Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a declarat că instituirea epidemiei de rujeolă în România face posibilă accelerarea campaniei de vaccinare. Îi îndemn pe părinţi să se prezinte cu copiii la vaccinare, a spus demnitarul.

Alexandru Rafila a arătat că este vorba despre o problemă de sănătate publică.
„Este o situaţie cu care de-a lungul timpului ne-am mai întâlnit şi această declarare a epidemiei face posibilă  accelerarea campaniei de vaccinare, inclusiv vaccinarea la o vârstă mai mică, la 9-11 luni, a copiilor. În mod evident, transmiterea susţinută în comunitate a infecţiei cu virusul rujeolic este cauzată de acumularea unei mase receptive de copii care nu au fost vaccinaţi, acoperirea vaccinală este redusă, 78% pentru prima doză, 62% pentru doza a doua. Iar acest lucru, cazurile de rujeolă care se înmulţesc, ne pune sigur probleme legate de sănătatea publică”, a declarat ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila.

Ministrul le-a cerut părinților să-i aducă pe copiii la vaccinare.
„Rujeola este o boală a copilăriei, dar ea produce o mortalitate care variază între 1 şi 3 la mie. Nu putem să nu luăm o măsură de sănătate publică şi să informăm populaţia, să încurajăm părinţii să se prezinte cu copiii la vaccinare, mai ales cei care nu au făcut-o, care sunt eligibili pentru vaccinare, fie că discutăm despre copii cu vârsta de un an, fie că discutăm de copii cu vârstă şcolară, completarea schemei de vaccinare este normală şi protejează copilul împotriva aceste îmbolnăviri”, a mai spus Alexandru Rafila.
În România sunt aproape 2.000 de cazuri de rujeolă în 29 de judeţe.

Ministrul român de Externe, Luminița Odobescu, a anunțat că Belgia a reconfirmat sprijinul pentru aderarea României la Spațiul Schengen.

Mesajul a fost transmis în urma unei declarații interpretabile a unui oficial belgian.
„Vă mulțumim pentru sprijinul constant al Belgiei pentru aderarea noastră la Schengen”, scrie în mesajul publicat pe X de Luminița Odobescu, care face referire la o declarație de clarificare a poziției transmisă de Nicole de Moor.

„Poziția Belgiei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen nu s-a schimbat. Ambele țări sunt parteneri esențiali pentru noi în abordarea provocărilor viitoare din UE”, a transmis oficialul belgian, tot pe platforma X.

Camera Deputaților, care în acest caz este for decizional, a înregistrat 266 de voturi „pentru”, niciunul „împotrivă” și două abțineri. Proiectul a fost inițiat de 83 de parlamentari PNL și de un senator PSD.

„Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea cadrului legal privitor la instituirea schemei de certificare voluntară <De Origine România - DOR>, la care să aibă acces producătorii şi procesatorii români, schemă care ar garanta faptul că produsul alimentar achiziţionat este realizat pe teritoriul României şi fabricat din materii prime de origine românească”, scrie în raportul comisiei de specialitate.

Inițiatorii menționează că introducerea unui certificat DOR prin care este atestată originalitatea materiilor prime reprezintă un instrument transparent care poate ajuta consumatorul în procesul de achiziție.
„Pentru obținerea certificatului de calitate DOR producătorii și procesatorii trebuie să îndeplinească un set de condiții stricte cuprinzând originea produselor, atestarea ca producător, autorizație sanitar-veterinară, caracteristicile produselor, declarații pe proprie răspundere privind proveniență și arealul produselor agroalimentare. Propunerea legislativă instituie un set de sancțiuni pentru nerespectarea condițiilor de certificare a calității precum și situațiile în care operatorii economici pierd dreptul de a utiliza logo-ul schemei de certificare voluntară a calității”, scrie în expunerea de motive.
Legea a fost trimisă președintelui Klaus Iohannis, pentru promulgare.

Ministrul Sănătății, Alexandrul Rafila, anunță că România are o tranșă de 1,2 milioane de doze de vaccinuri anti Covid de la Moderna. A fost plătită în urmă cu trei ani, susține ministrul care refuză să comenteze dosarul vaccinurilor

Plata pentru tranșa de vaccinuri a fost făcută în 2020.
„Noi nu am mai achiziționat, adică nu că nu am mai achiziționat, ele au fost achiziționate în momentul în care s-au făcut acele memorandumuri semnate de Guvern în anul 2021. Avem în momentul de față o singură tranșă de circa 1,2 milioane de doze de la Moderna, e vaccin adaptat tulpinilor de acum, e un vaccin care a fost plătit încă din anul 2020, ca avans la contractul inițial”, a spus Alexandru Rafila.

