Grupul de lucru constituit la Guvern pentru gestionarea crizei carburanților a decis joi reducerea accizei la motorină cu 30 de bani pe litru, în urma discuțiilor cu operatorii din piață, a anunțat Palatul Victoria.

Totodată, va fi permisă doar o actualizare pe zi a prețurilor la pompă, pentru a evita fluctuațiile necontrolate.

Potrivit sursei citate, alte variante analizate nu ar fi fost aplicate unitar și ar fi putut provoca distorsiuni în aprovizionarea cu carburanți. Decizia a luat în considerare și limitările bugetare ale României.

Sumele necesare pentru reducerea accizelor pentru motorina achiziționată de agricultori și transportatori, precum și pentru aplicarea mecanismului de reducere, vor fi acoperite din încasările suplimentare de TVA generate de scumpirea carburanților, din supraimpozitarea profiturilor obținute din exploatarea țițeiului românesc și din bugetul de stat.

Guvernul a precizat că decizia va fi implementată printr-o ordonanță de urgență, cel mai probabil vineri, într-o ședință extraordinară. Măsura se adaugă celor din Ordonanța nr.19/2026, care a redus deja prețul motorinei la majoritatea benzinăriilor, iar eficiența va fi evaluată periodic.
Din grupul de lucru fac parte premierul Ilie Bolojan, vicepremierii Marian Neacșu și Tanczos Barna, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, ministrul Energiei Bogdan Ivan și ministrul Economiei Irineu Darău.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat demararea lucrărilor la structura de rezistență a noii unități de igienizare din cadrul Spitalul de Pneumoftiziologie Galați, proiect în valoare de 5,2 milioane de lei.

Potrivit sursei citate, pe șantier au fost deja turnate fundațiile, iar în prezent se lucrează la pregătirea armăturii metalice pentru realizarea structurii de rezistență.

Noua construcție va avea o suprafață utilă de aproximativ 300 de metri pătrați, fiind organizată pe demisol și parter. Investiția este destinată eficientizării fluxurilor de lucru și asigurării unor condiții de igienizare la standarde ridicate.

Unitatea va include spații tehnice eficiente energetic, zone dedicate spălării, dezinfectării și călcării, precum și spații pentru depozitarea și distribuirea lenjeriei curate. De asemenea, proiectul prevede amenajarea de vestiare și grupuri sanitare pentru personal.
Reprezentanții administrației județene subliniază că investiția face parte dintr-un program mai amplu de modernizare a infrastructurii medicale din județ, cu scopul îmbunătățirii calității serviciilor oferite pacienților din Galați.

Deputatul Viorica Sandu a anunțat că a votat proiectul de lege PLX nr. 292/2025, prin care se elimină inegalitățile din sistemul educațional pentru copiii de clasa pregătitoare.

Prin această lege, toți elevii de clasa pregătitoare, indiferent dacă frecventează școli de stat, private sau confesionale acreditate, vor beneficia gratuit de manuale, fișe de lucru și materiale didactice.

„Clasa pregătitoare nu mai este o etapă opțională, ci începutul oficial al drumului școlar. Era nevoie ca și cei mai mici elevi să fie tratați la fel ca toți ceilalți”, a declarat deputatul gălățean.

Măsura reprezintă un sprijin concret pentru familiile care se confruntă cu dificultăți financiare, reducând povara cheltuielilor pentru educația copiilor.

„Educația trebuie să înceapă cu șanse egale pentru toți copiii. Astăzi am făcut un pas clar în această direcție, pentru că fiecare copil merită un început demn”, a mai spus Viorica Sandu.

Proiectul de lege PLX nr. 292/2025 intră în vigoare începând cu anul școlar următor și vine să corecteze o nedreptate care dura de ani de zile, aducând astfel o schimbare majoră în sistemul educațional românesc.

Ministerul Dezvoltării anunță finalizarea a 60 de creșe la nivel național, în cadrul programului finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cea mai recentă unitate a fost finalizată la Caransebeș, fiind a treia din județul Caraș-Severin, după cele inaugurate anul trecut la Reșița și Măureni.

Noua creșă din Caransebeș are o capacitate medie și va putea primi 70 de copii. Clădirea este dotată cu șapte dormitoare, patru camere de joacă prevăzute cu vestiare și grupuri sanitare, precum și cu spații destinate servirii mesei și o bucătărie proprie.

Potrivit Ministerului Dezvoltării, investiția se ridică la 16,8 milioane de lei, suma fiind asigurată prin PNRR.

