CJ Galați lansează proiectul „Istoria care ne unește”. Statuia lui Ioan Vodă cel Viteaz de la Roșcani va fi restaurată cu fonduri europene de peste un milion de euro

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat lansarea proiectului „Istoria care ne unește”, finanțat din fonduri europene cu peste un milion de euro. Inițiativa este derulată în parteneriat cu Asociația de Cooperare Transfrontalieră Euroregiunea „Dunărea de Jos” și Consiliul Raional Cahul.
Proiectul vizează restaurarea complexului monumental de la Roșcani, dedicat lui Ioan Vodă cel Viteaz, domn al Moldovei între 1572 și 1574. Statuia din bronz realizată de sculptorul Gheorghe Turcu și inaugurată în 1976 va fi expertizată,

consolidată și restaurată. Vor fi reabilitate și platforma cu cele trei terase, scara monumentală cu 28 de trepte, precum și întreaga zonă din jur, inclusiv parcarea și căile de acces.

Pe lângă lucrările de restaurare, proiectul include 12 evenimente culturale comune, între care lecții de istorie pentru 600 de elevi, un album cu povestiri istorice din regiune, schimburi de experiență cu experți în turism și patrimoniu, precum și activități dedicate promovării tradițiilor și valorilor culturale locale.
„Istoria ne unește, iar datoria noastră este să transmitem noilor generații moștenirea înaintașilor”, a transmis Costel Fotea cu ocazia lansării proiectului.

Guvernul a anunțat publicarea în procedură de transparență decizională a proiectului de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților, document coinițiat de Ministerul Muncii și Ministerul Justiției.

Potrivit proiectului, pensia de serviciu va fi calculată la un cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani de activitate, fără a depăși însă 70% din ultima indemnizație netă încasată.

Actul normativ introduce și o perioadă de tranziție de 15 ani către vârsta standard de pensionare de 65 de ani, interval care va începe la 1 ianuarie 2026.

De asemenea, pentru îndeplinirea vechimii minime de 25 de ani necesare pensionării în magistratură, proiectul prevede că perioada asimilată activității în alte domenii juridice va putea fi de cel mult 10 ani.
Executivul își exprimă speranța că procesul de avizare, inclusiv din partea Consiliului Superior al Magistraturii, va fi realizat cu celeritate, având în vedere importanța accelerării procedurii legislative.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, afirmă că retehnologizarea Unității 1 de la Centrala Nucleară Cernavodă este un proiect esențial pentru securitatea energetică a României, asigurând încă 30 de ani de producție stabilă de energie nucleară, sigură și nepoluantă.

Ivan a transmis, într-un mesaj publicat miercuri, că retehnologizarea Unității 1 reprezintă o investiție strategică, subliniind că proiectul a fost deja demarat în luna septembrie.

Marți, ministrul Energiei și președintele PSD, Sorin Grindeanu, au avut o întâlnire cu Jim Breuer, CEO al companiei Fluor, una dintre cele mai importante companii globale de inginerie, cu peste 7 miliarde de dolari cifră de afaceri. Discuțiile au vizat perspectivele tehnice și posibilitatea ca expertiza Fluor să sprijine etapele complexe ale proiectelor energetice aflate în derulare în România.

„Lucrările trebuie realizate conform calendarului stabilit, fără abateri și fără întârzieri. Echipele sunt pe teren, iar monitorizarea noastră este permanentă”, a precizat Ivan, subliniind că deciziile luate acum vor avea impact asupra siguranței energetice a țării pentru următoarele decenii.

Președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) în privința legii de aprobare a ordonanței de urgență care prevede înființarea unui nou Registru Unic Electronic de Boli Transmisibile.

Potrivit sesizării, legea permite stocarea tuturor datelor medicale și personale, inclusiv diagnostice și istoricul complet al bolilor, pe întreaga durată a vieții unei persoane și încă 180 de zile ulterior, fără a oferi posibilitatea de a solicita ștergerea acestora, chiar și atunci când nu mai există risc de transmitere.

