Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a decontat lucrări în valoare totală de 77.734.633,32 de lei pentru 167 de investiții realizate prin Componenta C10 – Fondul local, din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) - a anunțat ministrul Cseke Attila.

Facturile decontate au în vedere lucrări de asigurare a infrastructurii pentru transportul verde și elaborarea sau actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și de planificare urbană.

Situația plăților efectuate este disponibilă pe site-ul MDLPA, la link: https://www.mdlpa.ro/pages/plati.

Președintele Nicușor Dan a avut astăzi o întâlnire constructivă cu Valdis Dombrovskis, Comisarul European pentru economie și productivitate, responsabil și cu implementarea și simplificarea la nivelul Comisiei Europene.

În cadrul discuției, cei doi oficiali au abordat situația fiscal-bugetară a României, procedura de deficit excesiv, precum și reformele și măsurile pe care Guvernul le implementează pentru redresarea bugetului și stabilizarea economiei.

Nicușor Dan a subliniat determinarea autorităților de a continua reformele și de a menține stabilitatea politică și predictibilitatea necesare investițiilor și creșterii economice. „Este un parcurs complicat, care are și costuri sociale și economice, însă sunt convins că vom redresa bugetul, vom reduce cheltuielile publice și economia noastră se va redresa”, a declarat președintele.

Comisarul Valdis Dombrovskis a transmis că, în evaluarea Comisiei Europene, România se află pe drumul corect și își va reduce deficitul dacă va duce la bun sfârșit reformele anunțate. Oficialul european a reiterat sprijinul Comisiei pentru finalizarea investițiilor și proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„L-am asigurat că vom depune toate eforturile pentru a folosi în mod eficient aceste fonduri, astfel încât fiecare euro să fie valorificat în beneficiul României”, a adăugat Nicușor Dan.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a semnat contractul de finanțare prin Programul Sănătate a proiectului privind construirea unui Centru Integrat de Îngrijiri Paliative la Galați, un proiect în valoare totală de aproape 30 milioane de lei.

”Este un proiect de suflet, pentru că este vorba de un centru în care pacienții afectați de boli grave sau incurabile, precum formele avansate de cancer, vor putea primi sprijinul medical și uman de care au atâta nevoie.

De asemenea, este un proiect pe care ni l-am dorit foarte mult, pentru că la Galați nevoia de îngrijiri paliative este foarte mare. În prezent, Spitalul Județean are doar 10 paturi dedicate acestor servicii, iar cererea este mult peste posibilitățile actuale.

Noua unitate va funcționa într-o clădire modernă, cu patru etaje, dotată cu peste 1.000 de echipamente de ultimă generație. Centrul va dispune de 50 de paturi (saloane cu două, trei paturi), cabinete medicale, spații pentru kinetoterapie și consiliere psihologică, săli de tratament și de socializare – totul gândit pentru confortul și necesitățile pacienților”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Finanțarea europeană, în valoare de 12,7 milioane de lei, a fost obținută de Consiliul Județean Galați prin Programul Sănătate, iar 16,8 milioane de lei vor fi asigurate, sub formă de cofinanțare, din bugetul propriu. Licitația pentru construirea noii unități, derulată cu clauză suspensivă, este în curs de finalizare, astfel încât lucrările efective vor putea începe în prima parte a anul viitor.

”Este un pas important pentru a le oferi celor aflați în suferință nu doar tratament, ci și demnitate, alinare și speranță”, a precizat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a declarat duminică seară, la Digi24, că Partidul Social Democrat va oficializa în următoarele zile candidatura pentru Primăria Municipiului București, precizând că este vorba despre „o decizie pur formală” în acest moment.

„În următoarele 2-3 zile, lucrul acesta îl va face și Partidul Social Democrat. Este normal să trăim într-o lume în care ne respectăm colegii, respectăm regulile. De aceea, așteptăm cu nerăbdare biroul permanent, probabil că va fi marți sau miercuri, și în interiorul Partidului Social Democrat vom tranșa acest subiect”, a spus Băluță.

Întrebat dacă decizia privind candidatura este deja clară, edilul a precizat că procesul este o simplă formalitate. „Evident, este o decizie pur formală în acest moment și așteptăm să o și implementăm”, a adăugat acesta.
Băluță a afirmat că își bazează candidatura pe rezultatele obținute în Sectorul 4, nu pe calcule politice, și a subliniat că experiența acumulată în ultimul deceniu reprezintă principala sa recomandare.

