drept principala preocupare, în timp ce 27% au menționat situația economică generală.

Datele sondajului indică, în același timp, o percepție relativ favorabilă asupra Uniunii Europene. Un procent de 44% dintre români au o imagine pozitivă despre UE, nivel apropiat de media europeană, de 45%. Totodată, 61% dintre respondenții români se declară optimiști în privința viitorului Uniunii, față de 60% la nivelul blocului comunitar.

Sondajul relevă că românii au mai multă încredere în Uniunea Europeană decât în instituțiile naționale. Astfel, 48% dintre respondenți afirmă că au încredere în UE, comparativ cu 31% care spun că au încredere în Guvern și 25% în Parlament.
La nivel european, conflictul din Orientul Mijlociu, situația internațională și războiul din Ucraina sunt percepute drept principalele provocări externe. În România, 24% dintre participanți au indicat conflictul din Orientul Mijlociu, iar câte 17% au menționat situația internațională și războiul din Ucraina.

În ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina, 56% dintre românii chestionați susțin acordarea de ajutor financiar și umanitar pentru Kiev, comparativ cu 75% la nivelul Uniunii Europene. Totodată, 45% dintre respondenții din România susțin finanțarea de echipamente militare pentru Ucraina, față de media europeană de 56%.
Sondajul a fost realizat în toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, pe un eșantion total de 26.415 interviuri, dintre care 1.054 au fost efectuate în România.

Fostul șef ANPC, Horia Constantinescu, a rămas în afara concertului trupei Metallica desfășurat pe Arena Națională, după ce biletul achiziționat online nu a trecut de verificarea de la intrare.

Acesta a relatat că a parcurs întreg fluxul de acces al stadionului și a ajuns până la ultimul filtru de control, unde a fost informat că biletul nu este valid.

„Am stat la coadă, am mers la pas și când m-am apropiat de ultimul filtru, am aflat că biletul meu nu era ceea ce trebuie”, a declarat Horia Constantinescu, potrivit relatărilor sale publice.

Potrivit acestuia, biletul ar fi fost cumpărat de pe platforma Viagogo, una dintre cele mai cunoscute platforme de revânzare online.

„Se întâmplă și la case mai mari. Biletele la concertul celor de la Metallica s-au dovedit a fi o țeapă”, a mai spus acesta, explicând că a aflat abia la intrare că nu va putea participa la eveniment.

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a declarat miercuri, că există o solicitare venită din partea Societății de Transport București (STB) pentru majorarea prețului unei călătorii de la 3 la 5 lei. Propunerea nu a fost însă introdusă pe ordinea de zi a Consiliului General, edilul explicând că municipalitatea așteaptă mai întâi măsuri clare de eficientizare a companiei.

„Mai avem o solicitare pe care nu am pus-o pe ordinea de zi, momentan, din partea STB, din partea TPBI, din partea Consiliului de Administraţie şi din partea AGA a STB, a managementului societăţii, să crească biletul de la 3 la 5 lei”, a declarat Ciprian Ciucu.

Edilul a subliniat că o eventuală scumpire nu poate fi luată în calcul fără o reformă internă a operatorului de transport, în condițiile în care bugetul companiei este considerat prea mare.

„Nu am pus-o pe ordinea de zi, pentru că mi se pare normal – şi bucureştenii cer – să existe restructurare la STB, pentru că în acest moment bugetul este foarte, foarte mare”, a adăugat acesta.

Ciucu a precizat că reorganizarea planificată nu va afecta personalul direct implicat în transportul public, precum șoferii, vatmanii sau muncitorii. În opinia sa, o eventuală ajustare a tarifelor ar putea fi discutată doar după ce conducerea companiei demonstrează că a început reducerea și optimizarea cheltuielilor.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat marți că delegațiile partidelor care vor participa la consultările de la Palatul Cotroceni pentru desemnarea noului premier trebuie să vină cu o majoritate negociată, o propunere clară de prim-ministru și elemente compatibile de program de guvernare.

Șeful statului a precizat că întâlnirile cu formațiunile politice ar putea avea loc vineri sau luni.

„Cu titlu generic, solicitarea mea pe care o să am cu toate delegațiile cu care ne vom întâlni pentru fiecare propunere de guvern, dacă are sau nu are negociată deja o majoritate. Ce vreau eu să obținem, o propunere de premier cu elemente compatibile de program pe problemele esențiale”, a afirmat Nicușor Dan.

Președintele a subliniat că nu intenționează să accepte formule politice improvizate.