„Programul național de construire de creșe, derulat de Ministerul Dezvoltării, este prioritar. Am finalizat construcția și am predat comunităților locale 60 de creșe, iar altele sunt în continuare în execuție în localități din România”, a declarat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.

PSD analizează posibilitatea de a prelua funcția de premier înainte de termenul stabilit în protocolul Coaliției, aprilie 2027, a declarat miercuri Sorin Grindeanu.

Liderul social-democrat a spus că, în urma consultărilor cu organizațiile din țară, există o nemulțumire generală față de actuala formulă de guvernare, iar niciun coleg consultat nu și-a dorit continuarea în aceeași formă.

Grindeanu a precizat că una dintre variante este renegocierea protocolului privind rocada premierilor, astfel încât PSD să preia guvernarea mai devreme.

În același timp, el nu a exclus nici trecerea partidului în opoziție, dacă partenerii de Coaliție nu acceptă schimbarea modului de funcționare.

„PSD nu fuge de răspundere”, a subliniat liderul social-democrat, adăugând că partidul nu va susține un guvern minoritar și nici formule parlamentare alături de partide extremiste.

România a pierdut în primă instanță procesul intentat de Pfizer privind achiziția de vaccinuri anti-COVID, fiind obligată să plătească aproximativ 600 de milioane de euro pentru dozele nepreluate, potrivit unei decizii pronunțate de o instanță din Bruxelles.

Litigiul vizează contractul semnat în 2021 de Comisia Europeană cu Pfizer, în numele statelor membre, care prevedea achiziția unui număr fix de doze de vaccin.

Compania farmaceutică a acționat în instanță România la finalul anului 2023, după ce autoritățile de la București au refuzat să mai preia o parte din dozele comandate, invocând scăderea cererii și evoluția pandemiei.

Instanța belgiană a respins argumentele părții române și a stabilit că schimbarea contextului sanitar nu justifică modificarea obligațiilor contractuale. Judecătorii au decis că România trebuie să preia dozele rămase și să achite contravaloarea acestora, estimată la circa 3 miliarde de lei (aproximativ 600 milioane de euro).

În același dosar, și Polonia a fost obligată să plătească o sumă mai mare, de aproximativ 1,3 miliarde de euro.

Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.

Plata salariilor restante către siderurgiștii gălățeni de la Liberty Galați poate fi deblocată, după ce Guvernul României a adoptat ultima hotărâre necesară în acest sens, a anunțat președintele Consiliului Județean, Costel Fotea.

Potrivit acestuia, Executivul a aprobat actul normativ prin care combinatul siderurgic a fost declarat oficial operator economic de interes strategic național, în domeniul coordonat de Ministerul Economiei. Decizia este considerată esențială pentru protejarea industriei siderurgice și menținerea locurilor de muncă din Galați.

În același timp, au fost adoptate și normele metodologice de aplicare a Hotărârii de Guvern de modificare a Legii nr. 200/2006, eliminând astfel toate obstacolele legislative pentru accesarea Fondului de Garantare destinat plății salariilor restante.

Conform procedurilor stabilite, Ministerul Muncii urmează să aloce fondurile necesare către AJOFM Galați, instituția care va efectua plățile către angajați.

„Nu mai există niciun impediment pentru ca salariile siderurgiștilor să fie plătite cât mai rapid”, a transmis Costel Fotea, exprimându-și speranța că banii ar putea ajunge la angajați chiar înainte de sărbătorile pascale.
Președintele CJ Galați a mulțumit pentru sprijin vicepremierului Marian Neacșu, Comitetului interministerial implicat și premierului Ilie Bolojan, pentru susținerea măsurilor adoptate.
Autoritățile locale și centrale susțin că vor continua demersurile pentru stabilizarea activității combinatului și protejarea angajaților din sectorul siderurgic.

Primul obuzier autopropulsat K9 „Tunetul”, destinat Forțelor Terestre Române, a fost finalizat la fabrica Hanwha Aerospace din Coreea de Sud și este pregătit pentru livrare către România, în cadrul programului de modernizare a capacităților de artilerie ale Armatei Române.

Sistemul face parte din contractul semnat în iulie 2024 între Ministerul Apărării Naționale și compania sud-coreeană Hanwha Aerospace, acord estimat la aproximativ 1 miliard de dolari.

