Potrivit datelor finale publicate în urma soluționării contestațiilor, la Evaluarea Națională, în Galați au fost depuse 740 de contestaţii. 157 de candidaţi nemulțumiți au solicitat recorectarea la ambele discipline. Dintre cele 374 de contestații depuse pentru Limba şi literatura română, 237 au primit punctaj în plus, dintre care 90 au avut o diferenţă mai mare de 0,5 puncte şi 17 elevi au primit note mai mari cu 1 - 1,3 puncte. Totodată, 120 de note au scăzut, dintre care 17 cu mai mult de 0,5 puncte. 17 note au rămas la fel.

La proba Matematică, din cele 366 de contestaţii, 187 au primit punctaj favorabil, însă numai 8 au avut mai mult de 0,5 puncte în plus. Alte 130 de note au fost micşorate după recorectare, dar numai 3 cu mai mult de 0,5 puncte. 49 de contestatari au rămas cu aceleaşi note la Matematică .

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, vrea ca lucrările de la examenele naționale să fie corectate electronic. Noul sistem se va aplica începând de anul viitor, la Evaluarea Națională și, ca proiect pilot, la Bacalaurat, a spus Cîmpeanu. El a explicat la Digi24 cum se va face corectarea computerizată.

„Există deja un proiect pilot și sunt colegi cu inițiativă – nu e o inițiativă instituționalizată, a ministerului, ci o serie de colegi au demarat la nivelul evaluării pentru clasa a șasea acest proiect pilot. Evaluări la matematică-științe, cărora să le fie alocat un cod pe fiecare item și să fie culese rezultatele pe fiecare item. Ai o imagine mai clară asupra a ce nu a mers și ce a mers bine, pentru a vedea ce trebuie să faci pe viitor. Itemii au competențe corespondente. Când analizezi pe fiecare item în parte, vezi că elevii sunt deficitari pe acele competențe, trebuie să te concentrezi mai departe în procesul de predare tocmai pe acele competențe”, a spus ministrul.

Doar corectarea va fi făcută pe calculator, copiii vor scrie în continuare lucrările ca și până acum.

Cîmpeanu spune că fiecare sală de clasă va avea un scaner și că finanțarea proiectului poate fi făcută cu bani europeni, prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

În intervalul alocat procesului de înregistrare a contestațiilor (29 - 30 iunie), după afișarea primelor rezultate obținute de candidații care au susținut probele scrise din sesiunea curentă a Evaluării Naționale (EN VIII 2021), au fost înregistrate 20.268 de contestații.

Defalcarea pe probe scrise/discipline relevă următoarea situație:

Limba și literatura română - 11.302 contestații (9,15% din totalul lucrărilor notate)

Matematică - 8.803 contestații (7,14% din totalul lucrărilor notate)

Limba și literatura maternă - 163 de contestații (2,05% din totalul lucrărilor notate).

Numărul total din acest an este în creștere, comparativ cu anul trecut (15.275), dar înregistrează valori inferioare față de anii anteriori: 2019 - 21.509 contestații, respectiv 2018 - 23.761 de contestații.

Distribuția pe județe (în partea superioară, în funcție de numărul contestațiilor depuse): Municipiul București (3.513 contestații) și județele Iași (1.127 de contestații), Constanța (1.070 de contestații), Dolj (1.025 de contestații) și Argeș (867 de contestații). Un număr redus de solicitări de reevaluare a lucrărilor s-a consemnat în județele Mehedinți (90), Caraș-Severin (105) și Covasna (124).

Etapa de soluționare a contestațiilor (30 iunie - 4 iulie) este urmată de afișarea rezultatelor finale: 4 iulie.

Etapa specială a EN VIII 2021 se va desfășura în săptămâna 5 - 12 iulie și vizează absolvenţii învățământului gimnazial care, în contextul măsurilor stabilite privind combaterea răspândirii virusului SARS-CoV-2, au fost în izolare/carantină sau care, din alte motive justificate cu certificat medical, nu au putut finaliza examenul sau participa la examenul inițial. Candidații care au participat la una sau mai multe probe de examen desfășurate în perioada 22 - 25 iunie 2021, dar nu au putut finaliza examenul, beneficiază de recunoașterea acestor probe.

