Pandemia a lăsat urme asupra copiilor. Sunt mulți cei care se luptă cu anxietatea, depresia, dependența de ecrane și suferă deseori de tulburări de somn și alimentație. Părinții reușesc cu greu să facă faţă situaţiei și de aceea autoritățile pun acum la punct un program. Va fi implementat în şcoli pentru a-i putea ajuta pe cei afectați de schimbarea radicală a vieții lor și a celor din jur.

Numărul copiilor și adolescenților cu depresie și alte tulburări a crescut alarmant în ultimul an. Confruntați cu un val de frică din cauza situației generate de pandemie, mulți dintre ei au simțit că se sufocă.

Un raport recent al Organizației Salvați Copiii arată cât de adânci sunt rănile.

Ca să îi ajute să depășească acest moment greu, autoritățile au pus la punct programul "Din grijă pentru copii", o strategie pe care o vor implementată în școli.

Programul își propune să scoată la lumină și riscurile la care sunt supuși copii în mediul online.

După ce vor fi finalizate, măsurile propuse vor fi adoptate printr-o hotărâre de Guvern

Peste 1.100 de copii din România au murit în pandemie înainte să prindă măcar un an de viaţă. Iar în primul trimestru din acest an a crescut mortalitatea infantilă, capitol negru la care ţara noastră este campioană europeană. Este şi un indicator al dezvoltării sociale, spun medicii de la Institutul pentru Sănătatea Mamei şi Copilului. Ei au format aproape o mie de doctori şi de asistenţi din ţară pentru a salva cât mai mulţi copilaşi.

Peste şase copii dintr-o mie mor, în România, înainte să împlinească un an. Deşi mortalitatea infantilă este de patru ori mai mică faţă de 1990, rămâne cea mai mare din Uniunea Europeană. Este dublă faţă media europeană. Iar în primul trimestru, statistica arată o creştere: 6,6 la mie. În pandemie, mulţi părinţi s-au ferit de spitale.

Anul trecut, mulţi bebeluşi nici nu au mai apucat să ajungă acasă de la maternitate.

Dintre cei peste 1.100 de copii mai mici de 1 an care s-au stins în pandemie, aproape 60 la sută au murit înainte să împlinească măcar o lună de viaţă. Iar jumătate dintre aceştia au pierit chiar în prima săptămână după ce au venit pe lume.

Sunt mai ales dintre cei născuţi cu greutate prea mică sau prematuri. 100 dintr-o mie de micuţi decedaţi mult prea devreme aveau sub 1 kg şi jumătate.

Starea de sănătate a mamei, intervalul dintre doi copii succesivi, starea de nutriţie, obiceiurile alimentare, stilul de viaţă pot să conducă la creşterea frecvenţei greutăţii mici la naştere.

Între 15 şi 20 la sută dintre gravide nu beneficiază de nicio consultaţie prenatală. La natalitatea României înseamnă 20-30 de mii de persoane.

Berea are o poveste extraordinară de spus şi o tradiţie românească de mai multe sute de ani. De aceea, Asociaţia Berarii României doreşte să ofere consumatorilor experienţa unei călătorii plăcute spre descoperirea culturii berii, în bogăţia sa infinită de aspecte.

Ziua internaţională a berii este celebrată de iubitorii acestei băuturi, în fiecare an, în prima zi de vineri a lunii august. În 2021, ziua este marcată la data de 6 august, care a căzut într-o zi de … vineri. Prima celebrare a băuturii a avut loc în anul 2008.

De la o sărbătoare iniţial restrânsă, organizată în oraşul american Santa Cruz, din statul California, evenimentul a ajuns în prezent să fie marcat în peste 200 de oraşe la nivel mondial, potrivit www.internationalbeerday.com.

Ideea unei astfel de zile a aparţinut lui Jesse Avshalomov, care, în anul 2007, a convins, împreună cu mai mulţi prieteni şi împătimiţi ai acestei băuturi, patronul unui bar local să declare ziua de 5 august drept zi a berii. Apoi, evenimentul a fost popularizat pentru a fi marcat ca o sărbătoare la nivel mondial. Astfel, în următorul an, a fost organizată o campanie de promovare în Marea Britanie şi în America de Sud.

Impactul mondial a avut loc în anul 2011, când a fost creat un site de internet, unde au fost publicate argumente ce susţineau celebrarea Zilei internaţionale a berii. La început a fost folosit un hashtag pe reţeaua Twitter, care a fost bine primit de către internauţi. Ziua a fost rapid popularizată pe reţelele de socializare, fiind creată desigur şi o pagină pe Facebook. Toate aceste acţiuni au făcut posibilă, în 2011, organizarea a 276 de festivităţi în 138 de oraşe din 23 de ţări din întreaga lume, care au fost înregistrate pe pagina www.internationalbeerday.com.

Există legende conform cărora fabricarea berii reprezintă un pas important în evoluția omenirii. Cea mai veche scriere a Sumerului, “Epopeea lui Ghilgameș”, îl prezintă pe Enkidu, o arătare sălbatică, ospătându-se cu bucate alese și sorbind din lichidul amărui. ”Mânca până se sătura, bea lapte și cupe de bere…”

De altfel, faimoasa “lună de miere” își are rădăcinile în obiceiul sumerienilor de a da tinerilor căsătoriți bere îndulcită cu miere cât să le ajungă o lună.

Civilizația greco-romană considera berea o băutură a săracilor. Cartierele Romei și ale Atenei erau pline de mici fabrici de bere care aprovizionau mici cârciumioare. Un celebru împătimit al berii se pare ca a fost Iulius Cezar, iar legenda spune că atunci când a trecut Rubiconul cu legiunile sale pentru a cuceri Roma, Cezar a toastat cu bere.

Cea mai mare realizare a romanilor în ceea ce privește berea a fost predarea rețetei în nordul Europei, popoarelor germanice. Germanii au creat un meșteșug din berărit, transformând berea în băutura lor națională. Urmând aceeași pași ca și anticii summerieni, germanii au reușit totuși să obțină beri diferite în funcție de lemnul butoaielor în care era pus mustul la fermentat.

În Evul Mediu, berea era cea mai întâlnită băutură. Calugarii catolici din nordul Europei și-au dat seama că datorită ingredientelor sale naturale, berea poate să fie considerată un aliment desăvârșit pentru perioada postului. Fiecare mănăstire s-a specializat în producerea unei beri cu o anumită aromă. Și pentru că de cele mai multe ori rețetele s-au transmis din generație în generație, berile calugărești au rămas unele dintre cele mai apreciate de-a lungul timpului.

Comerțul cu bere a explodat în secolul al XI-lea.Tot în această perioadă au prins formă și primele asociații ale comercianților, care încercau astfel să facă față puterii feudale sau guvernamentale. Așa-numitele “bresle ale negustorilor” au devenit destul de influente în comerțul acelor vremuri, au depășit granițele orașelor, ajungând să formeze chiar frății.

Producția de masă a berii pe teritoriul Țărilor Române datează de la începutul secolului 19 când Johann de Gotha a inaugurat, în 1809, la marginea Bucureștilor o fabrică de bere. Începând cu a doua jumătate a secolului 19, apariția câtorva fabrici de bere se traduce prin inaugurarea a numeroase berării, dintre care unele au avut numai o viață efemeră.

Foarte repede berăria devine o “instituție” și mai ales un punct de întâlnire important al ziariștilor, politicienilor sau oamenilor de teatru. Așa s-a creat și un limbaj specific, cum era de exemplu denumirea măsurilor de vânzare a berii.

Ambianța berăriilor bucureștene de la cumpăna dintre cele două veacuri, transpare deseori în nuvelele lui Caragiale datorită în mare parte experienței sale de “vânzător de bere”.

Această zi este dedicată celor care muncesc tot anul pentru a asigura producţia de bere.

Berea ocupă a treia poziţie în topul mondial al băuturilor, doar apa şi ceaiul fiind consumate în cantităţi mai mari.

