Un tronson din Autostrada „Moldovei” A7 va fi dat în circulație în luna decembrie. Experții estimează că inaugurarea va avea loc în jurul datei de 20 decembrie. Șoseaua va fi gata cu patru luni înainte de termenul contractual și mult mai repede decât estimările experților independenți.
Data de 20 decembrie este luată în calcul de către constructor și autorități pentru a deschide traficul pe Lotul 3 din A7 Buzău – Focșani, a anunțat HotNews.ro. Este ultimul tronson din cele patru din A7, care unește cele două municipii reședință de județ.
Tronsonul are 36 de kilometri și va fi dat în circulație cu patru luni înainte de termenul contractual. Șoseaua este construită de UMB, compania lui Dorinel Umbrărescu.
ANAF dezminte categoric informațiile vehiculate recent în spațiul public, potrivit cărora, ”începând cu 2025, ANAF va percepe 10% din banii aflați în conturile bancare ale contribuabililor”.
Conform legislației în vigoare, contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) se datorează pentru veniturile din investiții, cum ar fi dobânzile obținute din economiile bancare, dividendele, câștigurile de pe piața de capital, etc., dacă prin cumulare cu alte categorii de venituri (e.g. venituri din drepturi de proprietate intelectuală, agricultură, alte surse) se depăşeşte pragul anual de 6, 12 sau 24 salarii minime brute pe ţară.
Potrivit ANAF, contribuția de 10% se datorează la o bazâ anuală de 6, 12 sau 24 salarii minime brute pe țară, în funcţie de nivelul cumulat al veniturilor, respectiv de încadrarea venitului cumulat în ce trei intervale. De exemplu, dacă veniturile din dobânzi reprezintă singura sursă de venituri a contribuabilului în anul 2024, iar aceasta se ridică la 25.000 lei anual, CASS datorată este de 1.980 lei (3.300 lei x 6 x 10% = 19.800 lei x 10%) sau dacă veniturile din dobânzi se ridică la nivelul de 45.000 lei anual, CASS datorată este de 3.960 lei (3.300 lei x 12 x 10% = 39.600 lei x 10%).
Atenție! Este important de subliniat că nu se percep contribuții pentru sumele existente în conturile bancare, ci doar pentru dobânzile generate de aceste sume, dacă veniturile totale din investiții depășesc plafonul legal.
Regimul actual de plată a CASS pentru veniturile din investiții (inclusiv dobânzi) este instituit din anul 2018. ANAF încurajează contribuabilii să se informeze exclusiv din surse oficiale, pentru a evita confuziile sau interpretările greșite. Pentru informații fiscale cu caracter general contribuabilii pot apela call center la numărul 031.40.39.160.
Hotelul de Gheață de la Bâlea Lac se va redeschide pe 20 decembrie. Totuși, inaugurarea oficială va fi în ianuarie, în prezența ambasadorului Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România, Giles Matthew Portman.
Primii turiști vor fi primiți pe 20 decembrie.
„Camerele sunt în mare parte finalizate, la fel și barul și zona de servire a mesei. Echipa condusă de sculptorul Eugen Petri lucrează acum la realizarea decorului interior, fiecare încăpere fiind înfrumusețată cu sculpturi și „tablouri în basorelief” inspirate din tema acestui sezon a proiectului: Muzica Clasică. Condițiile meteorologice din această iarnă ne-au fost de mare ajutor, astfel că am reușit finalizarea Hotelului de Gheață mai repede ca în sezoanele trecute. Suntem pregătiți să primim oaspeți și gata să le oferim experiențe inedite din cele mai frumoase, într-un loc unic în această parte a Europei”, a declarat Arnold Gunter Klingeis, inițiatorul proiectului.
Ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România, Excelența Sa Giles Matthew Portman, va participa vineri, 3 ianuarie, la festivitatea inaugurării oficiale a celui de-al 18-lea Hotel de Gheață de la Bâlea Lac.
Hotelul oferă camere duble și de familie. Paturile au structura de gheață, peste care e amplasată un grătar de lemn, saltea clasică și lenjerie cu pături, saci de dormit și blăni de oaie, care asigură confortul termic. Fiecare cameră a hotelului poartă numele unui compozitor sau dirijor celebru, în conformitate cu tema din acest sezon.
CFR Călători va avea în circulație zilnic, în medie, peste 1.000 de trenuri în perioada decembrie 2024-decembrie 2025. Compania feroviară anunță că noul mers al trenurilor va intra în vigoare pe 15 decembrie 2024 și va fi valabil până la data de 13 decembrie 2025.
În noul Mers al Trenurilor vor circula zilnic, în medie, 1100 trenuri ale CFR Călători.
