Președintele interimar al Camerei Deputaților Alfred Simonis susține că parlamentarii români compun o clasă politică datoare României și românilor. Nimeni nu așteaptă miracole de la politicieni, ci doar rezultate concrete, consideră Simonis.
Declarația a fost făcută în ședința solemnă comună a Camerei Deputaților și Senatului consacrată aniversării Zilei Naționale a României.
„Ziua Națională a României este un eveniment cu totul special pentru toți românii, este ziua în care ne întoarcem la istorie, în care ne amintim despre cei care acum 105 ani au reușit să facă ceea ce, din punct de vedere geografic, este România de astăzi. Țara a căpătat un contur clar și s-a pornit pe un drum nou, cu idealuri înalte despre cum ar trebui să evolueze. Acum, la 105 ani de la Marea Unire, nu putem să nu ne întrebăm dacă noi, ca popor, am reușit. Unii vor spune că da, alții vor argumenta contrariul. De zeci de ani, în ziua Unirii, discursurile sunt despre dezbinarea românilor, nu despre unirea lor și trebuie să recunoaștem că în societate s-au creat falii ce uneori par imposibil de adus împreună. Putem să căutăm vinovați mult timp de-acum înainte, să discutăm în contradictoriu pe această temă, dar românii nu mai au nevoie de discuții sterile și interminabile. Vorbele aruncate în van trebuie înlocuite cu fapte concrete, cu măsuri pe care noi, vremelnicii oameni politici de azi, trebuie să le luăm pentru România și pentru români”, a declarat președintele interimar al Camerei Deputaților.
Alfred Simonis a adăugat că oamenii nu așteaptă miracole de la politicieni, ci doar rezultate concrete.
„Au existat momente în care românii s-au simțit abandonați și fără speranță, iar atunci doar credința în Dumnezeu și Biserica i-a ținut aproape. Aceasta este o realitate pe care nu avem voie să o uităm. Trecutul ne-a încercat greu, dar parcă nici prezentul nu este cu mult mai blând: războaie la graniță, pandemii, crize sociale și politice. Pare o poveste fără de sfârșit, dar eu am convingerea că putem depăși orice obstacol împreună pentru că, așa cum spuneam, românii au puterea să depășească momentele dificile. Însă, pentru a reuși, e nevoie ca oamenii să vadă din partea noastră implicare, atitudine, empatie și patriotism. Ne place sau nu să recunoaștem, suntem o clasă politică datoare românilor. Cum stingem această datorie? Făcând ceea ce promitem, pentru că este singurul lucru pe care oamenii îl cer de la noi. Nimeni nu așteaptă miracole, ci doar rezultate concrete, iar când acestea vor veni, faliile despre care aminteam mai devreme vor dispărea și societatea în care cu toții trăim va fi schimbată mult în bine. Abia atunci, stimate colege și stimați colegi, vom putea spune că misiunea noastră, ca politicieni, este îndeplinită. Până la acel moment, suntem o clasă politică datoare României și românilor”, a precizat Alfred Simonis.

Ministerul Agriculturii anunță că vrea să suplimenteze fondurile pentru susținerea producției de usturoi. Ministerul susține că bugetul ar putea fi suplimentat cu peste 2 milioane de euro.
Ministerul Agriculturii a lansat în dezbatere publică un proiect care vizează modificarea Hotărârii de Guvern privind aprobarea ajutorului de minimis pentru susținerea producției de usturoi.

Proiectul vizează două modificări importante, astfel încât să se asigure plata întregii suprafețe eligibile plantată cu usturoi în cadrul programului. Potrivit actului normativ, beneficiarii vor primi 3.000 euro/hectarul cultivat cu usturoi. Astfel, se suplimentează resursele financiare necesare achitării obligațiilor de plată către beneficiarii schemei de ajutor de minimis înscriși în program, de la 29.700.000 lei la 41.200.490 lei, adică de la 6.001.200 euro la 8.325.000 euro.
Totodată, se prelungește termenul de plată al sumelor reprezentând ajutoare de minimis către beneficiari, de la 15 decembrie 2023 la 29 decembrie 2023.

Primul tren achiziționat de statul român, la mai bine de 20 ani de la ultima achiziție de trenurilor Săgețile Albastre, ajunge luni, 4 decembrie, în Gara de Nord București.
„Acesta este un tren electric Alstom Coradia Stream, fabricat în Polonia și este abia primul tren electric din contractul de achiziție a 37 rame electrice inter-regionale de lung parcurs, care urmează să fie livrate României începând cu anul viitor”, a anunțat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu.
După efectuarea testelor statice și dinamice (care vor avea loc la Făurei), trenul electric va intra în circulație, cu călători, pe linia feroviară CFR București - Constanța.
Potrivit secretarului de stat, acest prim tren electric este parte din contractul de achiziție a 37 rame electrice inter-regionale de lung parcurs și mentenanța acestora pentru 15 ani, cu posibilitate de extindere la 30 de ani.

