Universitatea gălățeană anunță specializări noi la licență și locuri la extensiunea de la Buzău. Pentru Admiterea din toamnă, care începe la 1 septembrie, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați organizează o sesiune de înscrieri pentru locurile rămase libere din vară la programele cunoscute de licență, dar și pentru câteva specializări noi, trecute printr-un proces de acreditare și aprobate prin hotărâre de guvern. Este vorba de Medicină în limba engleză (la Facultatea de Medicină și Farmacie), Antreprenoriat pentru producția alimentară (la Facultatea de Știința și Ingineria Alimentelor) și Rețele și software de telecomunicații (la Facultatea de Automatică, Calculatoare, Inginerie Electrică și Electronică).

În premieră, în această toamnă, urmând același calendar de înscriere, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați va organiza Admitere și la Buzău pentru specializările Educație fizică și sportivă (50 de locuri la taxă), Drept (60 de locuri la taxă) și Agricultură (50 de locuri la taxă). Înscrierile se fac doar FAȚĂ ÎN FAȚĂ, la centrele special amenajate. Locurile au fost aprobate recent, tot prin hotărâre de guvern. Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați a promovat oferta educațională pentru extensiunea de la Buzău la Târgul de Oferte Educaționale dedicat Învățământului Universitar, organizat la mijlocul lunii mai de Muzeul Județean Buzău. Instituția noastră a fost reprezentată de cadrele didactice de la facultățile Știința și Ingineria Alimentelor, Inginerie și Agronomie din Brăila, Educație Fizică și Sport, Științe Juridice, Sociale și Politice, Litere, precum și de reprezentanți ai Departamentului de Comunicare, Promovare și Relații Publice.

Din cele 434 de unități de învățământ din rețeaua de învățământ din județul Galați doar un număr de 371 unități (dintre care 137 din mediul urban, 234 din mediul rural) au aviz sanitar de funcționare, potrivit informării făcute azi de către reprezentanții Inspectoratului Județean Școlar, în cadrul ședinței lunare a Colegiului Prefectural Galați.

Din analiza datelor transmise de către unitățile de învățământ, rezultă că un număr de 51 unități (dintre care 17 din mediul urban, 34 din mediul rural) sunt fără aviz sanitar de funcționare. În același timp, un număr de 12 unități (dintre care 8 din mediul urban, 4 din mediul rural) sunt parțial autorizat.

Totodată, se constată că toate cele 21 de unități de învățământ particular cu personalitate juridică au aviz sanitar de funcționare.

Starea fizică a clădirilor şcolilor diferă de la caz la caz, în funcţie de vechime, de lucrările de întreţinere, reparaţii, consolidare, reabilitare; principalele cauze pentru care unele şcoli nu au autorizație sanitară sunt legate de nerespectarea condiţiilor igienico-sanitare impuse pentru funcţionare (lipsa surselor de apă potabilă în şcoală, starea necorespunzătoare a grupurilor sanitare, mobilier foarte vechi, împrejmuiri necorespunzătoare, lipsa circuitelor funcționale, cubaj și iluminat natural insuficient, funcționarea unor grădinițe la parterul unor blocuri, unități de învățământ aflate în proces de reabilitare etc.). Pentru remedierea situațiilor, în vederea obținerii autorizațiilor sanitare, sunt necesare acțiuni care presupun investiții mari la nivelul comunităților în care funcționează unitatea școlară. Din analiza datelor transmise de către unitățile de învățământ, se remarcă efortul unităților de învățământ și al autorităților locale pentru a se realiza igienizarea și reparațiile necesare în spațiile școlare, cât și înaintarea documentației necesare pentru obținerea autorizațiilor sanitare de funcționare pentru spațiile de învățământ, pentru desfășurarea în condiții optime a procesului instructiv – educativ în anul școlar 2021–2022, se mai arată în expunerea ISJ Galați.

A debutat proiectul „Şcoala de vară – un start bun în pregătirea Evaluării Naţionale” realizat de Prof.  Nineta BĂRBĂTESCU și Diana CRISTOFAN,  de la  Şcoala Gimnazială Nr. 28, Galaţi, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Galaţi. Prin această inițiativă se urmărește remedierea și creșterea situației la ȋnvățătură a elevilor, obținerea de rezultate favorabile la Evaluarea Națională de la finalul clasei a IV-a precum și preȋntȃmpinarea rămmȃnerii ȋn urmă la ȋnvățătură și prevenirea insuccesului școlar.

