Peste 2,2 milioane de euro sunt disponibili pentru firmele de formare profesională, ONG-uri și alte instituții acreditate din județul Galați, printr-un nou apel de proiecte lansat în cadrul Programului Tranziție Justă 2021–2027, a anunțat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

Potrivit acestuia, finanțarea este destinată dezvoltării programelor de formare profesională pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, dar și pentru sprijinirea angajatorilor care au nevoie de personal calificat.
„Este o linie de finanțare extrem de importantă, mai ales că, din totalul de 372,2 milioane de euro alocate județului Galați prin fondurile europene ale Programului Tranziție Justă, peste 60% sunt direcționate către dezvoltarea a peste 300 de IMM-uri, investiții care vor contribui inclusiv la crearea a peste 2.000 de noi locuri de muncă”, a declarat Costel Fotea.

Granturile disponibile prin acest apel sunt cuprinse între 60.000 și 500.000 de euro și pot acoperi până la 98% din cheltuielile eligibile. Finanțarea poate fi utilizată pentru programe de inițiere, calificare, recalificare, perfecționare sau specializare profesională, certificarea competențelor, achiziția de echipamente necesare formării, precum și pentru dezvoltarea de parteneriate locale cu angajatorii.

De asemenea, proiectele pot include activități de analiză a pieței muncii și evaluare a nevoilor angajatorilor și ale grupurilor țintă.
Apelul de proiecte este unul competitiv, iar cererile de finanțare pot fi depuse până la data de 3 iulie, prin sistemul electronic MySMIS 2021 / SMIS2021+.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat miercuri, după ședința Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), că dislocarea temporară în România a unor capabilități militare americane are rol defensiv și contribuie la creșterea securității țării.

Șeful statului a explicat că este vorba despre avioane de realimentare, echipamente de monitorizare și sisteme de comunicații satelitare, acestea din urmă fiind corelate cu sistemul de apărare antirachetă de la Baza Militară Deveselu.
Potrivit lui Nicușor Dan, aceste echipamente sunt defensive și nu sunt dotate cu armament propriu-zis. „În termeni tehnici, se spune că ele sunt echipamente non-cinetice”, a precizat președintele.

Dislocarea echipamentelor și a forțelor militare americane va avea loc în baza acordului de parteneriat dintre România și Statele Unite ale Americii, însă este necesară aprobarea Parlamentului. În acest sens, președintele a transmis o scrisoare Legislativului, urmând ca subiectul să fie dezbătut miercuri după-amiază.
„Subliniez că e vorba de niște echipamente care sporesc securitatea României. Îi asigur pe români că nu au motive de îngrijorare. Țara lor este o țară sigură, ba chiar mai sigură”, a declarat Nicușor Dan.

Tronsonul 4 al Autostrăzii Sibiu–Pitești, între Tigveni și Curtea de Argeș, ar putea fi dat în circulație cu aproximativ șase luni mai devreme decât termenul prevăzut în contract, respectiv în toamna acestui an. Autostrada Sibiu–Pitești este prima autostradă din România care traversează Carpații.

Anunțul a fost făcut de directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, care a precizat că stadiul fizic al lucrărilor pe această secțiune se apropie de 90%.

„Stadiul fizic al lucrărilor pe secțiunea 4 (Tigveni–Curtea de Argeș) a autostrăzii Sibiu–Pitești se apropie de 90%. La tunelul Momaia (1.350 m) se montează instalațiile electrice și mecanice, iar la 10 din cele 12 poduri s-au montat deja parapetele”, a scris Pistol pe Facebook.

Constructorul austriac PORR este mobilizat pe șantierul celor 9,86 kilometri cu aproximativ 300 de muncitori și peste 100 de utilaje.

Potrivit șefului CNAIR, dacă ritmul actual al lucrărilor se menține, circulația ar putea fi deschisă încă din acest an, cu aproximativ șase luni înainte de termenul contractual stabilit pentru februarie 2027.

Odată cu finalizarea acestui tronson, se va putea circula pe aproape 54 de kilometri din cei 122 de kilometri ai Autostrăzii Sibiu–Pitești (A1).

În paralel, continuă lucrările pe șantierele secțiunilor montane dintre Tigveni și Boița, care însumează peste 68 de kilometri și care trebuie finalizate până în anul 2029.

Balta Zătun, una dintre cele mai apreciate zone de agrement din județul Galați, a fost populată cu încă două tone de crap, peștii urmând să se aclimatizeze până la 1 aprilie, când locul de pescuit va fi redeschis pentru public.

Președintele Consiliul Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat că peștii introduși în apă au greutăți cuprinse între 1,5 și 2 kilograme, pentru a asigura capturi cât mai bune pescarilor amatori și profesioniști.

„Balta Zătun, unul dintre cele mai apreciate locuri de agrement din județul Galați, a fost populată cu două tone de crap, astfel încât toți pescarii să aibă parte și în acest an de capturi cât mai frumoase”, a transmis acesta.
Peștii vor avea o perioadă de aclimatizare până la 1 aprilie, după care Balta Zătun va fi deschisă pentru pescuit și pentru petrecerea timpului liber în natură.

Baza de agrement are o suprafață de peste 31 de hectare de luciu de apă și dispune de 62 de pontoane cu 124 de locuri de pescuit. De asemenea, vizitatorii pot închiria 27 de căsuțe. Tariful pentru o zi de pescuit este de 75 de lei de persoană.

Ministerul Finanțelor a publicat marți proiectul bugetului de stat pentru anul 2026 în secțiunea de transparență decizională de pe site-ul instituției, împreună cu documentele care stau la baza construcției bugetare.

Pachetul legislativ pus în consultare publică include Proiectul Legii bugetului de stat pe 2026, Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2026 și Proiectul de lege privind plafoanele unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pentru anul 2026. De asemenea, a fost publicat Raportul privind situația macroeconomică pentru 2026 și proiecția acesteia pentru perioada 2027–2029, împreună cu anexele aferente.

Propunerile și observațiile privind proiectele de acte normative pot fi transmise în termen de 10 zile calendaristice de la data publicării documentelor.

Potrivit declarațiilor anterioare ale ministrului finanțelor, bugetul pentru 2026 ar urma să includă investiții de aproximativ 20 de miliarde de euro, o mare parte provenind din fonduri europene. Dintre acestea, peste 10 miliarde de euro sunt estimate să vină din finanțări prin Planul Național de Redresare și Reziliență, restul fiind alocate prin fonduri de coeziune și programe europene pentru agricultură.
După perioada de consultare publică, proiectul bugetului ar urma să fie aprobat de Guvern și transmis Parlamentului pentru dezbatere și adoptare.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) va continua operațiunile de repatriere a cetățenilor români din Orientul Mijlociu, autoritățile având rezervate noi zboruri în cadrul mecanismului RescEU, care asigură transport specializat și finanțare integrală din bugetul european.
Purtătorul de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea, a oferit luni detalii despre funcționarea sistemului european de protecție civilă în contextul crizei din regiune.

„În cadrul aceluiași mecanism, care reprezintă un fel de capacitate strategică de prepoziționare de capabilități și resurse ale Uniunea Europeană în 22 de țări, inclusiv în România, există un asemenea depozit special. Există în Polonia, operat de LOT Polish Airlines, o capacitate de transport strategică de urgență în cadrul RescEU care are trei avioane permanent la dispoziție: două avioane de evacuare de pasageri și un avion specializat pentru evacuarea pacienților medicali”, a declarat Țărnea.

Acesta a precizat că planificarea pentru noi misiuni din regiune este deja în curs.
„România mai are un număr de zboruri rezervate în acest mecanism și, în măsura în care în zilele acestea pregătirile operaționale continuă, o să vă spunem detalii suplimentare despre noi zboruri de acest tip”, a afirmat purtătorul de cuvânt al MAE.

Referitor la logistica acestor operațiuni, Țărnea a explicat că există diferențe între zborurile realizate prin RescEU și evacuările organizate prin mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene.
„În cazul RescEU este vorba despre o capabilitate a Uniunii Europene, iar costurile de menținere și de utilizare sunt asigurate în proporție de 100% de Uniunea Europeană, deci sunt repatrieri plătite din bugetul Uniunii Europene”, a spus el.
Potrivit datelor prezentate de MAE, aproximativ 2.000 de cetățeni români s-au întors din Orientul Mijlociu fie cu zboruri de evacuare, fie cu zboruri de repatriere asistată sau comerciale facilitate de stat. Separat, aproximativ 1.500 de cetățeni au revenit în țară prin mijloace proprii.

Guvernul analizează cinci scenarii privind evoluția prețurilor la carburanți și posibilele măsuri pentru a preveni depășirea pragului de 10 lei pe litru, a declarat duminică seara ministrul Energiei, Bogdan Ivan.

Potrivit ministrului, scenariile au fost prezentate ministrului Finanțelor și discutate cu premierul Ilie Bolojan, iar autoritățile ar putea interveni în funcție de evoluția pieței petrolului.

„Statul are pe masă cinci scenarii în funcție de cum continuă aceste evoluții. Am discutat cu ministrul de Finanțe și cu premierul și urmează să intervenim în funcție de cum evoluează situația”, a spus Ivan, la Antena 3 CNN.
Ministrul a precizat că prețul barilului de petrol a înregistrat cea mai mare creștere săptămânală din 1983, pe fondul tensiunilor militare din Orientul Mijlociu, ceea ce ar putea menține presiunea asupra prețurilor la pompă.

Ivan a arătat că una dintre măsurile analizate este reducerea temporară a accizelor și a altor taxe incluse în prețul final al carburanților, care reprezintă aproximativ 70% din costul plătit de consumatori.
„Suntem hotărâți să activăm diferite mecanisme care vor face tot posibilul ca să nu ajungem la o sumă cu două cifre la pompă”, a afirmat ministrul.
Acesta a adăugat că Guvernul ar putea lua o decizie în cursul săptămânii viitoare, după discuțiile cu Ministerul Finanțelor și analiza impactului asupra bugetului de stat pe 2026.
Potrivit lui Ivan, creșterile de preț la carburanți sunt mai mari în alte state europene, precum Germania, Italia sau Spania, unde scumpirile recente au ajuns până la 1–1,5 lei pe litru.

Europarlamentarul PSD Dan Nica, coordonator al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie a Parlamentului European (ITRE), co-raportor al Fondului European pentru Competitivitate, susține că noul Industrial Accelerator Act reprezintă o oportunitate majoră pentru relansarea și modernizarea industriei din România și din întreaga Uniunea Europeană.

Inițiativa europeană urmărește accelerarea investițiilor industriale și sprijinirea decarbonizării sectoarelor strategice ale economiei, de la industriile energo-intensive – precum oțelul, cimentul sau chimia – până la industria auto și tehnologiile net-zero, considerate esențiale pentru competitivitatea economică a Europei în următoarele decenii.

„România are un potențial industrial semnificativ în sectoare strategice europene: metalurgie, materiale de construcții, industrie chimică, industria auto și producție industrială. În același timp, competitivitatea acestor sectoare depinde tot mai mult de accesul la energie competitivă și de investiții în tehnologii moderne. Prin acest regulament, Uniunea Europeană introduce instrumente concrete menite să susțină transformarea industrială, prin stimularea investițiilor în capacități de producție în Europa, dezvoltarea unei piețe pentru materiale industriale cu emisii reduse de carbon precum oțelul, cimentul și aluminiul, introducerea unor criterii de origine europeană pentru produse și tehnologii strategice și accelerarea procedurilor de autorizare pentru proiectele industriale. În același timp IAA, introduce cerințe „Made in EU” și preferințe pentru produse cu emisii reduse de carbon în achizițiile publice și schemele de sprijin - măsuri care consolidează cererea internă și oferă investitorilor predictibilitate. Regulamentul Industrial pentru Accelerarea Industrială nu este doar o politică economică, este o strategie de reziliență într-un context internațional tot mai volatil”, a declarat Dan Nica

Președintele Nicușor Dan a declarat joi că nu va convoca Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, atât timp cât situația nu reprezintă un pericol direct pentru România.

Aflat în vizită în Polonia, șeful statului a precizat că autoritățile române monitorizează evoluțiile din regiune și că prioritatea imediată este sprijinirea cetățenilor români aflați în zonele afectate de conflict.

Potrivit președintelui, aproximativ 5.000 de români care nu au statut de rezidenți în țările din regiune sunt în contact cu Ministerul Afacerilor Externe al României. Persoanele considerate vulnerabile sunt repatriate pe cheltuiala statului, în timp ce alți cetățeni primesc sprijin logistic pentru revenirea în țară.

În același context, Nicușor Dan a comentat situația din Republica Islamică Iran, afirmând că România nu va „plânge” regimul de la Teheran, pe care îl acuză că a sponsorizat terorismul în regiune și a destabilizat zona de-a lungul anilor. Președintele a precizat că declarația vizează regimul politic, nu populația iraniană.

Deputatul PSD Viorica Sandu a anunțat că proiectul legislativ privind programul de investiții și creare de locuri de muncă în mai multe județe, inclusiv Galați, a trecut de Senatul României și a intrat în dezbaterea Camerei Deputaților, care este forul decizional.

Parlamentarul PSD este coinițiator al Proiectului de Lege Plx 47/2026, care vizează stimularea investițiilor și dezvoltarea economică în județele Hunedoara, Gorj, Dolj, Galați, Prahova și Mureș.

Potrivit deputatului Viorica Sandu, programul este conceput pentru a încuraja investițiile productive, pentru a sprijini antreprenorii locali și pentru a crea locuri de muncă stabile în zonele afectate de declin industrial.

„Este un pachet coerent, cu reguli clare, criterii de punctaj transparente și mecanisme de control, care urmărește un lucru simplu: mai multe investiții în Galați și mai multe locuri de muncă bine plătite pentru gălățeni. Județul nostru a trecut prin pierderi industriale majore și prin transformări economice dificile, tocmai de aceea avem nevoie de instrumente moderne, aplicate țintit, care să susțină capitalul local și să atragă investiții noi”, a transmis deputatul Viorica Sandu.

Proiectul legislativ introduce mai multe măsuri de stimulare pentru companii și investitori. Printre acestea se numără credit fiscal de până la 100% din impozitul pe profit aferent activității eligibile, în funcție de punctajul obținut. De asemenea, se prevede amortizare accelerată, care permite recuperarea a până la 50% din valoarea investiției în primul an, și deducere suplimentară de 100% pentru formarea profesională a angajaților.

În cazul investițiilor de tip greenfield, autoritățile locale ar putea acorda scutiri de impozit pe clădiri și teren pentru cinci ani, prin hotărâre a Consiliului Local. Proiectul mai include prioritate la angajare pentru persoanele înregistrate la AJOFM, precum și măsuri pentru încurajarea furnizorilor locali și a salariilor peste media județeană.

Programul este construit pentru a susține sectoare strategice precum investițiile în producție și procesare agroalimentară, servicii pentru producție și logistică, tehnologii eficiente energetic și digitalizare, dar și dezvoltarea de parcuri industriale și centre de formare profesională.

„Voi susține acest proiect cu toată determinarea, pentru că dezvoltarea Galațiului nu este un slogan, ci o responsabilitate”, a adăugat deputatul gălățean.

După dezbaterea din Camera Deputaților, proiectul urmează să fie supus votului final și, dacă va fi adoptat, va deveni unul dintre principalele instrumente de stimulare a investițiilor și creării de locuri de muncă în județele incluse în inițiativă.