Compania a introdus în circulație 4 trenuri noi București Nord – Brașov. Acestea sunt formate din rama electrică RE-IR Alstom Coradia Stream, alocată pentru exploatare operatorului național de către Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF).
Cele 4 trenuri noi IR proiectate pentru circulația în acest mers de tren nou sunt:
1 IR 16001 Bucureşti Nord (06.31) Brașov (08.59) 2h 28m
2 IR 16002 Brașov (10.25) Bucureşti Nord (12.58) 2h 33m
3 IR 16003 Bucureşti Nord (13.22) Brașov (16.00) 2h 38m
4 IR 16004 Brașov (16.27) Bucureşti Nord (19.00) 2h 33m.
De asemenea, în condițiile începerii lucrărilor la infrastructura feroviară „Quick Wins”, pe relația București Nord – Craiova, CFR Călători a planificat trenuri pe rute modificate, astfel:
-pentru a răspunde mai bine cerințelor și pentru menținerea relațiilor internaționale ce leagă principalele orașe din România cu Europa, circulă:
Trenul internațional IR 72 „Traianus”, în relația Craiova – Budapesta Keleti
Trenul internațional IR 73 „Traianus”, în relația Budapesta Keleti – Craiova
-introducerea unui tren nou în circulație IR 1599 în relația București Nord – Drobeta Turnu Severin, cu plecare din stația București Nord la ora 5.02 sosire în stația Drobeta Turnu Severin ora 12.19.
În condițiile demarării lucrărilor de electrificare și reabilitare a liniei de cale ferată Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihor, pentru preluarea călătorilor în perioada sezonului estival din stațiile Cluj Napoca, Sighișoara, Câmpia Turzii, Copșa Mică, CFR Călători introduce în circulație trenurile IR sezoniere 1947/1948 în relația Cluj Napoca – Brașov și retur, ramuri la trenurile IR sezoniere 1941/1942 în stația Brașov.
În sezonul estival între principalele orașe din țară și litoral se asigură legătura cu trenuri directe, cu mențiunea că pe distanța Constanța – Mangalia și retur trenurile circulă în regim de tren Regio și la tarifele aferente acestui rang de tren.
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, anunță că a început plata primelor pentru toate pădurile plantate din PNRR. Anunțul a fost făcut miercuri seară, printr-un mesaj transmis pe Facebook.
„Asta înseamnă peste 2000 hectare, iar în acest moment încă se plantează pădure. Avem la dispoziție 2,9 milioane de lei ce vor fi trimiși în conturile fiecărui proprietar de pădure în zilele următoare. Sunt peste 20 de județe în care s-a împădurit deja. Așadar, dacă știi că ai făcut cerere către Garda Forestieră de la Râmnicu Vâlcea, de la București, de la Oradea sau de la Brașov, să-ți verifici contul în zilele următoare, pentru că banii sunt în drum spre tine”, a declarat Mircea Fechet.
El a explicat procedura prin care se pot obține fondurille pentru împădurire.
„Avem bani de la AFM, plătim proiectarea, plătim execuția lucrărilor de împădurire, plătim până și gardul, dar cel mai frumos lucru este că în următorii 20 de ani, în fiecare an primești 456 de euro la hectar, primă pentru pădurea nou-înființată”, a adăugat ministrul Fechet.
Ministerul Muncii și Solidarității Sociale MMSS anunță că a finalizat cu succes procedura audierilor pentru procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) care a avut loc în cadrul Comitetului pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale (ELSAC) al OCDE.
În urma analizei măsurilor concrete luate de România în domeniul muncii și solidarității sociale, Comitetul ELASC a evaluat pozitiv reformele pentru dezvoltarea pieței muncii, a formării profesionale, protecției sociale și a politicilor legate de migrație pentru protejarea pieței interne.
„Comitetul a evidențiat tendințele pozitive de pe piața muncii și rezultatele sociale din ultimii ani și felicită România pentru reformele implementate în ultimii ani, precum și pentru reformele planificate în continuare. (…) În lumina acestor progrese, sunt bucuros să vă informez că în urma evaluării, comitetul ELASC a decis să propună accederea României la OCDE”, a transmis Ilze Zvidrina, președintele Comitetului pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale.
„Aderarea la OCDE marchează un pas important pentru dezvoltarea României. Aceasta va aduce oportunități mai bune de angajare, o protecție socială mai solidă și un cadru economic mai stabil. Este un moment care marchează angajamentul ferm al României de a progresa alături de economiile dezvoltate ale lumii”, a declarat Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii și Solidarității Sociale.
Prin aderarea la OCDE, România se alătură unui grup de țări care respectă cele mai bune practici internaționale în domeniul economic și social. Asta înseamnă beneficii semnificative pentru toți românii, printre care se numără:
• Stabilitatea economică: România va beneficia de standarde și politici economice bine reglementate, ceea ce va conduce la o creștere economică sustenabilă și la crearea mai multor locuri de muncă;
• Accesul la practici internaționale: Implementarea celor mai bune practici din cadrul OCDE va duce la îmbunătățirea calității vieții, asigurând un mediu de muncă mai sigur și mai echitabil;
• Creșterea investițiilor: Prin adoptarea unor politici economice transparente și eficiente, România va deveni un mediu mai atractiv pentru investitori, ceea ce va genera noi oportunități pentru toți cetățenii;
• Protecție socială extinsă: Aderarea va sprijini dezvoltarea de noi măsuri de protecție socială, menite să ajute cetățenii vulnerabili și să reducă inegalitățile sociale.
Prosumatorii nu vor mai fi obligați să-și instaleze la locul de consum și de producere instalații de stocare. Parlamentul a adoptat, miercuri, propunerile USR de modificare a OUG 32/2024. Pentru ca măsura să se aplice mai este nevoie doar ca președintele să promulge legea.
„Dincolo de repararea unor termene din ordonanță, am reușit să corectăm marea nedreptate făcută prosumatorilor de energie din România, care erau obligați – retroactiv chiar – să-și instaleze baterii de stocare. Sigur, e nevoie de stocare în sistemul energetic, de aceea am depus și proiect de lege în acest sens, să fie acordate stimulente pentru dezvoltarea sistemelor de stocare. Însă, să-i obligi pe micii prosumatori, care și-au instalat panouri fotovoltaice din banii lor sau accesând programul AFM, nu trebuia să rămână în lege”, a declart Cristina Prună, deputată USR și vicepreședintă a Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților.
Potrivit USR, eliminarea acestei obligații reprezintă un pas important în direcția creșterii numărului de persoane și de companii care aleg să producă energie electrică din surse regenerabile.
În acest an, România a ajuns la aproape 150.000 de prosumatori, iar puterea totală a panourilor solare instalate ajunge la aproape 2.000 MW.
La Palatul Victoria a avut loc prima reuniune a Comitetului interministerial pentru protejarea consumatorilor vulnerabili și combaterea sărăciei energetice. Organismul consultativ a fost înființat prin decizie a premierului Marcel Ciolacu la finele lui noiembrie, anul curent cu scopul de a identifica și propune soluții economice, sociale și legislative pentru stabilitatea sectorului energetic din România și a protejării categoriilor sociale vulnerabile.
Comitetul este condus de vicepremierul Marian Neacșu, în calitate de președinte, alături de vicepreședinții Sebastian Burduja, ministrul Energiei, și Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii și Solidarității Sociale, iar în componența sa se regăsesc reprezentanți ai tuturor ministerelor și instituțiilor de stat cu rol în asigurarea stabilității în sectorul energetic din România.
Membri titular ai acestui for consultativ sunt, de asemenea, reprezentanți ai mediului universitar și ai producătorilor și furnizorilor de energie.
Discuțiile s-au centrat pe modalitățile prin care să se mențină echilibrul energetic pentru consumatorii casnici și industriali după ridicarea plafonării prețului la energie, prevăzută la finalul lui martie 2025.
”Avem nevoie de o tranziție lină spre noua etapă din sectorul energiei, care să țină cont de categoriile vulnerabile de consumatori, să nu ignore consumatorii industriali, iar impactul în viața zilnică al trecerii la etapa următoare să fie cât mai redus pentru întreaga societate” a subliniat vicepremierul Marian Neacșu.
La rândul său, ministrul Sebastian Burduja a accentuat asupra faptului că, în primă fază, vor fi avute în vedere măsuri pe termen scurt de stabilitate energetică, urmând ca într-un orizont mediu de timp, prin investiții și soluții inovative de producere și stocare a energiei, să scadă prețul energiei. ”Avem nevoie de o piață cât mai lichidă din aprilie, neblocată de câțiva jucători. Într-un an-doi, vom sta foarte bine la prețul energiei”, a încheiat ministrul de resort.
După reuniunea de miercuri, urmează ca grupuri de lucru reunite sub umbrela comitetului să identifice tot spectrul de probleme care compun tabloul de bază în generarea de măsuri adecvate obiectivelor țintite, inclusiv implementarea unui nou cadru legislativ care să intre în vigoare înainte de expirarea prevederilor actuale și dezvoltarea unei politici naționale vizând combaterea sărăciei energetice.
