Paul Petrescu

Curtea Constituțională a României (CCR) a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu este neconstituțională în ansamblu, potrivit unui comunicat al instituției.

CCR a arătat că Guvernul și-a angajat răspunderea asupra proiectului de lege cu respectarea articolului 114 din Constituție, având în vedere caracterul omogen al reglementării și necesitatea urgentă a adoptării acesteia.
Curtea a precizat că este de competența legiuitorului să stabilească frecvența modificărilor în domeniul pensiilor de serviciu, astfel încât actul normativ nu încalcă principiile statului de drept, egalității în drepturi sau independenței justiției.

Totuși, judecătorii constituționali au reținut că lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și faptul că Guvernul nu a așteptat expirarea termenului de 30 de zile pentru obținerea acestuia încalcă articolele 1 alin. (3) și (5) raportate la articolele 133 alin. (1) și 134 alin. (4) din Constituție.

CCR subliniază că Guvernul, ca inițiator al actului normativ, avea obligația de a respecta termenul legal de 30 de zile prevăzut pentru emiterea avizului de către CSM.

Decizia este definitivă și general obligatorie, urmând ca motivarea completă să fie publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat luni seara, la Antena 1, că este „convins că în anul 2025 va apărea o nouă prevedere legală care să treacă de Curtea Constituțională, referindu-se la proiectul privind pensiile speciale respins în aceeași zi de CCR.

Șeful statului a explicat că judecătorii Curții au admis sesizarea de neconstituționalitate pe motive procedurale, deoarece Guvernul nu a obținut avizul CSM pentru ultima formă a legii, care conținea modificări importante față de forma inițială. „Este o problemă faptul că pensiile sunt egale cu salariul. Aceasta va fi rezolvată”, a spus Nicușor Dan.

Președintele a mai precizat că toate cele patru partide din coaliție au o „părere convergentă” și că noua lege a pensiilor speciale ar putea fi adoptată până la finalul acestui an. Proiectul Guvernului condus de premierul Ilie Bolojan, pentru care Executivul și-a angajat răspunderea în Parlament la 1 septembrie, prevedea creșterea treptată a vârstei de pensionare a magistraților până la 65 de ani și limitarea pensiei de serviciu la 70% din valoarea ultimului salariu.

Circulația rutieră a fost închisă, începând de luni, pe DN 7C (Transfăgărășan), pe sectorul cuprins între Piscu Negru (km 104+000) și Bâlea Cascadă (km 130+800), precum și pe DN 67C (Transalpina), între Rânca (km 34+800) și Curpat (km 79+200), din cauza condițiilor specifice sezonului rece, a anunțat Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Măsura a fost luată în baza proceselor verbale întocmite de Comisiile de Revizie Specială, formate din reprezentanți ai CNAIR Central și ai direcțiilor regionale București, Brașov, Cluj și Craiova, în conformitate cu prevederile din

„Normativul privind circulația rutieră pe drumurile montane – DN 7C Transfăgărășan și DN 67C Transalpina”.

Potrivit CNAIR, decizia este necesară pentru siguranța participanților la trafic, având în vedere condițiile meteorologice nefavorabile și pericolele asociate sezonului de iarnă, precum ninsori abundente, viscole, avalanșe, căderi de stânci, viituri sau formarea de polei.

Reprezentanții companiei precizează că, la altitudini mari, instabilitatea atmosferică este accentuată, iar fenomenele meteo extreme pot apărea în orice moment.

Sectoarele de drum închise circulației sunt semnalizate corespunzător, iar CNAIR recomandă șoferilor să respecte indicațiile rutiere și să se informeze din timp asupra stării drumurilor.

Circulația rutieră a fost închisă, începând de luni, pe DN 7C (Transfăgărășan), pe sectorul cuprins între Piscu Negru (km 104+000) și Bâlea Cascadă (km 130+800), precum și pe DN 67C (Transalpina), între Rânca (km 34+800) și Curpat (km 79+200), din cauza condițiilor specifice sezonului rece, a anunțat Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Măsura a fost luată în baza proceselor verbale întocmite de Comisiile de Revizie Specială, formate din reprezentanți ai CNAIR Central și ai direcțiilor regionale București, Brașov, Cluj și Craiova, în conformitate cu prevederile din

„Normativul privind circulația rutieră pe drumurile montane – DN 7C Transfăgărășan și DN 67C Transalpina”.

Potrivit CNAIR, decizia este necesară pentru siguranța participanților la trafic, având în vedere condițiile meteorologice nefavorabile și pericolele asociate sezonului de iarnă, precum ninsori abundente, viscole, avalanșe, căderi de stânci, viituri sau formarea de polei.

Reprezentanții companiei precizează că, la altitudini mari, instabilitatea atmosferică este accentuată, iar fenomenele meteo extreme pot apărea în orice moment.

Sectoarele de drum închise circulației sunt semnalizate corespunzător, iar CNAIR recomandă șoferilor să respecte indicațiile rutiere și să se informeze din timp asupra stării drumurilor.