Grupul ţintă este format din elevii din învăţământul primar  care urmează să susţină în anul școlar viitor Evaluarea Naţională la clasa a IV-a,  precum și cadrele didactice din instituţiile  partenere în proiect. Participarea elevilor se realizează online sau fizic. 

Rezultate aşteptate ca urmare a implementării proiectului sunt

Pe lângă obţinerea de rezultate bune la Evaluarea Naţională, aşteptate ca urmare a implementării proiectului, coordonatorii urmăresc și creşterea prestigiului şcolii prin atitudinea solidară pe care elevii o demonstrează.

Aproximativ una din trei țări în care școlile sunt sau au fost închise nu a implementat încă programe remediale după închiderea școlilor în contextul pandemiei de COVID-19, conform unui „Sondaj privind răspunsurile sistemelor naționale de educație la închiderea școlilor din cauza COVID-19” realizat la nivel global de către UNESCO, UNICEF, Banca Mondială și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

În același timp, doar o treime din țări iau măsuri pentru evaluarea pierderilor din procesul de învățare în ciclurile de învățământ primar și secundar inferior – în principal, țările cu venituri mari.

Mai puțin de o treime din țările cu venituri mici și medii au raportat că toți elevii s-au întors la școală în mod fizic, crescând astfel riscul apariției de pierderi în procesul de învățare și de abandon școlar.

Însă majoritatea țărilor au raportat folosirea a cel puțin unei forme de sprijin pentru a încuraja elevii să se întoarcă la școală, inclusiv implicarea comunității, monitorizarea elevilor prin intermediul școlii, modificarea serviciilor pentru apă, salubritate și igienă, stimulente financiare și revizuirea politicilor de acces în școală.

Primăria municipiului Galați a anunțat semnarea contractului de proiectare și execuție pentru realizarea obiectivului „Reabilitare și modernizare Școala Gimnazială nr.18”, un proiect realizat de municipalitate pentru finanțare cu fonduri europene. 

Obiectivele specifice ale proiectului sunt: reabilitarea și modernizarea corpurilor A și B, reabilitarea terenurilor de sport, a împrejmuirii, a aleilor și terenului din incintă. Principalele categorii de lucrări de intervenție ce se vor realiza în cadrul proiectului sunt: reparații la fațade; izolarea termică a pereților exteriori; înlocuirea tâmplăriei interioare și exterioare; înlocuirea acoperișului tip terasă cu acoperiș tip șarpantă la corpul B și revizuire acoperiș la corpul A; izolarea termică a planșeului/pardoselii peste sol/subsol neîncălzit; reparații capitale instalație electrică; reabilitarea instalațiilor interioare (apă-canalizare); sistematizarea pe verticală (alei, trotuare, teren din incintă); refacerea finisajelor interioare (zugrăveli, gresie, faianță, parchet); reabilitarea terenurilor de sport și a împrejmuirii; amenajarea unui grup sanitar și a unei rampe pentru persoane cu dizabilități.

Școala gimnazială nr. 18 este situată în cartierul Micro 40, are 573 elevi și 36 de cadre didactice. 

Etapa de echivalare şi recunoaştere a competenţelor lingvistice şi digitale la cea de-a doua sesiune a Bacalaureatului a început astăzi şi durează până la data de 31 august.

Nota minimă de promovare, pentru fiecare probă, este 5, iar media finală pentru promovarea examenului este cel puţin 6.

Afişarea primelor rezultate va avea loc în data de 31 august, până la ora 12:00.

Contestaţiile pot fi depuse în aceeaşi zi, în intervalul orar 12:00-18:00, atât în format fizic, cât şi electronic.

Rezultatele finale, după soluţionarea contestaţiilor, vor fi comunicate vineri, 3 septembrie.