Negociatorul-șef al bugetului UE pentru anul 2025, eurodeputatul român Victor Negrescu, anunță o posibilă creștere cu până la 2% a PIB-ului României anul viitor ca urmare a aderării la zona de liberă circulație
Prezent la sediul Consiliului UE unde a fost luată decizia privind aderarea completă a României la spațiul Schengen, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a prezentat trei categorii de beneficii majore pentru români.
Acesta a subliniat, în calitatea sa de negociator-șef al bugetului UE pentru anul viitor, că această aderare poate aduce o creștere de până la 2% a PIB-ului României dacă vom profita pe deplin de acest moment.
„Aderarea completă a României la spațiul Schengen este un mare succes pentru țara noastră după mai bine de 13 ani de așteptare de când respectăm toate criteriile prevăzute în acquis-ul Schengen. Este crucial pentru țara noastră să profite de acest moment pentru a maximiza beneficiile apartenenței la spațiul Schengen.
Aderarea României la zona de liberă circulație aduce o serie de beneficii majore pentru români, care pot fi regrupate în trei categorii principale:
• avantajele economice: Aderarea României la spațiul Schengen poate genera o creștere cu până la 2% a PIB-ului României anul viitor, urmând ca beneficiile să se resimtă pe parcursul următorilor 10 ani. Sectorul transporturilor, producția industrială, turismul și agricultura vor fi principalii beneficiari. Totul va depinde și de cererea existentă pe piața internă europeană și apetența investitorilor în a dezvolta producția din România. Nu în ultimul rând, zonele transfrontaliere vor deveni poli economici cu un potențial de dezvoltare consistent;
• climatul social: Cetățenii români vor deveni cetățeni europeni cu drepturi depline iar România va fi o destinație turistică și investițională tot mai atractivă. Totodată, țara noastră va beneficia de suportul întregului mecanism Schengen pentru creșterea siguranței interne și protecția frontierelor. Fondurile importante obținute în bugetul UE în calitate de negociator-șef al Parlamentului European ne vor ajuta în acest sens;
• beneficiile politice: Unul dintre argumentele extremiștilor este astfel destructurat în contextul în care în campania pentru prezidențiale anti-europenii spuneau că aderarea la spațiul Schengen nu se va realiza. România finalizează prin intrarea în zona de liberă circulație o nouă etapă importantă în integrarea sa în Uniunea Europeană care va crește interdependența noastră cu restul Europei și va face apartenența la UE ireversibilă;
Mă bucur că am reușit să contribuim la atingerea acestui obiectiv și prin numeroasele mele demersuri realizate în calitate de europarlamentar și că prin prisma rolului meu de consilier onorific al prim-ministrului mi s-a oferit oportunitatea să urmăresc și să fiu implicat în acest proces de aderare la spațiul Schengen până la final. Felicit Guvernul României pentru atingerea acestui obiectiv de țară!”, a declarat vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu.
Președintele Klaus Iohannis a comentat decizia privitoare la aderarea totală a României la Spațiul Schengen. Avantajele apartenenței noastre la spațiul comun de liberă circulație sunt multiple, a spus șeful statului.
Potrivit acestuia, eliminarea controalelor la frontierele interne înseamnă circulație mai rapidă și mai simplă pentru cei care călătoresc.
„Avantajele apartenenței noastre la spațiul comun de liberă circulație sunt multiple și au impact direct asupra cetățenilor, asupra economiei și a imaginii externe a țării noastre. Eliminarea controalelor la frontierele interne înseamnă circulație mai rapidă și mai simplă pentru cei care călătoresc, timpul petrecut la granițe va fi considerabil redus, iar costurile logistice pentru companii vor scădea, ceea ce va crește rapid competitivitatea produselor și a serviciilor românești pe piața europeană. În același timp, crește considerabil și atractivitatea României pentru investitorii străini, care vor vedea un avantaj comercial în conectivitatea sporită a țării noastre. Apartenența deplină la spațiul Schengen consolidează, așadar, poziția strategică a României ca poartă între Estul și Vestul Europei. Aderarea la spațiul Schengen a reprezentat un obiectiv strategic important pentru țara noastră. De-a lungul timpului, au existat o serie de obstacole, în ciuda faptului că România este de mult timp pregătită tehnic pentru a respecta exigențele Schengen”, a declarat Klaus Iohannis.
Președintele a mai spus că România va continua să-și consolideze poziția pro europeană.
„România va continua să acționeze responsabil pentru protejarea și consolidarea frontierelor externe ale Uniunii, inclusiv pentru gestionarea eficientă a migrației ilegale. România este și va rămâne o țară proeuropeană”, a precizat Klaus Iohannis.
Error: No articles to display