Berea este o băutură alcoolică fermentată din cereale, caracterizată prin gustul amar şi compusă din patru ingrediente principale: orz, drojdie, apă şi hamei. Răcoritoare, având diferite arome, este consumată încă din vechime, potrivit unor surse care menţionează realizarea berii în Mesopotamia, în urmă cu 6.000 de ani.

La 27 aprilie 2018, Centrul de studii despre bere, sănătate şi nutriţie a publicat un studiu potrivit căruia consumul moderat de bere, adică 330 ml/zi în cazul femeilor şi 660 ml/zi în cazul bărbaţilor, poate creşte concentraţia de colesterol bun, HDL, cu aproximativ 8%. Atunci când berea este consumată cu moderaţie, concentraţiile de HDL din sânge pot creşte şi se formează acizi biliari care menţin colesterolul solubil şi previn formarea calculilor biliari, susţin reprezentaţii centrului.

Centrul de studii despre bere, sănătate şi nutriţie este o entitate cu caracter ştiinţific, avându-i ca membri fondatori pe dr. Corina-Aurelia Zugravu - lector universitar în cadrul UMF "Dr. Carol Davila", Alin Popescu - medic primar în medicină sportivă şi consultant în probleme de nutriţie şi dr. Mihaela Begea - doctor în ştiinţe inginereşti. A fost înfiinţat în decembrie 2011.

Potrivit datelor publicate la 15 aprilie 2020 de către Asociaţia Berarii României, piaţa berii din România a înregistrat, în 2019, un volum în creştere cu 0,4%, până la 16,8 milioane de hectolitri, iar consumul anual de bere pe cap de locuitor s-a ridicat la 86 de litri. Conform statisticii, eforturile investiţionale ale membrilor Berarii României au atins un nivel record în 2019, de 96,3 milioane euro, în creştere cu 22 de milioane euro faţă de anul precedent. Per total, investiţiile cumulate ale companiilor membre din Asociaţia, în ultimii 16 ani, au atins 1,62 miliarde de euro.

Sursă: Asociaţia Berarii României

Ministrul Educației a anunțat că a fost stabilit pentru prima dată costul standard anual per copil în creșă, în contextul în care ministerul va prelua din septembrie creșele, iar pentru acest lucru a solicitat 150 milioane lei în plus la rectificarea bugetară.

”A fost adoptat pentru prima oară costul standard per copil în creșă, care este de 15.010 lei per copil, pe an, plus 585 lei cheltuieli materiale. Pentru a avea un ordin de mărire, pentru un copil de grădiniță costul standard este de 7.431 de lei, adică sub jumătate. Pentru un elev, costul standard este de 6.111 lei”, a declarat la un post tv, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.

”Preluarea creșelor în sistemul de educație înseamnă că trebuie să avem asigurate cheltuielile pentru plata salariilor, cât și de funcționare. Astăzi (5 august - n.r.) a fost adoptat pentru prima oară costul standard per copil în creșă, care este de 15.010 lei per copil, pe an, plus 585 lei cheltuieli materiale. Pentru a avea un ordin de mărire, pentru un copil de grădiniță costul standard este de 7.431 de lei, adică sub jumătate. Pentru un elev, costul standard este de 6.111 lei.” A mai precizat ministrul

Ministrul Educației anunță că va face „ordine” în cluburile sportive școlare. El recunoaște că școala nu promovează suficient activitatea sportivă și există o finanțare deficitară, care face ca un copil cu aptitudini sportive să reușească numai cu ajutorul și susținerea părinților.

Discuția vine în contextul performanțelor atinse la Jocurile Olimpice de tânărul înotător David Popovici și al faptului că mulți oficiali din domeniul sportului se plâng de subfinanțare și de lipsa unei baze de recrutare a viitorilor sportivi.

Ministrul Educaţiei a precizat că îşi doreşte ca în programa școlară să existe două ore de sport pe săptămână. Întrebat despre ideea ministrului sportului, Eduard Novak, ca orele de curs să înceapă cu o oră de sport și nutriție, Sorin Cîmpeanu a comentat că este „o dorinţă frumoasă”. Ministrul educației crede însă că abia în vreo 10 ani se poate ajunge acolo.