„Pe mine mă recomandă rezultatele pe care le-am obținut împreună cu comunitatea Sectorului 4 și cu echipa mea. Fie că discutăm despre spitale, metrou, școli sau planșeul Unirii, toate sunt obiective care au crescut nivelul de trai și au schimbat complet fața sectorului. Sectorul 4 a reușit, în acești 10 ani, să aducă pentru România peste 5 miliarde de euro, gestionând proiecte importante de infrastructură”, a afirmat primarul.

În ceea ce privește competiția electorală pentru Capitală, Băluță a apreciat că aceasta este benefică pentru bucureșteni. „Nu se pune problema să ne temem de o competiție. Este foarte bine că bucureștenii au de ales între oameni de calitate. Cu cât sunt mai mulți candidați valoroși, cu atât este mai bine”, a spus el.
Edilul a explicat și decizia de a-și devansa candidatura, deși anterior anunțase că va aștepta anul 2028. „Am re-evaluat decizia pe care o luasem inițial, aceea de a candida în anul 2028. Având în vedere statusul orașului și nevoile lui, consider că pot fi de ajutor comunității bucureștenilor. Obiectivul numărul unu este să depanăm acest oraș, pentru că sunt extrem de multe lucruri care nu funcționează”, a mai spus Daniel Băluță.

Două orașe din România, București și Cluj-Napoca, au înregistrat în 2023 un nivel al PIB-ului pe locuitor care le plasează peste media Uniunii Europene și depășesc capitale vestice precum Madrid, Milano sau Roma, relevă datele publicate recent de Eurostat.

Bucureștiul a atins un PIB per capita de 87.400 PPS (unități de putere de cumpărare), mai mult decât dublu față de media europeană de 38.100 PPS, în timp ce Cluj-Napoca a ajuns la 43.500 PPS. Această performanță reflectă investițiile consistente, salariile mai ridicate și prezența tot mai mare a companiilor multinaționale în cele două orașe.
Bucureștiul devine un veritabil pol economic regional, iar Clujul se afirmă ca un centru IT și universitar de prim rang, cu o economie locală diversificată, comentează sursa citată.

La nivel european, regiunile Dublin (139.500 PPS) și South-West (137.300 PPS) din Irlanda, urmate de Wolfsburg (136.500 PPS) și Paris (126.900 PPS), conduc clasamentul prosperității, însă Bucureștiul și Clujul se situează clar peste majoritatea capitalelor din sudul Europei.

În același timp, datele evidențiază contrastul economic puternic din România: multe regiuni rămân sub media europeană, cu niveluri de sub 15.000 PPS pe locuitor, iar cele mai scăzute valori au fost înregistrate în zone precum Haskovo și Silistra, în Bulgaria, și Mayotte, Franța.

Experții subliniază că succesul Bucureștiului și al Clujului demonstrează că investițiile, educația și infrastructura pot transforma orașele în motoare ale prosperității regionale, în timp ce restul țării se confruntă cu decalaje semnificative.
Această situație scoate în evidență atât potențialul economic al României, cât și necesitatea unor politici coerente de dezvoltare regională pentru reducerea inegalităților interne.

Un control derulat de Corpul de Control al Ministerului Mediului la Administrația Națională Apele Române a scos la iveală pierderi de peste 450 de milioane de euro din fondurile PNRR, investiții blocate și deficiențe grave de management, potrivit unui raport prezentat de ministra Mediului, Diana Buzoianu.

Verificările au fost declanșate în urma unor sesizări privind blocajele administrative și pierderea masivă a finanțărilor europene destinate proiectelor de apărare împotriva inundațiilor. Dintr-o alocare inițială de 557,8 milioane de euro pentru șapte proiecte majore, Apele Române au pierdut peste 80% din fonduri în urma renegocierilor cu Comisia Europeană.

