Consiliul Județean Galați a aprobat proiectul de buget pe anul 2025. Este un buget-record, în valoare de peste 1,9 miliarde de lei, cu 362,4 milioane de lei mai mare decât în 2024, ceea ce corespunde unei creșteri cu 25,21% față de anul precedent.

„Am aprobat astăzi cel mai mare buget de care a beneficiat vreodată județul Galați: 1,9 miliarde de lei, din care cea mai mare parte - 1,61 miliarde de lei (85%) este alocată pentru proiectele de dezvoltare: infrastructura de transporturi, serviciile medicale din spitale, școli, cultură, sport și petrecere a timpului liber, proiecte de mediu și dezvoltarea afacerilor! La fel de important este și faptul că, deși cheltuielile de funcționare au fost menținute în ultimii ani la un nivel relativ constant, ponderea acestora în bugetul județului a scăzut de la 94% în 2016 la doar 15% în 2025, respectiv la mai puțin de 0,3 miliarde de lei!”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Pe capitole bugetare, cele mai mari sume vor fi dedicate în 2025 modernizării infrastructurii de Transport, cu o valoare de 1,045 miliarde de lei, reprezentând peste 50 la sută din bugetul județului.

O alocare bugetară importantă, de peste 208,54 milioane de lei, a fost direcționată spre Sănătate, 104,27 milioane de lei spre Cultură și 90,88 milioane de lei pentru Învățământ. Pentru funcționarea Autorităților publice s-au alocat 235,73 milioane de lei, pentru programele de Asistență socială - 116,94 milioane de lei, iar pentru Protecția mediului - 77,87 milioane de lei.

Chiar dacă au o pondere mai mică în bugetul județului, importante sunt și sumele alocate pe celelalte capitole bugetare: Servicii publice generale – 25,99 milioane de lei, Apărare (CMJ) - 454.000 lei, Ordine Publică (Protecţia Civilă) - 711.300 lei.

Drept urmare, în 2025, județul Galați beneficiază de unul dintre cele mai mari bugete de investiții din țară, precum și de unul dintre cele mai performate bugete în ceea ce privește raportul între dezvoltare și funcționare în structura de cheltuieli.

Fondurile europene, esențiale pentru dezvoltare

Un ”motor” esențial al dezvoltării județul Galați sunt fondurile europene atrase prin proiectele realizate de Consiliul Județean.

„Dacă în 2016 proiectele cu fonduri europene erau practic inexistente, de la an la an am avut un număr tot mai mare de proiecte care au câștigat finanțare, astfel că, în 2025, mai bine de 50% din bugetul pentru investiții, adică 1,03 miliarde lei, provine din proiecte cu finanțare nerambursabilă (PNRR, Programul Regional Sud-Est, Tranziție Justă, PO Transporturi, PO Mediu, Programul Sănătate etc.) Nu în ultimul rând, aceste proiecte, aceste investiții, sunt bani care se regăsesc în economia locală, în dezvoltarea afacerilor, în generarea de noi locuri de muncă, înseamnă prosperitate și noi oportunități pentru județul Galați”, a precizat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Implicare pentru un viitor mai bun

Consiliul Județean Galați va continua proiectele în curs de implementare, dar are în pregătire, pe bugetul din 2025, și alte obiective de investiții. Iată câteva dintre ele:

- Modernizarea infrastructura de transport: DJ 242D, DJ 240, tronsonul de interes județean DN 24 D - DJ 251 A - DJ 251 H - DJ 251 - DJ 255 A - DN 25, refacerea drumurilor și podurilor afectate de inundațiile din 2024;

- Creșterea calității serviciilor din Sănătate: construirea unui nou spital la Tecuci, modernizări și echipamente la Spitalul Județean, Spitalul de Boli Infecțioase, Spitalul de Pneumoftiziologie Galați, Spitalul ”Anton Cincu” Tecuci, UMS Gănești;

- Punerea în valoare a patrimoniul cultural și artistic: lucrări la Complexul Muzeal de Științele Naturii ”Răsvan Angheluță”, sera de plante tropicale și Biblioteca ”V.A.Urechia”, relansarea lucrărilor la Muzeul de Artă Vizuală Galați;

- Investiții în educație: burse pentru elevi, susținem și dotăm școlile speciale din Galați și Tecuci;

- Îmbunătățirea calității mediului, printr-un sistem integrat de gestionare a deșeurilor;

- Extinderea zonei de agrement de la Pădurea Gârboavele: lucrări la pistele de bob suspendat, piste de biciclete și piste de alergare.