Studiile în domeniul farmaceutic derulate de Ipsos pe parcursul anilor au arătat ca românii au în general un comportament mai puțin orientat spre prevenție și spre monitorizarea stării de sănătate, în special în lipsa unei afecțiuni cronice sau acute.

Acest comportament de ’procrastinare’ (merg la medic când îmi e chiar rău și nu mi-a trecut de la sine) este determinat de o slabă educație medicală, în general, dar și de motive financiare sau emoționale (evitarea sentimentului de vulnerabilitate resimțit în contact cu medicii sau cu sistemul sanitar, teama de a nu primi un diagnostic îngrijorător, dorința de a nu intra in contact cu sistemul public de sănătate fiind doar cîteva exemple).

Accesul limitat sau restrictionat la sistemul de sanatate in perioada pandemiei, precum si teama romanilor de a nu contracta COVID-19 din clinici si spitale au acutizat si mai mult acest comportament de evitare si amanare a monitorizarii sanatatii. Astfel, aproape jumatate dintre romanii din mediul urban au mers mai putin sau deloc la medicul de familie (43%) sau la medicul specialist (50%). In paralel, un sfert dintre romani (23%) nu si-au facut deloc analize de sange, respectiv 29% nu au apelat la investigatii, monitorizari sau ecografii de monitorizare sau preventie. Datele arata faptul ca interesul pentru a merge la medic si pentru a face analize a fost mai scazut in randul barbatilor si al persoanelor cu educatie si venituri mai mici.

„Impactul acestui comportament evitant al pacientilor cronici este deja vizibil in randul medicilor. Astfel, intr-un studiu realizat tot de Ipsos in primavara lui 2021, 54% dintre medicii de familie si 68% dintre specialistii intervievati au observat o crestere a numarului de urgente/ agravarea afectiunilor pentru pacientii cronici, ceea ce reconfirma faptul ca, din pacate, pacientii cronici sunt victimele colaterale ale pandemiei” afirma Laura Arpad, Healthcare Lead in cadrul Ipsos Romania.

Centrul de Excelență Prelucrarea Polimerilor din cadrul Platformei de cercetare multidisciplinară ReForm a Universității „Dunărea de Jos” din Galați organizează, în intervalul 18-19 noiembrie 2021, a VI-a ediție a Conferinței Internaționale Polymer Processing in Engineering - PPE 2021. Evenimentul va avea loc sub egida Academiei de Știinţe Tehnice din România, AGIR, a Asociaţiei Universitare pentru Ingineria Fabricației, a Asociației Constructorilor de Automobile din România şi a Societăţii Române de Reologie, cu sprijinul Facultății de Inginerie din cadrul UDJG și va reuni cercetători în domeniu din țară și străinătate.

Președintele Conferinței este prof. univ. dr. ing. Loredana Santo, de la Universitatea Tor Vergata din Roma, Italia.

„Obiectivul principal al Conferinței PPE, pe care noi o organizăm o dată la doi ani, este de a prezenta progresele cercetării în domeniul polimerilor și compozitelor pe bază de polimeri, de la faza de inovare până la prelucrare și fabricație, modelare numerică și apariția pe piață a unor aplicații noi ale materialelor polimerice. De asemenea, conferința, care reunește specialiști de top în domeniu din țară și străinătate, oferă oportunitatea schimbului de idei inovatoare, încurajează noi conexiuni între cercetarea academică și mediul industrial și permite găsirea unor parteneri pentru viitoare colaborări,” a declarat președintele Comitetului de organizare, prof. univ. dr. ing. Cătălin FETECĂU, Președintele Senatului.

Lucrările Conferinței vor fi publicate în revista Materiale Plastice iar participanții sunt rugați să trimită rezumatele până la 1 septembrie 2021.

Parchetul a fost sesizat de Ministerul Educației în legătură cu o serie de nereguli constatate la agenția care autorizează și acreditează grădinițele și școlile, ARACIP, a anunțat marți, într-o conferință de presă, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu. Acesta precizase încă dinaintea conferinței că a sesizat “probleme” în activitatea instuției. Ministrul a precizat că a fost emis ordinul de eliberare din funcție a președinteluI ARACIP, Șerban Iosifescu.

eregulile “sunt atât de grave, încât depășesc limitele de competență ale Ministerului Educației, raportul corpului de control a fost trimis astăzi către Curtea de Conturi, către agenția națională de integritate și către Parchetul de pe lângă Judecătoria București”., a spus ministrul. El menționase problemele constatate la Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar – ARACIP luni seară, când a prezentat agenda conferinței de presă.