Solicitarea certificatelor de vaccinare şi vindecare trebuie făcută cu cel puţin cinci zile lucrătoare înainte de momentul utilizării, a anunţat Ministerul Sănătăţii.

Certificatele vor putea fi eliberate în format digital, iar pentru persoanele care nu au acces la acestea în format digital, primăriile, direcţiile de evidenţă a populaţiei şi direcţiile de sănătate publică vor putea asista cetăţenii pentru eliberarea certificatului în format letric.

În paralel cu certificatul, a fost creată de către STS şi o platformă electronică de verificare a codurilor QR generate de acest certificat digital.

Ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, a menţionat că certificatele eliberate vor fi valabile în următoarele intervale:

- certificatele de vaccinare, până la data de 30 iunie 2022;

- certificatele de testare - 24 de ore pentru testul antigen rapid şi 72 de ore pentru testul real-time PCR;

- certificatele de vindecare - 180 de zile de la data primului rezultat pozitiv la testul pentru SARS-CoV-2 înregistrat în platforma informatică CoronaForms.

Astăzi, 30 iunie se desfășoară proba la alegere a profilului și a specializării din cadrul examenului de Bacalaureat, a treia din această sesiune (iunie-iulie 2021).

Marți, pe 29 iunie, s-a desfășurat proba obligatorie a profilului din cadrul examenului de Bacalaureat - E)c), a doua din sesiunea curentă (iunie-iulie 2021). Au susținut lucrări scrise la una dintre cele două discipline (Matematică și Istorie) 120.070 de candidați (96%) din totalul celor 125.349 de candidați care s-au înscris la această probă. Nu s-au prezentat 5.234 de candidați.

Rata de prezență la a doua probă scrisă din cadrul examenului de Bacalaureat (sesiunea iunie - iulie 2021) a fost de 96%.

Pentru fraudă sau tentativă de fraudă au fost eliminați 45 de candidați. Aceștia nu vor mai avea dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale examenului.

Ultima probă din această sesiune (Limba și literatura maternă) este programată joi, 1 iulie.

Primele rezultate vor fi afișate în data de 5 iulie, până la ora 12:00.

Contestațiile pot fi depuse/transmise în aceeași zi, în intervalul orar 12:00 - 18:00, inclusiv prin mijloace electronice. În această situație, candidații completează, semnează și depun/transmit prin mijloace electronice și o declarație-tip în care se menționează faptul că au luat cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării contestației poate modifica, după caz, nota inițială, prin creștere sau descreștere. Pentru candidații minori, declarația-tip este semnată și de către părinții/reprezentanții legali ai acestora.

Rezultatele finale vor fi făcute publice în data de 9 iulie.

Ministerul Educației precizează că, în conformitate cu prevederile art. 5 și ale art. 6 din Regulamentul UE 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor  RGPD/GDPR), rezultatele vor fi publicate prin anonimizarea numelui și a prenumelui candidatului.

Agresiunea verbală este cea mai des întâlnită formă de violență în școlile din România, mai exact în circa 40% din cazuri, arată un studiu realizat de World Vision România. Unul din cinci elevi din România se simte exclus din comunitatea școlii, peste 40% dintre victime nu s-au putut apăra din cauza fricii și peste 60% dintre elevii care sunt martori afirmă că nu doresc să se implice. Principalele motivații ale actelor de violență sunt aspectul fizic, urmat de note.

La gimnaziu, 42% dintre elevi sunt agresați verbal, iar la liceu – 38%. În ordinea frecvenței cu care sunt menționate de către elevi astfel de incidente, urmează agresiunea socială, raportată de 15,6% dintre elevii de gimnaziu și 19% dintre cei de liceu, și agresiunea sau hărțuirea pe Internet, indicată de 12,5% dintre aceștia (liceu), respectiv 14% (gimnaziu). Violența fizică este menționată de circa 10% dintre elevii de liceu, respectiv de către unu din șapte elevi de gimnaziu.