Ministrul Sănătății a refuzat să comenteze acuzațiile care se aduc foștilor ministri ai Sănătății în dosarul vaccinurilor anti-Covid. Este o anchetă penală în desfășurare, iar Ministerul Sănătății nu se ocupă de anchete penale, a precizat Alexandru Rafila.

Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit la Washington cu secretarul pentru energie al SUA. Securitatea energetică rămâne o prioritate strategică pentru România, a subliniat prim-ministrul în cadrul întrevederii cu Jennifer Granholm.

Întâlnirea a avut loc la Washington DC, capitala SUA.
„Cooperarea cu Statele Unite ale Americii în acest domeniu a transformat securitatea energetică într-unul din principalii piloni ai Parteneriatului nostru Strategic. Guvernul României susține cu fermitate implementarea proiectelor energetice aflate în curs. Obiectivul nostru ca țară este să fim independenți energetic și să asigurăm resursele necesare cetățenilor și economiei, indiferent de evoluțiile în plan internațional”, a afirmat prim-ministrul român.

Marcel Ciolacu a vorbit și despre proiectele privind Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă și Centrala SMR de la Doicești spunând că rămân prioritare având în vedere obiectivele asumate de România în domeniul schimbărilor climatice.
„Secretarul pentru energie al Statelor Unite ale Americii, Jennifer Granholm, a subliniat interesul părții americane pentru cooperarea în acest domeniu mai ales în cel al energiei regenerabile. În discuții, accentul a fost pus pe cooperarea în domeniul energiei nucleare care reprezintă un punct distinct al interesului SUA, care sunt implicate în implementarea Proiectului Cernavodă, inclusiv prin finanţare prin EximBank de până la 3,05 miliarde USD”, a transmis Guvernul.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a salutat interesul Statelor Unite pentru dezvoltarea proiectelor energetice comune, componentă esențială a colaborării economice bilaterale.
„Creșterea comerțului bilateral a depășit 5 miliarde USD în 2022 și este pe cale să stabilească un nou record în acest an. Alături de proiectele comune de investiții și interesul reciproc de a amplifica colaborarea în sectoare care aduc plus valoare, precum cercetare, dezvoltare, inovare, sunt argumente definitorii pentru a crește Parteneriatul nostru Strategic la nivelul unui real parteneriat economic”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.
Prim-ministrul României se află într-o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii, la Washington și New York, împreună cu o delegație guvernamentală din care fac parte Angel Tîlvăr, ministrul Apărării, Luminița Odobescu, ministrul Afacerilor Externe, și Radu Oprea, ministrul Economiei.

Judecătoarea Denisa Angelica Stănișor a fost aleasă în funcția de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii. În cadrul procedurii, procuroarea Emilia Ion a fost aleasă pentru poziția de vicepreședinte. Mandatele vor fi de un an și vor începe în ianuarie.

„Astăzi, 5 decembrie 2023, în cadrul şedinţei de Plen a Consiliului Superior al Magistraturii a fost aleasă în funcţia de preşedinte al Consiliului doamna judecător Denisa-Angelica Stănișor, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii (proiect de management)”, scrie în comunicatul de presă.
Totodată, în cadrul aceleiași şedinţe, a fost aleasă în funcţia de vicepreşedinte al Consiliului doamna procuror Emilia Ion, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii (proiect de management).

Mandatul președintelui și cel al vicepreședintelui Consiliului Superior al Magistraturii vor fi de un an. Denisa Angelica Stănișor și Emilia Ion vor ocupa funcțiile începând de la 7 ianuarie 2024.

Premierul român Marcel Ciolacu anunță că Lockheed Martin ar putea să investească în România. Am încurajat compania să-și extindă operațiunile în România , susține Ciolacu.

Premierul Marcel Ciolacu le-a spus americanilor că România are potențialul de a fi un hub cheie pentru investiții americane.
„România are potențialul de a fi un hub cheie pentru investiții americane și un pivot pentru securitatea flancului estic al lui NATO, al Mării Negre, al Balcanilor de Vest, al Ucrainei și nu numai. Pe măsură ce perspectivele noastre economice cresc constant, am încurajat Lockheed Martin să-și extindă operațiunile în România”, a scris premierul Marcel Ciolacu pe X.
Lockheed Martin se va ocupa în România de organizarea unui centru de pregătire, împreună cu companiile europene și americane din domeniu. Gigantul american va veni în România cu instructori și piloți.
Lockheed Martin va înființa un centru de pregătire în România, care va fi primul de acest fel în Europa. Centrul va fi amplasat la Baza 86 Aeriană Locotenent-aviator Gheorghe Mociorniță de la Borcea, județul Călărași, și se va axa exclusiv pentru pregătirea piloților de F-16.