Premierul Ilie Bolojan a declarat, luni, că Guvernul va relua demersul privind reforma pensiilor magistraților, după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțională legea pe motive procedurale. Șeful Executivului a subliniat că obiectivul rămâne unul prioritar și asumat de întreaga coaliție de guvernare.

„CCR nu a respins pe fond proiectul acestei reforme, obiecția a fost exclusiv procedurală, deci Guvernul poate relua demersul, ceea ce este o necesitate. Nicăieri în lume nu se iese la pensie la 48-50 de ani și nu se ia o pensie cât ultimul salariu. Acestea nu sunt aspecte politice, ci privilegii insuportabile social și bugetar”, a spus premierul Ilie Bolojan.

Acesta a explicat că decizia Curții a vizat faptul că Guvernul nu a așteptat integral termenul de 30 de zile pentru emiterea avizului consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). „Guvernul, prin Ministerul Muncii, a solicitat avizul

CSM în data de 22 august, iar angajarea răspunderii Guvernului pe acest proiect a avut loc după 10 zile, în data de 1 septembrie. Standardul fixat de CCR va fi respectat”, a precizat Bolojan.

„Reforma pensiilor magistraților nu este dorința unui om politic sau a unui partid, ci o nevoie a României”, a conchis premierul.

Contractul de execuție pentru Spitalul Regional de Urgență Iași a fost semnat vineri, marcând începutul etapei de construcție efectivă a celui mai important proiect de infrastructură medicală din regiunea Moldovei, a anunțat Alexandru Rafila, fostul ministru al Sănătății.

„După finalizarea proiectului tehnic și a lucrărilor de amenajare a terenului realizate în ultimii trei ani, intrăm acum în etapa de construcție efectivă a spitalului de urgență care va deservi întreaga Moldovă și va oferi servicii medicale la cele mai înalte standarde”, a declarat Rafila.
Fostul ministru a subliniat că acest proiect strategic reprezintă „un pas esențial în modernizarea sistemului public de sănătate și în reducerea inegalităților regionale privind accesul la servicii medicale”.

Potrivit acestuia, Spitalul Regional de Urgență Iași face parte dintr-un program național care include și spitalele regionale de la Cluj și Craiova, aflate în diferite stadii de implementare.

„Proiectarea celor trei spitale regionale este consolidată și avansează. În acest an demarează execuția construcției la Craiova și, în curând, după semnarea contractului, la Iași”, a precizat Rafila.

Deputatul a menționat că unitatea medicală va fi realizată în colaborare cu Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași, care va contribui la formarea resursei umane înalt calificate necesare pentru noul spital.
„Visul oricărui medic este să lucreze într-un spital modern, capabil să răspundă nevoilor complexe de tratament ale pacienților. Iar visul nostru comun devine realitate”, a spus Rafila, exprimându-și încrederea că spitalul va fi inaugurat „în următorii patru ani”.
El i-a mulțumit ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, pentru sprijinul acordat în toate etapele proiectului, „așa cum a făcut-o și când a fost secretar de stat”.

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS) a lansat în dezbatere publică un proiect de ordonanță care prevede extinderea protecției salariaților în cazul insolvenței angajatorilor din sectoarele strategice.

Principala modificare propusă vizează majorarea plafonului Fondului de garantare a creanțelor salariale, de la 5 la maximum 12 salarii medii brute pe economie pentru fiecare angajat. În plus, perioada acoperită de Fond va fi extinsă de la 5 luni la 12 luni din ultimele 24 de luni anterioare deschiderii procedurii de insolvență.

Proiectul mai prevede și introducerea unei norme tranzitorii pentru cererile depuse înainte de intrarea în vigoare a ordonanței, acestea urmând să fie soluționate conform legislației existente la momentul depunerii.
„Trebuie să protejăm sectoarele strategice ale economiei și forța de muncă calificată. Am ascultat propunerea sindicatelor și am considerat-o corectă: extindem protecția oferită prin Fondul de garantare”, a declarat ministrul Muncii, Petre-Florin Manole.
Fondul de garantare are rolul de a asigura plata creanțelor salariale pentru angajații ale căror companii intră în insolvență, oferind protecție suplimentară în contextul vulnerabilităților economice.

Preşedintele Nicuşor Dan a declarat luni că reforma pensiilor magistraţilor rămâne o prioritate, după ce Curtea Constituţională a admis sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind legea pensiilor acestora. Șeful statului a subliniat că scopul modificării nu este de a se poziţiona împotriva magistraţilor, ci de a corecta o prevedere considerată anormală: pensiile egale cu salariile.

„Nu este o poziţionare împotriva magistraţilor, ci corectarea unei prevederi anormale – pensia egală cu salariul – stabilită greşit de clasa politică în urmă cu câţiva ani”, a scris Nicuşor Dan pe Facebook.