Investiția se realizează prin intermediul Autorității pentru Reformă Feroviară, autoritatea din subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, responsabilă cu organizarea serviciilor de transport feroviar de călători și achiziția de material rulant necesar pentru îmbunătățirea calității acestora.

Pe măsură ce vor fi livrate și restul trenurilor în cursul anului următor, se vor introduce noi servicii pe rutele electrificate majore ale rețelei feroviare, urmărindu-se o deservire echilibrată a teritoriului între capitală și principalele centre urbane ale țării:
București Nord – Constanța
București Nord – Brașov – Arad – Timișoara
București Nord – Brașov – Cluj
Brașov – Deda – Cluj
București Nord – Brașov
București Nord – Iași
București Nord – Suceava
București Nord – Galați
București Nord – Craiova – Târgu Jiu – Petroșani- Simeria
București Nord – Craiova – Timișoara – Arad
Cluj – Timișoara
Cluj – Suceava – Iași
Sursa de finanțare este asigurată din fonduri europene nerambursabile, iar valoarea contractului este de 2.421.771.878 lei, fără TVA.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunță că în 2027 ar trebui să intre primele molecule de gaz din Neptun Deep. Este cel mai important zăcământ pe care România îl are, vom fi cel mai important producător din Europa, susține Burduja.

Ministrul Energiei Sebastian Burduja a prezentat cifrele din jurul proiectului din Marea Neagră.

“Avem un perimetru în Marea Neagră, exploatat de Black Sea Oil & Gas, companie americană. De acolo, în Sistemul Naţional de Transport intră cam un miliard de metri cubi pe an. Asta înseamnă 10% din tot ce produce România. Şi intră, sunt o sursă importantă. Apoi, avem proiectul Neptun Deep. Decizia finală de investiţii în Neptun Deep s-a luat când aveam o săptămână, două de mandat şi OMW Petrom, respectiv RomGaz, partener 50% - 50%, au spus să începem proiectul, iar proiectul curge. Pe calendarul actual, în 2027, ar trebui să intre primele molecule de gaz din Neptun Deep. E cel mai important zăcământ pe care România îl are. Sunt între 100 şi, cine ştie, spre 200 de miliarde de metri cubi acolo, asta înseamnă că noi practic ne vom dubla producţia de gaze şi vom fi primul producător, cel mai important producător din Europa”, a declarat Sebastian Burduja.
Din proiectul Neptun Deep, la bugetul de stat va ajunge o sumă de peste 20 de miliarde de euro, a precizat Burduja.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că românii ar putea intra în SUA fără vize începând din 2025. Sunt convins că renunţarea la vizele şi programul Visa Waiver va deveni realitate din anul 2025, a spus prim-ministrul.

Marcel Ciolacu a făcut anunțul în timpul vizitei pe care o face în SUA.

„Sunt ferm convins că cu ajutorul dumneavoastră proiectul de suflet al nostru, al tuturor românilor, dar în acest moment şi proiectul de suflet al doamnei ambasador al Statelor Unite în România, renunţarea la vizele şi programul Visa Waiver va deveni realitate din anul 2025. Nu vom putea reuşi această provocare fără ajutorul dumneavoastră şi fără implicarea dumneavoastră personală”, a declarat Marcel Ciolacu, în cadrul unei întâlniri avute cu românii din SUA.
Premierul Marcel Ciolacu se află în vizită de lucru în Statele Unite ale Americii, la Washington D.C. şi New York, împreună cu o delegaţie guvernamentală din care fac parte Angel Tîlvăr, ministrul Apărării, Luminiţa Odobescu, ministrul Afacerilor Externe, şi Radu Oprea, ministrul Economiei.

Un sondaj realizat de INSCOP arată că PSD rămâne cel mai puternic partid din România. Surpriza o constituie creșterea partidul Dianei Şoşoacă, S.O.S.

Un sondaj realizat de INSCOP arată că dacă mâine ar fi organizate alegeri parlamentare, PSD ar obţine 30,2% din voturi, PNL - 20,1% și AUR- 19,5%. Pe locul patru este USR care ar fi votat de 11,9% dintre români, în timp ce partidul Dianei Şoşoacă, S.O.S., ar trece de pragul electoral de 5% și ar intra în Parlament având 5,2%.

Pentru UDMR ar vota 4,9% dintre cei care care au răspuns întrebării, iar pentru Pro România 2%. Pe lista formațiunilor politice mai apar Partidul Verde-1,9%, PMP-1,3%, PUSL - 0,7%, Forţa Dreptei-0,6% şi REPER-0,3%. 1,3% dintre respondenţi și-au exprimat preferinţa pentru alt partid.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a anunțat că mandatul european de arestare pentru Cătălin Cherecheș a fost transmis Parchetului din Munchen. Instanța germană a confirmat primirea documentului, a adăugat Gorghiu.