Potrivit prevederilor contractuale, România va primi 54 de obuziere autopropulsate K9 Thunder, dintre care primele 18 unități sunt fabricate integral în Coreea de Sud. Restul de 36 de sisteme vor fi produse în România, începând cu anul 2027, la uzina pe care Hanwha urmează să o construiască la Petrești.

Programul include, de asemenea, 36 de vehicule de realimentare K10 și aproximativ 18.000 de proiectile de artilerie destinate Forțelor Terestre. Livrările vor fi realizate etapizat, în trei tranșe, pe o perioadă de cinci ani.

Obuzierul K9 Thunder, supranumit „Tunetul coreean”, este unul dintre cele mai utilizate sisteme de artilerie autopropulsată la nivel internațional, fiind în serviciu în nouă state, inclusiv în cinci țări membre NATO: Polonia, Norvegia, Estonia, Finlanda și Turcia.

Sistemul poate atinge viteze de peste 67 km/h și are o rată de foc de până la opt obuze pe minut, fiind proiectat pentru operare în condiții climatice diverse.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii anunță începerea etapei de proiectare pentru încă 64 de kilometri din Autostrada „Unirii” (A8), pe tronsonul Târgu Mureș – Târgu Neamț, un proiect strategic destinat conectării regiunilor istorice Transilvania și Moldova.

Începând de astăzi, asocierea condusă de constructorul român UMB demarează activitățile de proiectare în cadrul contractelor de proiectare și execuție pentru loturile 1C Sărățeni–Joseni și 2B Grințieș–Pipirig, considerate printre cele mai complexe segmente de autostradă din România.

Contractele, gestionate de Compania Națională de Investiții Rutiere și semnate în anul precedent, prevăd o durată totală de implementare de 54 de luni, din care 14 luni sunt alocate fazei de proiectare și 40 de luni execuției lucrărilor. Odată cu demararea acestei etape, întreg segmentul montan Sărățeni–Pipirig, însumând 116 kilometri, se află în prezent în faza de proiectare.
Lotul 1C Sărățeni–Joseni, cu o lungime de 32,4 kilometri, traversează județele Mureș și Harghita și include realizarea a peste 30 de pasaje, trei tuneluri și două structuri speciale pentru asigurarea permeabilității faunei.
Lotul 2B Grințieș–Pipirig, situat în județul Neamț și considerat cel mai dificil tronson al Autostrăzii A8, va include 60 de poduri și pasaje, precum și 16 tuneluri. Pentru asigurarea conectivității, este prevăzut un nod rutier în zona Tulgheș, care va face legătura cu lotul 2A Ditrău–Grințieș, aflat în proiectare, precum și o descărcare provizorie la est, pentru conexiunea cu lotul 2C Pipirig–Vânători Neamț (Leghin).

„Reconfirmăm angajamentul și determinarea pentru dezvoltarea infrastructurii moderne, menite să asigure conectivitatea între regiunile istorice ale României, să stimuleze investițiile și să crească siguranța rutieră”, a declarat ministrul Transporturilor, Ciprian Constantin Șerban.
Autostrada „Unirii” A8 reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din România, având rolul de a facilita mobilitatea și dezvoltarea economică între estul și vestul țării.

Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a anunțat, marți, că au fost depuse 12 oferte pentru contractul de supervizare a lucrărilor pe tronsonul Moțca–Târgu Frumos al Autostrăzii A8 Târgu Neamț–Iași–Ungheni.

Potrivit companiei, ofertele au fost depuse atât de firme individuale, cât și de asocieri de companii din România și din străinătate, interesul ridicat confirmând importanța proiectului de infrastructură.
Contractul pentru serviciile de supervizare are o valoare estimată de 57 de milioane de lei și o durată totală de 110 luni, care include 46 de luni pentru proiectare și execuție și 64 de luni pentru perioada de garanție.
Tronsonul 1 Târgu Neamț (Moțca)–Târgu Frumos are o lungime de 27 de kilometri și cuprinde 36 de poduri și pasaje, cu o lungime totală de aproximativ 8,5 kilometri, patru tuneluri însumând 1,7 kilometri, precum și trei noduri rutiere.

Reprezentanții Compania Națională de Investiții Rutiere au precizat că supervizorul va asigura managementul proiectului pe întreaga durată a contractului, urmărind respectarea termenelor, a costurilor și a standardelor de calitate prevăzute în documentația tehnică.
Autostrada A8, cunoscută și ca Autostrada Unirii, este unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din România, urmând să asigure conexiunea dintre Moldova și Transilvania.