ARACIP a devenit, recent, ținta unor critici repetate din partea asociației școlilor particulare și a unor secretari de stat. ARACIP este o instituție aflată sub coordonarea Ministerului Educației, înființată acum un deceniu și jumătate,.

Ţigările electronice şi alte produse similare reprezintă un pericol la adresa sănătăţii şi trebuie reglementate pentru a descuraja tacticile utilizate de industria tutunului pentru atragerea clienţilor, a avertizat marţi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Raportul, realizat împreună cu Bloomberg Philanthropies, menţionează că producătorii acestor produse, a căror gamă continuă să se extindă, vizează adesea copii şi adolescenţi cu mii de arme tentante - raportul a consemnat 16.000 - şi afirmaţii liniştitoare.

Directorul OMS consideră că în statele în care astfel de produse nu sunt interzise „guvernele ar trebui să adopte măsuri adecvate pentru a-şi proteja populaţia de pericolul acestor inhalatoare electronice pe bază de nicotină şi pentru a preveni utilizarea lor de către copii, adolescenţi şi alte grupuri vulnerabile”. Utilizarea acestor ţigări electronice de către persoanele cu vârste sub 20 de ani suscită o preocupare deosebită pentru agenţia ONU, în special din cauza efectelor nocive ale nicotinei asupra dezvoltării creierului la această grupă de vârstă şi a pericolului asociat anumitor ingrediente. Copiii care folosesc aceste dispozitive sunt mai predispuşi să fumeze mai târziu, a notat de asemenea agenţia.

OMS recomandă guvernelor să ia măsurile necesare pentru a împiedica nefumătorii să utilizeze ţigările electronice şi alte dispozitive similare, temându-se în special de „renormalizarea” actului fumatului în societate.

Potrivit raportului, 32 de ţări interzic vânzarea acestor inhalatoare electronice de nicotină, iar 79 au adoptat cel puţin o măsură pentru a limita utilizarea lor, cum ar fi interzicerea publicităţii. Însă, după cum subliniază OMS, 84 de state nu au adoptat măsuri de protecţie împotriva proliferării acestui tip de produs.

Fumatul ucide 8 milioane de persoane pe an, dintre care 1 milion din cauza fumatului pasiv.

• 19 – 26 iulie 2021 – Înscrierea candidaților la a doua sesiune de examen
• 16 august 2021 – Limba și literatura română – proba scrisă
• 17 august 2021 – Proba obligatorie a profilului – proba scrisă
• 18 august 2021 – Proba la alegere a profilului și specializării – proba scrisă
• 19 august 2021 – Limba și literatura maternă – proba scrisă
• 23-24 august 2021 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A (proba va fi echivalată, nu se susține)
• 25 august 2021 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B (proba va fi echivalată, nu se susține)
• 26-27 august 2021 – Evaluarea competențelor digitale – proba D (proba va fi echivalată, nu se susține)
• 30-31 august 2021 – Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C (proba va fi echivalată, nu se susține)

Când se afișează rezultatele la Bac 2021, sesiunea de toamnă

• 31 august 2021 – Afișarea rezultatelor la probele scrise, până la ora 12:00
• 31 august 2021 – orele 12.00 – 18.00 – depunerea contestațiilor
• 1-3 septembrie 2021 – Rezolvarea contestațiilor
• 3 septembrie 2021 – Afișarea rezultatelor finale

Rezultatele inițiale vor fi afișate pe 31 august. Tot atunci vor putea fi depuse și contestațiile, între orele 12:00-19:00. Rezultatele finale vor fi publicate pe 3 septembrie. Nota minimă de promovare, pentru fiecare probă, este 5, iar media finală pentru promovarea examenului este cel puțin 6.