Toate documentele necesare vor fi transmise cu celeritate instanței germane astfel încât „justiția să se facă până la capăt”.
„Această persoană, așa cum bine știți, a fost condamnată pentru fapte de corupție la cinci ani cu executare, a fost identificată și găsită de organele polițienești și arestată pe teritoriul Germaniei, stat membru al UE, ca atare, putem vorbi despre cooperarea judiciară în materie penală, în acest moment, care este esențială în predarea domnului Cherecheș autorităților din România. (...) Justiția se va face până la capăt. Pe data de 24 noiembrie, pe numele persoanei Cătălin Cherecheș a fost emis un mandat european de arestare, de către instanța de executare, Tribunalul Cluj, acesta a fost transmis către Parchetul din Munchen, care a confirmat primirea mandatului European de arestare, parchetul va comunica aceste documente către instanța competentă din Germania. În continuare se va urmări procedura simplificată de punere în aplicare a acestui mandat European de arest”, a explicat ministrului Justiției.

Primarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheș, a fost condamnat la 5 ani de închisoare cu executare în România. El a reușit să fugă din țară, dar a fost prins marți seara, în Augsburg, Germania. El va fi adus în țară.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a militat pentru asigurarea de tratament egal pentru toți pacienții din statele membre ale Uniunii Europene. Totul în cadrul unei dezbateri care a avut loc la Parlamentul European.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a participat la o discuție despre politicile europene de sănătate și impactul acestora asupra dezvoltării sistemului medical din România. Dezbaterea a avut loc în cadrul programului EU4Health de la Bruxelles,

Rafila a subliniat importanța asigurării unui tratament egal pentru toți pacienții din statele membre ale Uniunii Europene, potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătății.
„Asigurarea tratamentului egal, precum și accesul la medicamente pentru toți pacienții din Uniunea Europeană sunt obiective importante pentru promovarea sănătății în comunitatea europeană. Grija pentru sănătatea oamenilor este un efort comun al statelor membre, instituțiilor UE și al sectorului privat, pentru a dezvolta politici și strategii care să asigure distribuirea echitabilă a tratamentelor către toți pacienții. Implementarea și menținerea unui sistem de sănătate eficient, precum și asigurarea accesului la servicii de asistență medicală pentru întreaga populație reprezintă o prioritate pentru Ministerul Sănătății”, a spus Alexandru Rafila.
La Parlamentul European s-a discutat și despre fondurilor europene pentru dezvoltarea infrastructurii medicale și a digitalizării sistemului medical. Evenimentul a fost organizat de europarlamentarul român Cristian Bușoi, raportor pentru EU4Health.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunță că România are rezerve de gaz și poate trece iarna fără probleme. Stăm mai bine decât oricând, vom putea trece doar cu gaz românesc o iarnă normală, a spus Burduja.

Avem un grad de umplere a depozitelor de aproape 100%, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja la RFI.
„Stăm bine, aș spune chiar că stăm mai bine decât oricând. Avem în primul rând o securitate a disponibilității de gaze naturale, un grad de umplere a depozitelor de aproape 100% în continuare. Până acum, în perioada aceasta mai rece s-a extras din supraplin, depozitele au fost până la 103% pline și acum am ajuns undeva la 99,5% din capacitate. Cu siguranță, prin această disponibilitate, vom putea să trecem de iarna aceasta, dacă este o iarnă normală, cu gaz românesc și doar cu gaz românesc, din ceea ce avem înmagazinat, plus producția proprie. O iarnă normală, conform meteorologilor, înseamnă o iarnă cu maxim două episoade de ger, de viscol, pe lună, un episod putând varia între trei-patru, până la șapte zile”, a explicat ministrul Energiei.

Guvernul vrea să mențină schema de plafonare-compensare pentru populație, a mai spus Burduja.
„Ne propunem să menținem schema de compensare-plafonare, ea a asigurat un preț redus la factura românilor, un preț rezonabil, un preț de aproximativ 35 de lei la curent pentru peste cinci milioane de gospodării și chiar dacă această schemă de plafonare-compensare înseamnă încă un efort asupra bugetului de stat, mult mai mic decât acum un an de zile, iar la anul va fi și mai mic, ne dorim să facem acest efort, pentru a-i proteja pe români, în contextul unei piețe în dinamică, în evoluție, impredictibilă, în contextul conflictelor din Ucraina și din Orientul Mijlociu”, a precizat ministrul Energiei.
Dacă nu va fi o iarnă normală, ministrul Energiei a explicat că România poate importa gaz din Azerbaidjan sau gaz lichefiat de la alți producători.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat că peste 100 km de autostradă și drumuri expres vor fi gata până la sfârșitul anului. Mesajul a fost transmis pe rețelele de socializare.

„După cei 13,55 km din autostrada Transilvania (Nușfalău – Suplacu de Barcău), dar și cei 19 km din autostrada de centură a capitalei (A0 Nord Lot 2) urmează alte vești bune atât pentru A3 (Chețani - Câmpia Turzii), partea de Sud a A0, cât și pentru drumul expres Craiova - Pitești (tronsonul 3, Valea Mare - Colonești) și drumul expres Arad – Oradea”, a scris Grindeanu pe Facebook.
Ministrul Transporturilor a confirmat că Guvernul își menține obiectivul ca până la finalul lui 2024 să se adauge infrastructurii rutiere a României încă 250 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres.