Cristian Vasilcoiu, secretar de stat în Ministerul Muncii, susține că Pilonul II este reprezentat de pensii de stat, doar administrate privat. Nu este vorba despre pensii de serviciu, explică demnitarul.
Pensiilor din Pilonul II li se aplică regulile din sistemul public de pensii. Acestea sunt pensii pe bază de contributivitate, a scris, pe Facebook, Cristian Vasilcoiu, secretar de stat în Ministerul Muncii.
„Întrerupem transmisia pentru o scurtă clarificare! Unii supărați că am îndeplinit și jaloanele de ei scrise în PNRR, legate de pensii, dar și de așa fel încât pensiile (inclusiv cele mai mici) să crească, lansează acum fumigene către pensiile din Pilonul II”, a transmis Cristian Vasilcoiu.
Secretarul de stat a mai susținut că persoanele care critică pe marginea subiectului nu au pregătire economică.
„Pilonul II e reprezentat de pensii de stat, doar administrate privat, cărora li se aplică regulile din sistemul public de pensii, ele nefiind pensii de serviciu, adică nefiind speciale, așa cum le zic unii, ci pensii pe bază de contributivitate. Stați jos, nota 2 ați fi luat la Academia de Studii Economice! Și v-o spune unul care a făcut Jurnalism și Drept, dar care, dată fiind situația, realizează că ar fi bun și la Finanțe, nu doar la Muncă!”, a precizat Vasilcoi

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, susține că 10 milioane de doze de vaccin anti-COVID s-au distrus sau sunt în curs de distrugere. Paguba este în jur de 750 de de milioane de lei, a explicat demnitarul în cadrul unei intervenții la Antena 3.

Până în prezent, statul român a plătit 2,5 mld lei pentru 3,5 milioane de doze de vaccin.
Suma care ar trebui plătită de acum încolo este mai mare decât cea plătită până acum, a dezvăluit ministrul Rafila. El a spus că experții renegociaă înțelegerea cu producătorii, astfel încât să fie reduse pagubelele înregistrate. În momentul de față, în depozitele statului român sunt 2 milioane de doze care probabil vor expira și vor fi distruse.

România putea renunța la noua tranșă de vaccinuri în timpul fostelor guvernări, a adăugat Alexandru Rafila.
„Dacă nu se semna memorandumul, este o chestiune de opțiuni”, a precizat Rafila.

Fostul premier Florin Cîțu a refuzat să comenteze acuzațiile din dosarul vaccinurilor. Mi-am exercitat atribuțiile de prim-ministru, în conformitate cu legislația din România, a fost mesajul lui Cîțu.

Declarația a fost făcută după ce Cîțu a ieșit de la Comisia juridică din Senat. El a refuzat să comenteze acuzațiile care i se aduc.
„Mi-am exercitat atribuțiile de prim-ministru, în conformitate cu legislația din România. Încă le studiem. Nu pot să spun acum nimic. Mai avem timp și mâine”, a declarat fostul premier Florin Cîțu.

El a mai spus că nu renunță la calitatea de senator PNL.
„Dacă aș fi avut funcții în PNL, aș fi renunțat, dar nu am nicio funcție în PNL. Este normal, trebuie să dăm voie anchetei să meargă mai departe să vedem adevărul. Eu voi cere colegilor să voteze pentru ridicarea imunității. Nu am de ce să îmi dau demisia din PNL”, a precizat Cîțu.
Fostul premier Florin Cîţu a fost luni, la Comisia juridică din Senat, pentru a-şi studia dosarul în care Parchetul General solicită ridicarea imunităţii sale, în dosarul achiziţiei de vaccinuri anti-Covid.

Administrația Prezidențială anunță că a transmis „cererea de urmărire penală a domnului Vlad Vasile Voiculescu și cererea de urmărire penală a doamnei Ioana Mihăilă, foști miniștri ai sănătății”.
„Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a transmis luni, 27 noiembrie 2023, ministrului justiției, doamna Alina-Ștefania Gorghiu:
- cererea de urmărire penală a domnului Vlad Vasile Voiculescu, în calitate de fost ministru al sănătății în perioada 23 decembrie 2020 - 14 aprilie 2021, pentru faptele ce fac obiectul Dosarului penal nr. 243/P/2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a corupției, sub aspectul săvârșirii de către acesta a două infracțiuni de abuz în serviciu, prevăzute de art. 297 alin. (1) raportat la art. 309 din Codul penal și a unei infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 alin. (1) raportat la art. 297 alin. (1) din Codul penal și la art. 309 din Codul penal, toate cu aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (1) din Codul penal, urmând a se proceda conform legii, având în vedere solicitarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispozițiilor art. 109 alin. (2) din Constituția României, republicată, ale Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, luând în considerare şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 270/2008;
- cererea de urmărire penală a doamnei Ioana Mihăilă, în calitate de fost ministru al sănătății în perioada 21 aprilie 2021 – 08 septembrie 2021, pentru faptele ce fac obiectul Dosarului penal nr. 243/P/2021 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a corupției, sub aspectul săvârșirii de către aceasta a infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) raportat la art. 309 din Codul penal, urmând a se proceda conform legii, având în vedere solicitarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispozițiilor art. 109 alin. (2) din Constituția României, republicată, ale Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, luând în considerare şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 270/2008”.
Totodată, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost înştiinţat cu privire la formularea acestor cereri.

Consiliul Concurenței va pregăti o serie de recomandări pentru IMM-urile care nu știu cum să depășească piedicile din procesul de digitalizare.
În prima fază, Consiliul Concurenței face o analiză pentru a identifica barierele.

„Scopul nostru este să îmbunătățim mediul de afaceri prin stimularea concurenței și, în același timp să ne aliniem la strategiile Comisiei Europene și ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. În acest sens, vom colabora cu toți actorii interesați de îmbunătățirile generate de transformarea digitală și care își doresc businessuri reziliente în fața provocărilor”, a spus Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Mai exact, autoritatea de concurență va identifica barierele care împiedică digitalizarea IMM-urilor și, implicit, afectează creșterea competitivității acestora în raport cu marile companii, în contextul în care IMM-urile concentrează jumătate din valoarea adăugată a României, angajând, totodată, două treimi din forța de muncă românească.
La finalul analizei, Consiliul Concurenței va emite recomandări.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că până la sfârşitul anului viitor ar putea să se construiască încă 250 de kilometri de autostradă şi drum expres. Totodată, în următorii 5-7 ani ar putea să se construiască alți 1.000 de kilometri de infrastructură rutieră.

„Creşterea economică a României pe primul trimestru, mică cât a fost: 0,1%, a fost pe investiţii. Şi avem investiţii în transporturi, unde trebuie să recunoaştem că s-au deblocat marile şantiere în ultima perioadă, în ultimii doi ani de zile, şi s-a intrat într-un ritm. Avem în sfârşit prima mie de kilometri şi până la sfârşitul anului viitor există o perspectivă clară de încă 250 de kilometri, asta vorbim numai de rutier. În viitorii 5-7 ani, categoric, trebuie să finalizăm încă 1.000 de kilometri", a declarat Marcel Ciolacu, la conferinţa de lansare a proiectului „RO 3.0. Viziunea Viitorului".

Premierul Marcel Ciolacu susține că România va fi lider european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor. Este un moment istoric, a declarat Ciolacu referindu-se la iminenta lansare a Sistemului Garanție-Returnare în România.

Declarația a fost făcută la evenimentul de inaugurare a primului centru regional de colectare a ambalajelor al societății RetuRO, din Bonțida, județul Cluj. Pe parcursul săptămânii, va fi lansat Sistemul Garanție-Returnare în România.

„Cred că astăzi vorbim de un moment zero pentru că acest prim centru regional de colectare va marca oficial startul programului la nivel național. Nu mă feresc de cuvinte. Cred că este un moment istoric care va consemna debutul celui mai ambițios proiect de economie circulară a României și forța primului parteneriat public-privat funcțional. Guvernul actual împreună cu mediul privat au reușit să dea drumul poate celui mai important proiect de țară în acest domeniu din ultimii 30 de ani”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

Astfel, Româna va ajunge pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor.
„SGR din România va fi al doilea cel mai mare astfel de sistem din Europa, după Germania, din perspectiva numărului de ambalaje procesate, reprezentând în același timp o premieră globală - cel mai mare sistem de acest fel integrat – și sperăm noi că va deveni un studiu de caz pentru guverne din întreaga lume. Începând cu 30 noiembrie, cetățenii României se vor alătura celor peste 350 de milioane de cetățeni din toată lumea care locuiesc într-o țară în care există un Sistem de Garanție Returnare. Dacă ne uităm la Europa, în acest moment 13 țări au implementat SGR, ajungând la o populație de aproape 145 de milioane. Peste doar 3 zile, odată cu alăturarea României vor fi peste 163 de milioane de cetățeni europeni mai atenți cu mediul în care locuiesc”, a precizat Marcel Ciolacu.
Sistemul va avea un impact economic și vor crea peste 600 de noi locuri de muncă.

Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a plecat într-o vizită de șase zile în SUA. Ministerul Culturii a anunțat că vizita se desfășoară în perioada 26 noiembrie – 2 decembrie, 2023.