„Toate acestea înseamnă implicare pentru județul Galați, pentru dezvoltare, pentru un viitor mai bun pentru gălățeni”, a concluzionat Costel Fotea.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat marți trei investiții foarte importante pentru România în domeniul extracției de minerale rare. Comisia Europeană va finanța cu 615 milioane de euro trei proiecte strategice pentru România, a transmis premierul român.

Investițiile se vor realiza în județele Gorj, Hunedoara și Bihor.
„Comisia Europeană va finanța cu 615 milioane de euro trei proiecte strategice pentru viitorul economiei românești la Gorj, Hunedoara și Bihor. Este vorba despre trei investiții care vor exploata minerale pe care se bat toate marile puteri economice ale lumii. Este vorba aici de grafit, de magneziu și de cupru”, a declarat Marcel Ciolacu.

Potrivit premierului „materiile prime esențiale și critice totodată sunt folosite în primul rând în energie, aviație și industria de apărare”.

Marcel Ciolacu a trimis Corpul de Control al Premierului la toate ministerele și instituțiile din subordine. Scopul acțiunii surpriză este să afle dacă subordonații au luat măsurile de reorganizare și debirocratizare solicitate de prim-ministru.

„Cine nu a înțeles că reducerea risipei bugetare și a cheltuielilor statului sunt absolut necesare pentru a echilibra bugetul o să aibă o surpriză”, a anunțat marți, Marcel Ciolacu pe Facebook.
Șeful Guvernului a spus că a trimis corpul de control la toate ministerele.

„Am trimis deja Corpul de Control al Prim-ministrului simultan la toate cele 16 ministere și instituții din subordine pentru a verifica dacă măsurile de reorganizare și debirocratizare, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament, sunt respectate. Nu am glumit, iar cei care nu au tratat cu toată seriozitatea această problemă vor răspunde politic”, a precizat Marcel Ciolacu.

Alianța PSD-PNL-PUSL, care formează majoritatea în Consiliul General al Municipiului București, anunță că nu va vota proiectul de buget pe 2025 al Capitalei. Consilierii îi cer primarului Nicușor Dan să includă în proiect planuri privind plata datoriilor și de reformă a cheltuielilor.

Alianța PSD-PNL-PUSL îi cere primarului Nicușor Dan să includă în proiectul de buget pe 2025 bani pentru achitarea datoriilor curente și să prezinte un proiect de reformă a administrației și de eficientizare a cheltuielilor de personal.

Primarii sectoarelor 1, 2, 4 și 6, George Tuță, Rareș Hopincă, Daniel Băluță și Ciprian Ciucu, viceprimarii Capitalei, Adrian Vigheciu și Stelian Bujduveanu, dar și președintele PNL București, Sebastian Burduja, s-au reunit în ședință de urgență și au decis ca alianța PSD-PNL-PUSL, care formează majoritatea în Consiliul General al Municipiului București, să se abțină la votul pe proiectul de buget pe 2025 al Capitalei.

George Tuță, primarul Sectorului 1: Nicușor Dan nu reușește să abordeze ferm niciuna dintre problemele orașului. În ciuda insistențelor din toate părțile, în ciuda avertismentelor de siguranță, parcul Herăstrău a devenit un pericol public pentru toți cei care vor să viziteze emblema verde a Capitalei. Podul Constanța, pe care zilnic tranzitează zeci de trenuri și pe sub care trec mii de autoturisme, riscă prăbușirea, iar un dezastru pentru întreaga comunitate este iminent. Nu a fost în stare să atragă nicio investiție pentru Capitală și, chestionat despre aceste eșecuri, spune că nu l-a interesat subiectul.

Rareș Hopincă, primarul Sectorului 2: Zone întregi din sector și din Capitală se sufocă la propriu, iar bucureștenii pierd ani din viață în trafic. În Sectorul 2, lipsesc cu desăvârșire proiectele mari. Din păcate, propunerea de buget nu reprezintă o viziune clară pentru rezolvarea acestor probleme. Mai mult, bugetul pe 2025 este umflat din pix de Nicușor Dan. 3,8 miliarde de lei este alocarea pentru Capitală, conform Legii bugetului de stat, iar Nicușor Dan a prevăzut 4,3 miliarde de lei, adică 500 de milioane de lei în plus. Avem nevoie de consultare temeinică și de soluții propuse prin dialog și consens. Noi, primarii de sector, putem prelua inclusiv din atribuții, dar strategia trebuie să fie una comună.

Daniel Băluță, primarul Sectorului 4: Consolidarea planșeului Unirii stă pe loc pentru că primarul general nu este în stare emită un aviz și o autorizare de construire. Este absolut strigător la cer să ne rugăm de luni de zile de primarul general ales să se ocupe de siguranța cetățenilor care i-au acordat votul! Domnule Nicușor Dan, e timpul să te deloghezi de pe Tik Tok și să te conectezi la viața reală!

Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6: Toate investițiile cu adevărat semnificative realizate în Sectorul 6, în ultimii ani, sunt cele ale Primăriei Sectorului 6. Atât în infrastructura rutieră, școlară, cât și în amenajări mari de regenerare urbanistică. Și vom face și un spital. Este adevărat că am fi reușit mai multe, dacă am fi găsit înțelegere la Primăria Generală. În acest moment, avem în așteptare 12 proiecte complete, care au nevoie doar de câte un aviz sau o de o semnătură de la această instituție. Vorbim, printre altele, despre Drumul Roții, Parcul Liniei faza 3, racordarea la apă pentru cele 246 de locuințe sociale, finalizate de doi ani, PUZ Zona 17, construirea de locuințe pentru copiii orfani, ridicarea restricției pentru lucrări edilitare pe străzile fără canalizare din perimetrul Podului Ciurel, pe care mi l-am asumat să-l continui, dacă PMB mi-l dă în administrare. La fel mi-am asumat și lucrările de supralărgire la tronsoanele 1 și 3 din Prelungirea Ghencea, investiție demarată în 2018 care trenează.

Practic, cel mai vechi șantier deschis în București. Are deja 7 ani!
„Toate proiectele mari din Capitală sunt fie blocate, fie ignorate. Banii se duc pe plata salariilor. Aproape 1.000 de angajați numai la Primăria Capitalei, plătiți cu peste 400 de milioane de lei. Iar în total, dacă luăm în calcul angajații din toate structurile din subordinea PMB, cu excepția companiilor municipale, cheltuielile de personal ajung la 2,4 miliarde de lei. În vreme ce investițiile pe 2025 reprezintă mai puțin de 10% din bugetul total”, scrie într-un comunicat de presă semnat de politicieni.

Stelian Bujduveanu, viceprimar PNL București: În prezent, datoriile Primăriei Capitalei la Societatea de Transport București se ridică la 1,1 miliarde de lei, cu tot cu penalități. Această sumă nu este inclusă în proiectul de buget propus, ceea ce ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea financiară a municipiului în perioada următoare. De asemenea, lipsesc alocările necesare pentru lucrări esențiale precum consolidarea pasajelor Lujerului, Obor și Pod Băneasa.

Sebastian Burduja, prim-vicepreședinte PNL și ministrul Energiei: Avem două principii fundamentale pentru construcția bugetului PMB: plata datoriilor și reducerea cheltuielilor administrației locale. Dacă datoria de 1,2 miliarde de lei pentru termoficare nu este achitată, ELCEN nu poate cumpăra gazul necesar furnizării apei calde pentru bucureșteni și nu poate implementa cele trei proiecte mari de modernizare a CET Sud, Grozăvești și Progresu, pentru care Ministerul Energiei a obținut 361 milioane de euro din Fondul pentru Modernizare. Stoparea risipei banului public este o chestiune de bun simț și normalitate, cu atât mai mult în contextul fiscal-bugetar actual. Este nevoie de reorganizarea urgentă a Primăriei Generale și a structurilor din subordine pentru a livra eficiență și rezultate pentru bucureșteni.
De asemenea, Nicușor Dan este acuzat că nu s-a consultat cu consilierii pe marginea bugetului.
„Proiectul bugetului pe 2025 al Municipiului București nu a fost dezbătut cu consilierii Alianței PSD-PNL-PUSL, transparența din primărie de care vorbește Nicușor Dan fiind similară cu transparența sumelor pe care le cheltuie pe Tik Tok, în încercarea disperată de a ajunge la Cotroceni”, mai scrie la finalul comunicatului de presă.

Circulația rutieră va fi oprită temporar pe podul dintre Ruse și Giurgiu din cauza unor lucrări făcute de partea bulgară. Autoritățile bulgare spun că pe pod se vor desfășura lucrări de reparații. Restricțiile vor fi în vigoare joi, pe 27 martie, a transmis Prefectura Giurgiu.

Potrivit Prefecturii „autoritățile de frontieră bulgare au informat că la data de 27.03.2025, începând cu ora 09.00, circulația pe Podul Dunării dintre Ruse și Giurgiu va fi oprită, ca urmare a executării lucrărilor de construcție - montaj în zona km 0+644,30 - km 1+057,69.”
Prefectura Giurgiu mai anunță că traficul se va relua „de la ora 12.00, pe data de 27.03.2025, pentru autoturisme și de la ora 09.00, pe data de 28.03.2025, pentru camioane.”