Cartea, formată din studii integrate într-un volum, a apărut, luna trecută, la Editura Cambridge Scholars Publishing, Newcastle upon Tyne, UK.

Volumul reunește lucrări susținute la conferința internațională “Thirty Years since the Fall of Communism: Visual Narratives, Memory and Culture”, organizată în noiembrie 2019 la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, prin efortul colectiv al Facultății de Istorie, Filosofie și Teologie, Facultății de Litere și Facultății Transfrontaliere. Printre autorii capitolelor incluse în volum se regăsesc șapte cadre didactice ale Universității „Dunărea de Jos” (Michaela PRAISLER, Oana-Celia GHEORGHIU, Alexandru PRAISLER, Ion CORDONEANU, Felicia CORDONEANU, Gabriela Iuliana COLIPCĂ-CIOBANU, Gabriela DEBITA), alături de cercetători din SUA, Hong Kong, Olanda, Turcia, Polonia, Serbia, Ucraina și România. Coperta a fost realizată de Ionuț Mitrofan (Facultatea de Arte). Volumul este, în acest moment, evaluat de specialiștii de la Clarivate Analytics, în vederea indexării ISI Proceedings.

Colecția de studii analizează modurile în care filmul a contaminat și redesenat culturile și subconștientul colectiv, atât la nivel local, cât și global, susținând că viețile noastre au fost influențate de un trecut pe care îl readucem constant în atenție, ca nu cumva să uităm. Cititorul este purtat de la Zidul Berlinului în China, de la teroarea închisorilor politice și a lagărelor de muncă la imaginea roz promovată de aparatul de propagandă. Un element cheie al textului îl reprezintă natura sa interdisciplinară, acesta reunind specialiști în literatură și film, regizori, sociologi și filosofi, a căror concluzie converge spre ideea că încă mai sunt necesare interogări ale unui comunism care stăruie la nivelul mentalităților.

Structurată în patru părți ce urmăresc o călătorie homerică (sau, mai degrabă, joyceană) spre un cămin metonimizat de mult-visata libertate, cartea debutează cu prezentarea aspectelor celor mai întunecate ale totalitarismului comunist în România, Serbia și Uniunea Sovietică, adevărate infernuri ale unor experiențe traumatizante la nivel fizic și psihologic și ale tăcerilor impuse. Partea a doua cuprinde studii ale unor filme ce ilustrează perspective mai optimiste asupra comunismului: „primăvara” din URSS sau „epoca de aur” din România, care narcotizează „supușii” regimurilor și îi împiedică să vadă iadul existențial. Cea de-a treia secțiune oferă analize ale unor filme produse în perioada de după căderea comunismului, angajând cititorul într-un proces nostalgic care reevaluează, interoghează, reflectează și rememorează comunismul la scară mondială. Capitolul final închide volumul (și călătoria pe care acesta o provoacă) traversând frontierele genului înspre narațiunea scrisă, dar cu o pronunțată componentă cinematografică.

Plecând de la baza legislativă existentă, Ministerul Educației a anunțat că își asumă promovarea unei discipline obligatorii - “Educație pentru viața”, care să cuprindă, de la clasa a V-a până la clasa a XII-a, MODULE obligatorii, adaptate vârstei elevilor:

- Educație civică

- Educație sanitară

- Educație sexuală

- Educație pentru alimentație sănătoasă

- Educație pentru prim-ajutor

- Educație juridică

- Educație financiară

- Educație rutieră

- Educație civică.

În acest fel, se va putea armoniza necesitatea unui curriculum adaptat nevoilor societății actuale și, în special necesităților elevilor, evitând supraîncărcarea programei școlare cu un număr excesiv de discipline.