Ministrul Educației a anunțat că se vor distribui formulare în școli, începând din data de 13 septembrie, pentru a afla câți profesori sunt vaccinați la începului noului an școlar, iar în baza acestor date, părinții să poată face o alegere informată privind riscul la care se expun copiii lor. Părinții vor primi, la rândul lor, formulare pentru exprimarea acordului sau dezacordului ca elevii să fie vaccinați împotriva COVID-19.

”După campania de promovare a importanței și necesității vaccinării, aplicate la nivelul fiecărei școli, cu sprijinul DSP și al Ministerului Sănătății, vom lansa aceste chestionare începând cu data de 13 septembrie. De asemenea, în data de 1 septembrie, când vor reveni în școli toți cei din învățământ, vom lansa această întrebare la nivelul fiecărei școli: personal didactic vaccinat, pe învățământ primar, gimnazial și liceal, ca să avem o nouă statistică care să ajute părinții în exprimarea acordului pentru vaccinare”, a declarat Cîmpeanu.

În ordinul comun de anul trecut scria că „Înainte de începutul anului școlar/universitar, fiecare unitate/instituție de învățământ stabilește spațiile care pot fi folosite în procesul de învățământ, precum și spațiul necesar ce va fi utilizat pentru izolarea temporară a cazurilor suspecte de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2, identificate de cadrul medical din unitatea/instituția de învățământ sau persoana desemnată de conducerea unității/instituției cu atribuții în triajul epidemiologic.”

La data de 21 august 1862, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat actul de înfiinţare a corpului de ofiţeri sanitari, atestându-se, astfel, medicina militară ca element specializat pentru asigurarea sănătăţii efectivelor militare.

Istoria medicinei militare se suprapune cu istoria militară a poporului român, personalul sanitar al Armatei Române implicându-se în momentele cruciale ale istoriei: Războiul de Independenţă (1877-1918), Războiul de reîntregire naţională (1916-1918), cel de-al Doilea Război Mondial, dar şi în zilele noastre, prin participarea cu spitale militare de campanie în cadrul forţelor de menţinere a păcii din diferite teatre de operaţiuni din lume, alături de ceilalţi reprezentanţi ai Armatei României.

Potrivit site-ului directiamedicala.mapn.ro, în anul 1900 s-a înfiinţat Societatea Ştiinţifică a Corpului Sanitar Militar Român şi Revista Sanitară Militară, iar în iulie 1921 a avut loc primul Congres de Medicină şi Farmacie Militare la Bruxelles, la care România a participat cu un raport asupra organizării Serviciului Militar şi a legăturii sale cu Crucea Roşie. În 1945, s-a constituit Direcţia Superioară Sanitară - Farmaceutică. După o serie de alte reorganizări, în anul 1990 a luat fiinţă Inspectoratul General Medical, în 1993 - Direcţia Medicală, în 1999 - Direcţia Asistenţă Medicală, iar din 2004 - Direcţia Medicală

1. 100 milioane euro pentru școli mai multe și mai sigure. A fost adoptată Legea pentru ratificarea Acordului de împrumut BIRD pentru proiectul privind școli mai sigure, incluzive și sustenabile. Investițiile integrate în infrastructura școlară se vor concretiza preponderent (cca. 90%) în clădiri școlare noi, conforme inclusiv din perspectiva acoperirii riscului seismic.

2. Școala din spital. Se stabilește cadrul legal în vederea organizării și funcționării „școlii din spital” cu sprijinul învățământului superior medical. Școlile de spital vor funcționa în cadrul universităților de medicină și farmacie. Ministerul Educaţiei înfiinţează Corpul Naţional al cadrelor didactice pentru „Școala din spital”, format din cadre didactice care trebuie să facă dovada absolvirii unor programe acreditate din aria psihopedagogiei speciale.

Ministerul Educației va elabora o programă diferențiată de susținere a evaluării naționale și a examenului național de bacalaureat pentru elevii cuprinși în forma de școlarizare din spital, dar și pentru toți elevii cu CES, îndelung spitalizați.

Pe toată perioada spitalizării, antepreșcolarii, preșcolarii, elevii și părinții acestora beneficiază din oficiu de consiliere administrativă cu privire la drepturile educaționale pe care le au. Un cadru didactic va fi desemnat monitor, va avea obligația de a supraveghea parcursul educațional al preșcolarului/elevului și de a propune orice măsură educațională în interesul acestuia.