Conform proiectantului bulgar care se ocupă de execuția lucrărilor, oprirea traficului în perioada menționată este necesară pentru garantarea performanței calitative a acestora.
Lucrările de construcție - montaj vor fi executate pentru betonarea zonelor dintre noile panouri de drum din beton armat, pe direcția longitudinală a axului drumului.

Conducerea Autorității Electorale Permanente (AEP) s-a întâlnit luni cu reprezentanții OSCE/ODIHR (Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului din cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa). Reprezentanții OSCE vor observa alegerile prezidențiale din România.

Conform unui comunicat de presă al AEP, în cadrul reuniunii, au fost oferite informații cu privire la demersurile și activitățile inițiate de către AEP „în vederea organizării alegerilor prezidențiale din acest an cu profesionalism, transparență și corectitudine, astfel încât scrutinul să se desfășoare cu respectarea standardelor europene și internaționale în domeniu”.

Totodată, cu ocazia întrevederii, reprezentanții OSCE/ODIHR au detaliat calendarul activităților Misiunii Limitate de Observare a Alegerilor Prezidențiale 2025 din România.
AEP consideră că misiunea se desfășoară la inițiativa Prim-Ministrului României, care a aprobat reiterarea invitației ca OSCE/ODIHR să observe alegerile prezidențiale din luna mai 2025.

„Observarea alegerilor de către OSCE/ODIHR este o practică uzuală la nivel internaţional, care vizează asigurarea transparenţei procesului electoral şi validarea bunei funcționări a mecanismelor instituţionale implicate în organizarea și desfășurarea alegerilor. OSCE/ODIHR efectuează misiuni de observare a alegerilor pentru a evalua măsura în care procesele electorale respectă libertățile fundamentale și principiile egalității, universalității, pluralismului politic, încrederii, transparenței și responsabilității”, se precizează în comunicatul AEP.

35 de controlori de tren angajați ai CFR Călători sunt suspectați de fraudă prin manipularea sistemului de rezervări și emiterea fictivă de bilete gratuite pentru elevi. Surse din lumea judiciară susțin că prin acțiunea lor, controlorii au prejudiciat bugetul Ministerului Transporturilor.

Procurorii și polițiștii arată că în perioada 2022-2023, angajații vizați au accesat ilegal bazele de date ale instituției prin intermediul tabletelor de serviciu, atât în timpul programului de lucru, cât și în afara acestuia, depășindu-și limitele autorizării.

Controlorii au blocat intenționat locuri în vagoanele pe care le deserveau, dar și în alte vagoane care nu intrau în atribuțiile lor, blocând astfel disponibilitatea acestora pentru vânzare prin canalele oficiale ale CFR.
În paralel, aceiași angajați, în special însoțitori de vagoane speciale de dormit și cușetă, au introdus date false în aplicația XSell Mobile, generând bilete gratuite pe numele unor elevi care, conform legii, beneficiază de gratuitate la transportul feroviar. Aceste bilete nu au fost folosite de elevii respectivi, ci de alte persoane care ar fi trebuit să plătească tariful normal de călătorie.
Schema frauduloasă a continuat prin raportarea lunară a unui număr fictiv de elevi care ar fi călătorit cu trenul, determinând funcționarii CFR Călători să transmită informații false către Autoritatea pentru Reformă Feroviară.

Pe baza acestor documente falsificate, CFR Călători a solicitat și obținut decontarea contravalorii tichetelor de călătorie de la Ministerul Transporturilor.
În acest dosar, Poliția Română a făcut marți, 25 martie, 39 de percheziții în opt județe și în municipiul București. Este vorba despre un dosar de abuz în serviciu, delapidare, fals informatic, acces ilegal la un sistem informatic, fals intelectual și înșelăciune.

Polițiștii Secției Regionale de Poliție Transporturi București au pus în executare 39 de mandate de percheziție domiciliară, în municipiul București și în județele Giurgiu, Teleorman, Brașov, Prahova, Ialomița, Slobozia, Constanța și Buzău, într-un dosar penal, instrumentat de Biroul Investigații Criminale, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul București.
În acest dosar, se efectuează cercetări cu privire la săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, delapidare, fals informatic, acces ilegal la un sistem informatic, fraudă informatică, fals intelectual și înșelăciune.

Protestatarii care au făcut distrugeri în zona sediului BEC sunt căutați de Poliție. Mai multe percheziții s-au desfășurat marți în București și în județele Ilfov și Dâmbovița. Protestul a avut loc pe 9 martie după interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu.