Președintele a precizat că toate partidele din coaliţie susţin această reformă și a anunţat că, după motivarea deciziei Curţii Constituţionale, va fi redactat un nou proiect de lege pentru a corecta pensiile magistraţilor într-un mod echitabil pentru societate.

Curtea Constituţională a admis obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, care prevedea limitarea pensiilor magistraţilor şi creşterea vârstei de pensionare.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a subliniat că proiectele derulate de companiile locale prin Programul Tranziție Justă vor impulsiona economia județului și vor crea aproape 900 de noi locuri de muncă.

La sediul CJ Galați, reprezentanții a 60 de firme gălățene au discutat cu specialiști ai Ministerului Fondurilor Europene despre implementarea proiectelor finanțate prin Prioritatea 2 – Componenta „Investiții productive pentru IMM-uri”.

Investițiile totale depășesc 177 de milioane de euro, dintre care peste 107 milioane reprezintă fonduri nerambursabile (91,5 milioane euro fonduri europene și 16,14 milioane euro cofinanțare națională).

Discuțiile au vizat clarificarea procedurilor de decontare, utilizarea instrumentelor financiare și atingerea indicatorilor proiectelor.

„Împreună, putem transforma județul Galați într-un puternic pol de dezvoltare economică”, a afirmat Fotea, mulțumind echipei Ministerului Fondurilor Europene și ADR Sud-Est pentru sprijin.

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a semnat 11 noi contracte de finanțare, în valoare totală de 375,8 milioane de lei, pentru modernizarea, reabilitarea termică și eficientizarea energetică a mai multor instituții publice din țară.

Potrivit ministrului, investițiile vizează creșterea eficienței energetice în școli, spitale, săli de sport și alte clădiri publice, contribuind astfel la reducerea consumului de energie și a emisiilor de carbon, precum și la îmbunătățirea condițiilor pentru elevi, pacienți și personalul instituțiilor.

„Continuăm investițiile în infrastructura publică, prin proiecte care aduc beneficii directe comunităților locale și contribuie la protejarea mediului. Finanțăm lucrări de modernizare și reabilitare energetică pentru clădiri importante din domeniul educației, sănătății și serviciilor publice”, a declarat Cseke Attila.

Astfel, peste 32,4 milioane de lei vor fi alocate pentru reabilitarea termică a ambulatorului Spitalului ”Prof. Dr. Eduard Apetrei” din Buhuși și pentru modernizarea și eficientizarea energetică a Căminului de persoane vârstnice ”Sfântu Gheorghe” din Oltenița. Peste 162,2 milioane de lei vor fi alocate pentru modernizarea și creșterea eficienței energetice la Liceul Teoretic German ”Johan Ettinger” din Satu Mare, la Colegiul Tehnic Energetic din Sibiu, la Liceul Pedagogic ”Ioan Popescu” din Bârlad și la Școala gimnazială Micești din Alba Iulia. Pentru modernizarea și eficientizarea energetică a bazinului de înot din cadrul Complexului Turistic de Natație Târgoviște se vor repartiza 34,3 milioane de lei, Sala Polivalentă din Piatra Neamț va primi 45,7 milioane de lei, iar aproape 17 milioane de lei vor fi alocați pentru Sala Sporturilor ”Ioan Stanatiev” din Câmpia Turzii. Totodată, se vor aloca 33,6 milioane de lei pentru modernizarea și eficientizarea energetică a sediului administrativ al Regiei Autonome de Transport Brașov, iar, în Baia Mare, va fi construit un incinerator de deșeuri organice municipale pentru producerea biogazului și folosirea acestuia într-o instalație de cogenerare, valoarea acestei investiții fiind de 52,8 milioane de lei. Finanțarea lucrărilor este asigurată în proporție de 85% prin Programul pentru eficienţă energetică şi energie regenerabilă, din cadrul Programului de Cooperare Elveţiano-Român, diferența de 15% reprezentând contribuția beneficiarului – a precizat ministrul Dezvoltării.

Președintele României, Nicușor Dan, a semnat în această săptămână decretele de promulgare a trei legi adoptate recent de Parlament, printre care și legea care înăsprește pedepsele pentru încălcarea sancțiunilor internaționale.
Legea modifică Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008, transformând eludarea sancțiunilor internaționale dintr-o contravenție într-o infracțiune pedepsită cu închisoarea de la 1 la 5 ani, iar în cazuri agravante cu până la 12 ani.

Până acum, această faptă era considerată un act de neglijență.

„Am promulgat astăzi legea care actualizează cadrul legislativ privind monitorizarea electronică a persoanelor inculpate, astfel încât România să aibă toate reglementările necesare pentru a-și respecta noile obligații din contextul aderării la spațiul Schengen”, a transmis președintele Nicușor Dan pe Facebook.

Celelalte două legi promulgate privesc:

Reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului, prin aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 6/2021;
Actualizarea cadrului legislativ pentru monitorizarea electronică în proceduri judiciare și execuțional-penale, prin aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2024, pentru respectarea obligațiilor României după aderarea la spațiul Schengen.