Cel mai mare proiect, dedicat modernizării infrastructurii critice de apărare – baraje, poldere și diguri –, evaluat la 340 de milioane de euro, a fost redus cu 90%. Din 13 baraje, 13 poldere și peste 400 de kilometri de diguri planificate, au mai rămas finanțate doar un baraj și un polder, ambele în județul Bihor, în valoare totală de aproximativ 33 de milioane de euro.
„Acest control a fost necesar pentru a înțelege cum a ajuns o instituție esențială să piardă fonduri uriașe care ar fi trebuit să protejeze comunități întregi de inundații. Vorbim despre bani care puteau fi transformați în baraje, diguri și lucrări concrete, dar care s-au pierdut din cauza unei conduceri care nu a reușit să construiască capacitatea necesară în teritoriu de a gestiona aceste proiecte. Vom lua măsurile ca această realitate să nu se mai întâmple și pe viitor”, a declarat ministra Mediului, Diana Buzoianu.

Raportul constată întârzieri majore în procedurile de achiziție, documentații tehnice refăcute în buclă, lipsă de coordonare între structuri și o slabă asumare managerială. În plus, fostul director general și mai mulți directori ai administrațiilor bazinale și-au semnat singuri deciziile de numire în echipele de implementare a proiectelor, obținând sporuri salariale între 10% și 50%. În total, peste 500 de angajați au beneficiat de sporuri pentru gestionarea fondurilor europene, deși majoritatea proiectelor au fost pierdute.

„Rezultatele sunt fără echivoc: sute de milioane de euro pierdute, investiții ratate și sute de angajați recompensați fără rezultate. Reforma ANAR va însemna eficiență și profesionalism”, a mai spus ministra.

În urma raportului, Ministerul Mediului a propus reorganizarea completă a structurilor care gestionează proiectele din PNRR. Departamentul PNRR din aparatul central va fi desființat, iar personalul va fi redistribuit în teritoriu, unde există nevoia reală de expertiză. Din cei peste 500 de angajați care primesc în prezent sporuri, doar aproximativ 100 vor rămâne implicați în proiectele active, confirmate de Comisia Europeană.
Ministerul a cerut ANAR recuperarea sumelor încasate nejustificat de personalul care nu a avut activități reale de implementare și identificarea unor surse alternative de finanțare pentru lucrările critice de protecție împotriva inundațiilor.

În paralel, va fi introdus un mecanism de monitorizare strictă, cu raportare semestrială privind stadiul investițiilor, cheltuielile și termenele asumate.
„Banii europeni trebuie transformați în rezultate vizibile, nu în funcții și sporuri. În perioada următoare, Apele Române vor trece printr-un proces real de reconstrucție, în care competența și transparența vor fi singurele criterii de lucru. Oamenii de bună credință și cu experiență din instituție, care au fost ignorați în ultimii ani, vor fi baza de temelie de la care pornim această reformă”, a subliniat ministra Diana Buzoianu.

România trebuie să folosească toate resursele disponibile pentru a evita problemele în aprovizionarea cu energie în această iarnă, a declarat luni ministrul Energiei, Bogdan Ivan, care a subliniat că este „imperios necesar” ca centralele pe cărbune să rămână în funcțiune.

„Acest risc a fost statuat printr-un studiu independent, realizat pe 6.000 de parcele, pe care l-am prezentat comisiei pentru a-i convinge că e imperios necesar în acest timp. Vom pune în funcțiune noi capacități de producție și stocare a energiei electrice”, a afirmat Ivan.

Ministrul a recunoscut că situația economică este dificilă, menționând că România plătește cel mai scump preț la energia electrică raportat la veniturile populației din Uniunea Europeană.
„Evident, știu că este o perioadă extrem de complicată. România plătește cel mai scump preț la energia electrică raportat la veniturile oamenilor din întreaga Uniune Europeană. E o situație cu care mă confrunt cu responsabilitate pentru ca, împreună cu producătorii de energie și operatorii din piață, să putem scădea facturile finale”, a spus Ivan.

Oficialul a adăugat că problemele din sistemul energetic nu pot fi rezolvate rapid, dar guvernul intenționează să dezvolte capacități noi de producție și stocare.
„Nu poți să rezolvi în câteva săptămâni ceea ce s-a acumulat în 30 de ani. Vom crea noi capacități de producție în bandă – hidro, nuclear și pe gaz – și vom direcționa finanțările disponibile din regenerabile către capacități de stocare, pentru ca România să își asigure energia produsă intern”, a precizat ministrul.
Bogdan Ivan a mai spus că, în următorii trei ani, România ar putea deveni independentă energetic și ar putea exporta energie către alte state din regiune.
Bogdan Ivan a anunțat săptămâna trecută că România va păstra în funcțiune mai multe termocentrale pe cărbune cel puțin până la finalul anului 2029. Decizia a fost luată împreună cu Comisia Europeană.