„Mă aștept ca partidele să-și păstreze opțiunile expuse în spațiul public. Variante sunt relativ puține, eu nu o să fac experimente, nu e bine pentru România”, a spus acesta.

În ceea ce privește Alianța pentru Unirea Românilor, președintele a anunțat că formațiunea va fi invitată la consultări, conform prevederilor constituționale, însă a precizat că va desemna o majoritate pro-occidentală.

„Evident, la consultările formale o să chem toate partidele, așa cum spune Constituția”, a declarat Nicușor Dan.
Totodată, șeful statului a exclus posibilitatea organizării de alegeri anticipate și a afirmat că nu respinge varianta unui premier tehnocrat.

Ministerul Apărării Naționale precizează că diferențele de preț dintre programul SAFE și oferta Damen Galați sunt generate de echipamentele și sistemele suplimentare incluse în configurația aprobată pentru navele destinate Forțelor Navale Române.

Potrivit ministerului, comparațiile prezentate în spațiul public sunt „irelevante”, întrucât oferta Damen vizează alte produse decât cele incluse în programul SAFE.

MApN susține că proiectul constructiv propus de companie, respectiv nava de tip MOPV 2600, nu este optimizat pentru a îndeplini complet misiunile de luptă prevăzute în cerințele operaționale aprobate pentru proiectul SAFE, în special în ceea ce privește capabilitățile de luptă antisubmarin.

Ministerul mai arată că în articolele apărute recent au fost comparate prețurile comunicate de Damen pentru patru nave cu valoarea estimată aprobată pentru proiectele SAFE – Nava de patrulare maritimă și Vedeta de intervenție pentru scafandri – fără a se ține cont de nivelul diferit de echipare și de specificațiile tehnice stabilite de Forțele Navale Române.

Potrivit MApN, oferta transmisă de Damen în anul 2025 nu includea mai multe sisteme esențiale, aspect care s-a reflectat în prețul prezentat de companie. Printre echipamentele care nu figurau în ofertă se numără sistemul de conducere a focului, aparatura de detecție CBRN, sonar de chilă, sistemul de comandă și control al navei (CMS) în configurație completă, sistemul de apărare apropiată a navei (CIWS), sistemele de contramăsuri termale, radar și antitorpilă, sistemul de rachete pentru apărarea antiaeriană (RAM), precum și sistemul de lansare torpile.

Toate aceste sisteme sunt incluse în configurația definită prin specificația tehnică aprobată pentru programul SAFE, iar costurile lor se regăsesc în valoarea aprobată de Parlament, precizează ministerul.

Reprezentanții MApN au mai transmis că oferta Damen a fost analizată comparativ în anul 2025 și în procesul de luare a deciziei privind achiziția corvetei ușoare HISAR, context în care decizia adoptată de autorități a fost justificată prin cerințele operaționale și tehnice ale Forțelor Navale.

Președintele Consiliul Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat aprobarea bugetului județului pentru 2026, în valoare de peste 2,06 miliarde de lei, din care 1,78 miliarde de lei, echivalentul a 86% din total, sunt destinate proiectelor de dezvoltare.

Conform lui Costel Fotea, fondurile vor fi alocate pentru investiții în infrastructură rutieră, spitale, școli, cultură, sport, proiecte de mediu și susținerea mediului de afaceri.
Președintele Consiliului Județean a precizat că bugetul destinat dezvoltării este cu 169 de milioane de lei mai mare față de anul precedent și reprezintă cel mai ridicat nivel al investițiilor de la preluarea mandatului. Totodată, pentru prima dată, bugetul total al județului a depășit pragul de 2 miliarde de lei.

Potrivit datelor prezentate, cheltuielile de funcționare au fost menținute la un nivel relativ constant, în pofida creșterii costurilor generale. Ponderea acestora în bugetul județean a scăzut de la 94% în 2016 la 14% în 2026, ceea ce înseamnă mai puțin de 280 de milioane de lei.

Costel Fotea a arătat că principala sursă de finanțare a investițiilor o reprezintă fondurile europene. În 2026, peste 1,62 miliarde de lei provin din proiecte cu finanțare nerambursabilă, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Programul Regional Sud-Est, Programul Tranziție Justă, Programul Operațional Transporturi, Programul Operațional Mediu și Programul Sănătate.
Potrivit conducerii Consiliului Județean, bugetul orientat către investiții ar urma să aibă efecte directe asupra economiei locale, prin susținerea mediului de afaceri și crearea de noi locuri de muncă în județul Galați.