Pe principiul orei de religie, în cazul părinților care optează expres, în scris, pentru a-și retrage copiii de la modulul de Educație sexuală, elevii nu ar avea afectată nota obținută la “Educație pentru viața”, nota finală aferentă disciplinei urmând a fi calculată pe baza notelor obținute pentru n-1 module", a declarat Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației.

Atunci când dieta este săracă în nutrienți, pot apărea carențe, crescând riscul de infecții și boli, pe lângă slăbirea imunității. Astfel, pot apărea simptome ca oboseală cronică și slăbiciune, care ne pot afecta serios calitatea vieții. O astfel de carență este vitamina B12, esențială pentru sănătate. Când o persoană nu are suficientă cantitate de vitamina B12 în corp, este posibil să apară o serie de simptome.

Numită și cobalamină, vitamina B12 este esențială pentru buna funcționare a organismului. Persoanele care nu consumă produse de origine animală și persoanele în vârstă prezintă un risc mai mare de a dezvolta o carență de vitamina B12.

Vitamina B12 aparține familiei numeroase de vitamine din grupul B și are proprietăți antidepresive, antialergice și analgezice. După cum susțin nutriționiștii, aceasta contribuie la buna funcționare a sistemului nervos și a creierului.

Carența de vitamina B12 poate apărea atunci când organismul are dificultăți în absorbția acesteia sau atunci când o persoană nu o consumă suficient, spre exemplu un vegetarian sau vegan. Femeile însărcinate, persoanele anemice și persoanele în vârstă sunt, de asemenea, expuse riscului de a dezvolta deficit de vitamina B12.

Cel mai adesea, această afecțiune este considerată a fi legată de absorbția slabă a acestui nutrient solubil în apă din următoarele motive:

• O boală cronică, inflamatorie a intestinului, care afectează o secțiune a intestinului subțire
• O scădere a acidității gastrice care se observă adesea la vârstnici
• Medicamente precum metformina, utilizate pentru tratamentul diabetului
• Tulburări de malabsorbție, cum ar fi boala celiacă sau legate de pancreas (problemele hepatice pot afecta depozitarea vitaminei B12 în ficat)
• Bacteriile care proliferează în intestinul subțire
• Operație în care este îndepărtată partea intestinului care absoarbe vitamina B12
• Neurocisticercoza (o infecție cu tenie)
• Operație de bypass.

Unde se găsește vitamina B12? În lapte, brânză, carne, anumiți pești și crustacee sau chiar în ouă. Produsele de origine animală, cum ar fi ficatul, rinichii sau creierul, conțin cantități bune de vitamina B12. Același lucru este valabil și pentru scoici, stridii, caracatiță, sardine, crab, somon și ton. Se găsește și în anumite alimente îmbogățite cu proteine precum drojdia, laptele de soia și anumite cereale.

Aproape 16.500 de elevi de clasa a VIII-a au rămas corigenți în acest an, potrivit datelor prezentate de ministrul Educației la Antena 3. Sorin Cîmpeanu a spus că este o situație îngrijorătoare și că “trebuie să ne concentrăm la nivelul fiecărei școli pe motivele pentru care acești elevi nu au putut avea situația școlară încheiată”. Afirmațiile oficialului vin în contextul în care, potrivit datelor publicate la începutul anului de Ministerul Educației, în anii trecuți, în toți anii de studiu, de la clasa pregătitoare până la clasa a XII-a, erau, cumulat, 15.000 de elevi cu situația neîncheiată anual.

Ministrul Educației a anunțat că la Evaluarea Națională s-au înscris 131.177 de elevi, dintr-o generație în care erau înscriși 147.650 de elevi. Dintre cei înscriși, doar 26 sunt din generațiile anterioare. Restul, adică 16.499 sunt cu situația neîncheiată, “se află în situație de corigență”, a declarat ministrul.

Situațiile școlare neîncheiate și corigențele apar într-un an în care nu s-au susținut tezele, iar mediile au putut fi încheiate și cu două note la fiecare disciplină, indiferent de numărul orelor din planul cadru, potrivit unei modificări a ROFUIP făcută de actualul ministru în ianuarie 2021.