Consiliul Județean Galați anunță continuarea lucrărilor de modernizare a Drumului Județean 240, pe tronsonul care traversează comuna Negrilești, unde a fost turnat primul strat de asfalt, cel de binder.

Potrivit președintelui Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, sectorul de drum din interiorul comunei a fost refăcut complet, de la fundație până la structura rutieră de bază. „Pas cu pas, modernizăm infrastructura din toate zonele județului Galați”, a declarat Fotea.

DJ 240 face parte dintr-un amplu proiect de modernizare a infrastructurii rutiere județene pe ruta Munteni – Țigănești – Ungureni – Slobozia Blăneasa – Negrilești – Slobozia Corni – Tălpigi – Gura Gârbovățului – Tăplău – Ghidigeni – Gefu – intersecția cu DN24.

Valoarea totală a investiției depășește 100 de milioane de lei, echivalentul a peste 20 de milioane de euro, fondurile fiind alocate pentru refacerea completă a carosabilului, modernizarea podețelor și rigolelor, precum și amenajarea accesului la proprietăți.

Proiectul are ca scop îmbunătățirea condițiilor de trafic și creșterea siguranței rutiere pe una dintre cele mai importante rute județene care asigură legătura între mai multe localități din nordul județului Galați și drumul național DN24.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a semnat, la sediul Consiliului Europei de la Strasbourg, Convenția privind protecția profesiei de avocat, primul instrument internațional dedicat consolidării independenței și siguranței avocaților.

Potrivit Ministerului Justiției, convenția consacră obligația statelor de a garanta independența avocaților față de orice interferență externă, de a-i proteja împotriva amenințărilor, intimidării, hărțuirii și represaliilor, precum și de a asigura accesul liber și nediscriminatoriu la profesie. Documentul prevede, de asemenea, respectarea confidențialității relației avocat–client, libertatea de exprimare a avocaților și rolul indispensabil al acestora în garantarea dreptului la apărare și la un proces echitabil.

Ministerul Justiției precizează că semnarea convenției are o dublă semnificație: reafirmă angajamentul României față de valorile Consiliului Europei – drepturile omului, statul de drept și democrația – și transmite un semnal de încredere către profesia de avocat și întreaga societate.

„Instrumentul internațional consolidează protecția profesiei de avocat și dreptul de exercitare a acesteia în mod independent, fără discriminare sau ingerințe necorespunzătoare”, a transmis ministerul.
După ratificare, convenția va întări cadrul național privind dreptul de practică, disciplina profesională, libertatea de exprimare și măsurile de protecție specifice avocaților.
Ministrul Radu Marinescu a subliniat că avocații „au un rol esențial în susținerea statului de drept și garantarea drepturilor fundamentale”, semnarea convenției reprezentând „o declarație de principiu și de angajament” din partea României.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat reluarea examenului pentru obținerea titlului de medic specialist în Medicină de Urgență, programat pentru 28 octombrie 2025, ora 10.00, ca urmare a numeroaselor contestații depuse de candidați.

Decizia a fost luată după semnalarea unor nereguli la proba scrisă organizată începând cu 17 octombrie 2025, printre care întârzieri semnificative la începerea examenului și probleme legate de formularea chestionarelor, unele întrebări fiind considerate neclare sau fără legătură directă cu tematica de concurs.

„Astfel de situații nu pot fi ignorate atunci când vorbim despre un examen care certifică pregătirea și competența profesională a medicilor”, a precizat ministrul. El a adăugat că nemulțumirea candidaților este pe deplin justificată și că aceasta a stat la baza deciziei de a relua proba scrisă.

Alexandru Rogobete a subliniat că fiecare candidat trebuie să beneficieze de condiții egale și de un proces de evaluare corect, riguros și transparent. Reluarea examenului este o măsură menită să garanteze că evaluarea respectă standardele profesionale și de integritate impuse în sistemul medical.

„În calitate de ministru al Sănătății, îmi asum responsabilitatea de a garanta transparența, profesionalismul și integritatea tuturor examenelor organizate în sistemul medical”, a afirmat Rogobete.