României i-au fost acordate fonduri europene de solidaritate care se ridică la aproape 34 de milioane euro, pentru repararea daunelor cauzate de seceta severă din 2022

Comisia a aprobat un cuantum de 33,9 milioane EUR din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) pentru a sprijini România să soluționeze daunele considerabile cauzate de perioadele de secetă și de incendiile forestiere din 2022.

„Aceasta este solidaritatea UE în acțiune! Am promis și ne-am ținut de cuvânt: sprijinul financiar de 33,9 milioane EUR va ajuta România să reconstruiască și să refacă ceea ce a fost distrus de perioadele de secetă și de incendiile forestiere din 2022. Fondul de solidaritate al UE este un mod concret prin care ne putem demonstra solidaritatea și sprijinul și este extrem de important în contextul schimbărilor climatice continue”, a declarat comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.
În perioada martie-august 2022, România a fost afectată de o secetă severă cauzată de reducerea precipitațiilor. Acest lucru a avut consecințe pe scară largă, precum culturi pierdute, incendii forestiere și un deficit de apă curentă și potabilă pentru populația din multe regiuni.
Asistența FSUE va acoperi o parte din costurile operațiunilor de urgență și de recuperare, cum ar fi serviciile de salvare și intervențiile pentru sprijinirea nevoilor imediate ale populației, precum și repararea infrastructurii deteriorate și curățarea generală a zonelor afectate de dezastre.
FSUE ajută statele membre și țările în curs de aderare să facă față poverii financiare pe care o implică dezastrele naturale majore și urgențele sanitare. Începând din 2002, fondul a mobilizat peste 8,2 miliarde EUR pentru 127 de dezastre (107 dezastre naturale și 20 de urgențe sanitare) din 24 de state membre (plus Regatul Unit) și din 3 țări în curs de aderare (Albania, Muntenegru și Serbia).

Liderul PSD Sector 1, Petre Florin Manole, a fost validat ca deputat. Procedura este în desfășurare, iar Manole urmează să o înlocuiască Carmen Mihălcescu, care a demisionat din Parlament.

Petre Florin Manole devine parlamentar pe mandatul eliberat de fosta deputată PSD, care a demisionat pentru a prelua funcția de consul general al României la Salonic.
„Confirmăm, prin prezenta, că următorul pe lista de candidați pentru alegerea Camerei Deputaților, în circumscripția electorală nr. 42 București, este Petre Florin Manole”, a anunțat PSD.
Manole este președintele PSD Sector 1 și a mai fost deputat în legislatura 2016-2020.
Carmen Mihălcescu a demisionat din Parlament după ce a fost numită consul general al României la Salonic.
„Subsemnata Mihălcescu Carmen-Ileana, deputat în circumscripția electorală nr. 42 București, membru al Grupului parlamentar PSD, vă comunic încetarea mandatului meu de deputat”, a transmis Carmen Mihălcescu.
Mandatul lui Mihălcescu a încetat pe 1 decembrie.

Ministrul Mediului a cerut aplicarea de sancțiuni dure pentru cei care poluează Lacul Bicaz. Este interzisă deversarea apelor uzate din pensiuni, din crâșme, din baruri, din bărci, Lacul Bicaz nu este groapa de gunoi a nimănui, a spus Mircea Fechet.

Ministrul Mediului a făcut declarațiile în timpul unei vizite în județul Neamț.
„Profit de această ocazie pentru a transmite un mesaj foarte clar și foarte ferm tuturor angajaților ministerului mediului apelor și pădurilor, că indiferent cine e proprietar indiferent cine e administrator indiferent de unde e sau de la ce partid e, ca să vorbesc mai pe românește, legea este aceeași pentru toți, că vorbim de Rezervația Biosferei Delta Dunării sau că vorbim despre Lacul Bicaz, păstrând proporțiile bineînțeles, este la fel de interzisă deversarea direct a apelor uzate din pensiuni, din crâșme, din baruri, din bărci și de oriunde iar aceste chestiuni ar trebui sancționate aspru până când toate aceste entități se conformează”, a declarat Mircea Fechet.

El a vorbit despre pensiunile din jurul Lacului Bicaz care nu au autorizații.
„Lacul Bicaz nu este groapa de gunoi a nimănui, cu atât mai puțin al celor care pun o pâine pe masă datorită unor activități economice pe care le întreprind acolo. Eu cred că putem avea și turism, putem să ne bucurăm de luciu de apă, putem să ne bucurăm și de păstrăv, nu știu dacă mai există fermă piscicolă acolo, pe pontoane, fără să punem în pericol în niciun fel acest lac, dar voi avea cu siguranță o discuție cu colegii de la Garda de Mediu, Comisariatul Județean Neamț și despre acest lucru”, a precizat Mircea Fechet.