Polițiști din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București - Serviciul de Investigații Criminale, împreună cu Serviciul Grupuri Infracționale Violente, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul București, au pus în aplicare 13 mandate de percheziție domiciliară, în municipiul București și în județele Ilfov și Dâmbovița, într-un dosar penal în care se efectuează cercetări privind săvârșirea infracțiunilor de ultraj, tulburare a ordinii și liniștii publice și distrugere.

Potrivit polițiștilor „la data de 9 martie 2025, mai multe persoane ar fi participat la un protest spontan, pe o stradă din Sectorul 3, în zona sediului Biroului Electoral Central. Unii dintre participanții la protest ar fi început să se manifeste violent, în sensul că au recurs la acte de violență fizică față de forțele de ordine, aruncând obiecte dure în direcția acestora și au provocat distrugeri stradale şi în dauna mai multor societăţi situate în acea zonă. Din cercetări, s-a stabilit că în exercitarea acțiunilor violente, suspecții ar fi folosit obiecte contondente, iar distrugerile ar fi fost provocate şi prin incendiere.”

În vederea administrării materialului probator, marți, au fost puse în executare 13 mandate de percheziție domiciliară, fiind depistați nouă suspecți. Ei au fost conduși la audieri.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunță că a început forajul în Marea Neagră. Este un moment istoric, a declarat Burduja.

Forajul a început în blocul Neptun Deep, în largul Mării Negre, la 160 km de țărm.

Startul operațiunii a fost duminică, 23 martie 2025, la ora 13.00. Ministrul Sebastian Burduja a spus că, cel mai târziu în 2027, prin proiectul menționat va fi produs gaz pentru România și pentru întreaga regiune.

„Nu sunt vorbe mari. Este un moment istoric. La Ministerul Energiei știm foarte bine câte obstacole a întâmpinat acest proiect în ultimele luni. Obstacole fabricate cu rea-credință. Am văzut cum unii s-au trezit peste noapte arheologi, invocând <vestigii antice> la sute sau mii de metri adâncime, doar ca să blocheze un proiect strategic pentru România și Europa. Să fie foarte clar: nu ne luptăm cu societatea civilă, ci cu cei care folosesc ecologia ca pretext pentru a ține România în genunchi”, a scris Sebastian Burduja pe Facebook.

Ministrul a mai spus că gazul din Marea Neagră înseamnă independența față de Rusia.

„Înseamnă ruperea lanțurilor prin care Rusia a ținut Europa dependentă. Înseamnă o alternativă reală și sigură pentru noi, toți, europenii - fără șantaj și fără prețuri dictate de capriciile unui regim autoritar. Înseamnă peste 20 de miliarde de euro câștigați pentru români, poate chiar mai mult”, a precizat Sebastian Burduja.

APIA a primit peste mii de cereri pentru acordarea sprijinului financiar de urgență destinat crescătorilor de ovine și caprine. Este vorba despre cereri pentru acordarea sprijinului financiar de urgență destinat crescătorilor de ovine și caprine afectați de seceta pedologică severă din perioada septembrie 2023 – august 2024.

APIA a primit 8.321 de cereri. Acestea au fost depuse în perioada 3 – 21 martie 2025 și acoperă un efectiv total de aproximativ 840.000 de animale.
Schema de sprijin are ca scop compensarea pierderilor economice înregistrate de fermierii din sectorul zootehnic, ca urmare a fenomenelor climatice nefavorabile.
Pentru a fi eligibili, solicitanții trebuie să îndeplinească mai multe condiții, printre care: înregistrarea în Registrul Unic de Identificare (RUI), deținerea unei cereri eligibile pentru sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității (intervenția PD-01 din Planul Strategic 2023-2027), precum și existența unui efectiv minim de 50 de capete de tineret femel ovin/caprin (1-12 luni) la data de 31 august 2024. De asemenea, aceștia trebuie să dețină un efectiv echivalent de femele adulte (peste 12 luni) în exploatație, la data de 23 februarie 2025.

Valoarea sprijinului financiar este de 248 lei/cap de animal tineret femel ovin/caprin și se acordă pentru un efectiv cuprins între 50 și maximum 300 de capete per beneficiar. Sumele vor fi plătite până la 30 aprilie 2025, cu posibilitatea efectuării plăților restante (pentru conturi invalide) până cel târziu la 30 iunie 2025.
Fondurile totale alocate pentru această măsură se ridică la 238,8 milioane lei (echivalentul a 48 milioane euro), din care 21,6 milioane euro provin din fonduri europene nerambursabile, iar 26,4 milioane euro sunt asigurate de la bugetul de stat. În cazul în care suma totală solicitată depășește bugetul disponibil, plățile vor fi ajustate proporțional.