3. Creșele vor fi preluate în sistemul național de educație. Se reglementează cadrul legal de preluare a creșelor în sistemul național de învățământ. Acest proiect este un pas important pentru dezvoltarea sistemului de educație din România.

4. Costul standard/copil în creșă – 15.000 lei/antepreșcolar. Măsura va permite o finanțare adecvată pentru dezvoltarea serviciilor de educație timpurie.

5. Masa caldă în școli: 46,4 milioane lei finanțare pe ultimul trimestru din anul 2021. A fost adoptat programul-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din 150 de unități de învăţământ preuniversitar de stat, program esențial pentru prevenirea și diminuarea fenomenului de excluziune socială şi de reducere a părăsirii timpurii a şcolii, precum și pentru formarea deprinderii unei alimentații sănatoase la copii, prin îmbinarea principalelor grupe de alimente: cereale, carne, brânzeturi, legume și fructe, în defavoarea produselor alimentare de tip „junk food”.

6. 501 milioane lei pentru fructe, legume, lapte și produse de panificație în școli. Odată cu aprobarea bugetului, Programul pentru școli al României va fi implementat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și va fi susținut de Ministerul Educației prin inspectoratele școlare și unitățile de învățământ. O măsură importantă o reprezintă introducerea posibilității de a redistribui în colectiv disponibilul neconsumat din motive obiective.

7. Premii pentru elevii de nota 10. În baza Hotărârii de Guvern privind acordarea de stimulente financiare absolvenților care au obținut media 10 la evaluarea naţională și la examenul național de bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2021, Ministerul Educației va premia 295 de elevi. Astfel, 163 absolvenți de liceu cu obținut media 10 la examenul de bacalaureat (sesiunea iunie-iulie 2021) vor primi 3.000 de lei/elev, iar 132 absolvenți de clasa a VIII-a care au obținut media 10 la evaluarea națională vor primi 1.000 de lei/elev.

8. 3.500 de posturi noi în sistemul de învățământ preuniversitar. Numărul de posturi din învățământul preuniversitar a fost suplimentat cu 3.500 de posturi. În acest mod va putea fi acoperit deficitul de personal rezultat ca urmare a înființării/extinderii unui număr de 39 de grădinițe, a micșorării numărului de elevi în clasă, precum și ca urmare a preluării creșelor în sistemul de educație.

9. A fost adoptată hotărârea de guvern prin care sunt actualizate domeniile, specializările/programele de studii de licență propuse pentru autorizare de funcționare provizorie și acreditare de către Agenția Română de Asigurare a Calităţii în Învățământul Superior (ARACIS) și alte agenții de asigurare a calităţii, din țară sau din străinătate, înregistrate în Registrul European pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior (EQAR).

10. Au făcut obiectul actualizării  domeniile și programele de studii de master propuse pentru autorizare de funcționare provizorie și acreditare de către Agenția Română de Asigurare a Calităţii în Învățământul Superior (ARACIS) și alte agenții de asigurare a calităţii, din țară sau din străinătate, înregistrate în Registrul European pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior (EQAR).

Organizarea ceremoniilor de deschidere a anului școlar, pe 13 septembrie, va fi permisă, dar cu îndeplinirea mai multor condiții, a anunțat, vineri, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu. El a spus că astfel de evenimente pot avea loc în spații exterioare, cu o durată limitată la maxim o oră și jumătate și cu obligativitatea purtării măștii.

El a precizat că masca va fi obligatorie, la ceremoniile de deschidere, chiar dacă acestea au loc în exterior. Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, a anunțat tot în conferința de presă de vineri că masca rămâne obligatorie în școli, dar nu în spațiile deschise. Miniștrii au anunțat că, pe lângă regula generală a măștii obligatorii în interior, au “agreat inoportunitatea obligativității măștii la orele de educație fizică, până la pragul de 2 la mie. Și în învățământul special se renunță la obligativitatea purtării măștii. Peste acest prag de 2 la mie, vor fi ore de educație fizică doar daca vor fi organizate afară, tot fără mască”.