La Washington, Raluca Turcan se va întâlni cu reprezentanți ai Congresului American, ai Departamentului de Stat American, precum și cu profesioniști din domeniul cultural și academic din capitala americană. și reprezentanți ai industriei de film, a transmis ministerul.

„Printre evenimentele programate se numără și o întâlnire specială cu comunitatea de români din Washington D.C., participarea la Reuniunea Consulilor Onorifici, organizată de Ambasada României în Statele Unite, precum și la Gala „Alianța”, un eveniment dedicat diplomației și comunității românești din Statele Unite. De asemenea, ministrul culturii va fi prezent la concertele susținute de Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” la Catedrala Națională și la Congresul American, în contextul turneului aniversar al corului în Statele Unite ale Americii”, a precizat Ministerul Culturii.

Bursa pentru studenții români de pretutindeni, cumulabilă cu alte burse. Este prevederea principală a unui proiect depus la Parlamentul României.
Senatoarea USR Silvia Dinică a depus o inițiativă legislativă care permite cumularea bursei pentru studenții români de pretutindeni, cu bursa de excelență olimpică și cu bursa de performanță.
În prezent, studenții care studiază prin programele alocate românilor de pretutindeni pot primi bursă dacă aleg să studieze în România, dar nu au posibilitatea să o cumuleze cu bursa de excelență olimpică sau cu bursa de performanță. Motivul este simpla absență din lege a unei mențiuni exprese privind posibilitatea cumulării, în condițiile în care pentru alte tipuri de burse această posibilitate este prevăzută clar.
„Mare parte dintre beneficiarii acestei burse sunt tineri români din Republica Moldova, Ucraina, Serbia și alte țări vecine nouă în care câștigul mediu este mai mic față de cel din România. Practic, statul ajută acești tineri să își permită studiile în România. Aceasta este teoria. Din păcate, în practică, autoritățile par că au uitat de bursa pentru românii de pretutindeni. Nu există în lege mențiuni care permit cumularea cu alte burse, ceea ce pedepsește chiar studenții cu rezultate bune. Proiectul vine să corecteze mai multe omiteri ale statului referitoare la acest tip de bursă”, afirmă senatoarea Silvia Dinică.
Inițiativa mai prevede că bursa pentru studenții români de pretutindeni se va acorda lunar, pe tot parcursul anului calendaristic. În acest moment, tinerii nu pot beneficia de aceste burse pe tot parcursul anului, așa cum beneficiază ceilalți studenți în cazul celorlalte tipuri de burse, tot din cauză că nu se menționează acest lucru expres în lege.
În plus, inițiativa senatoarei USR Silvia Dinică mai repară o lacună legislativă și introduce informatica printre științele exacte pentru care legea prevede că studenții beneficiază de o suplimentare a fondului de burse.

USR cere explicații publice de la miniștrii PNL Cătălin Predoiu și Alina Gorghiu despre care susține că „au mai pierdut un corupt înainte să intre la închisoare”.
Primarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheș, era sub control judiciar și a fugit totuși de sub nasul poliției conduse de Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, înainte de a primi sentința de 5 ani de închisoare cu executare.

Ministerul Justiției și Ministerul Afacerilor Interne, precum și instituțiile din subordinea lor, trebuie să dea explicații pentru această nouă rușine din palmares, susține USR.
„Cum mai pot românii să ia în serios noțiunile de justiție și ordine publică în condițiile în care infractori notorii dispar de sub supraveghere judiciară. Pentru astfel de fapte nu trebuie să existe numai o responsabilitate administrativă, ci și una politică. Sub regimul Iohannis, statul român se prăbușește încet, dar sigur. Nu este o coincidență faptul că domeniile care suferă cel mai mult sunt conduse de apropiați ai actualului președinte. Contraselecția de miniștri pentru care domnul Iohannis a devenit celebru își produce încă o dată efectele”, spune președintele USR Cătălin Drulă.

„Ministrul Predoiu și omul său de încredere, Bogdan Despescu, nu au cum să se fofileze și să se ascundă de explicații. În cazul Cherecheș este o greșeală clară a Poliției care trebuia să-l supravegheze și a celei de frontieră, nu o lacună a legii sau lipsa unui tratat de extrădare”, declară vicepreședintele USR Stelian Ion, fost ministru al Justiției.
Cătălin Cherecheș se alătură unei liste lungi de infractori celebri care au fugit de justiția din România.
USR a depus, la inițiativa deputatului Stelian Ion, fost ministru al Justiției, un proiect care prevede majorarea duratei totale a controlului judiciar în cursul judecății și introducerea a noi condiții în care judecătorii pot lua măsura arestării preventive pentru a împiedica suspecții și inculpații de a părăsi țara înainte de sentința finală, descurajând fugarii de lux.