Nicușor Dan consideră că dispozițiile constituie „o ingerință disproporționată în viața privată”, contrară articolului 26 din Constituție.
Acesta subliniază că legislația trebuie să includă garanții clare privind protecția datelor sensibile: „Trebuie să existe reguli precise, garanții împotriva abuzurilor și sancțiuni ferme pentru încălcarea confidențialității. Legea folosește însă termeni neclari, nu distinge între persoanele obligate să raporteze și cele care pot accesa datele și lasă aspecte esențiale în seama unor acte administrative secundare.”

Președintele precizează că digitalizarea în sănătate este esențială pentru prevenirea și controlul bolilor transmisibile, însă aceasta trebuie realizată cu respectarea limitelor constituționale și cu asigurarea protecției vieții private și a demnității umane.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, afirmă că partidul se opune ferm reducerilor salariale și că eventualele ajustări bugetare trebuie realizate în alte zone decât cea a veniturilor angajaților din sectorul public.

Grindeanu a precizat că au fost deja aplicate măsuri de diminuare a unor costuri, inclusiv prin tăieri de sporuri și modificări ale normelor în domeniul educației.

„S-a redus sau chiar s-a eliminat în totalitate celebrul spor de antenă. Pe educație s-au făcut ajustări, s-a mărit norma, s-au luat multe măsuri. Cred și știu că vom găsi soluții, pentru că nu este un efort foarte mare. Reducerea de cheltuieli trebuie să fie pe alte paliere decât reducerea de salarii”, a declarat liderul PSD.

Acesta și-a exprimat încrederea că Guvernul și coaliția vor identifica variante sustenabile pentru diminuarea cheltuielilor fără a afecta salariile angajaților.

Guvernul a finalizat proiectul de restructurare a administrației locale, document care prevede reduceri de personal în primării și prefecturi, schimbări în organizarea poliției locale și reguli noi privind funcționarea jocurilor de noroc. Proiectul, aflat încă în negocieri la nivelul Coaliției, ar putea suferi modificări înaintea adoptării.

Potrivit draftului consultat, primăriile vor fi obligate să reducă cu 30% numărul total de posturi prevăzute, fără ca reducerea să depășească 20% dintre posturile ocupate. În anul 2026, autoritățile locale vor putea alege între tăierea posturilor și diminuarea cheltuielilor de personal, însă din 2027 reducerea de posturi devine obligatorie.

Și instituțiile prefectului vor fi vizate de restructurare. Numărul total de posturi va fi redus cu 25%, cu excepția serviciilor de pașapoarte, permise și înmatriculări. Procesul de reorganizare trebuie finalizat până la 1 martie 2026.
Proiectul schimbă și regulile privind poliția locală. Numărul de posturi va fi calculat la un raport de un polițist local la 1.200 de locuitori, față de 1.000 în prezent. Localitățile cu mai puțin de 4.500 de locuitori vor putea înființa poliție locală doar dacă acoperă integral cheltuielile din venituri proprii, cu un maximum de trei posturi permise. În plus, în localitățile rurale dotate cu sisteme video de supraveghere nu va mai fi obligatorie asigurarea personalului de pază.

Un alt capitol important vizează jocurile de noroc. Consiliile locale vor decide dacă permit sau nu funcționarea acestora pe raza localităților. Unde acestea vor fi autorizate, va fi necesară obținerea unei autorizații anuale de funcționare.
Proiectul introduce și măsuri menite să crească gradul de colectare a taxelor locale. Cetățenii vor fi obligați să prezinte dovada achitării dărilor pentru a putea cumpăra o locuință sau un autovehicul, iar numele datornicilor vor putea fi publicate. Recuperarea permisului de conducere după suspendare va fi condiționată de plata amenzilor datorate bugetului local.

Reorganizarea vizează și aparatul central. Numărul de posturi din cabinetele premierului, vicepremierilor și miniștrilor va fi redus, la fel și în primăriile mari sau în Consiliile Județene, în funcție de numărul de locuitori.
Coaliția continuă discuțiile asupra formei finale a proiectului, iar măsurile pot fi ajustate înainte de transmiterea documentului către Guvern pentru adoptare.

Muzeul „Casa Colecțiilor” – Farmacia Ținc din Galați a fost redeschis publicului după un amplu proces de consolidare, restaurare și reamenajare, realizat de Consiliul Județean Galați cu finanțare europeană.

Clădirea, considerată una dintre cele mai reprezentative din punct de vedere arhitectural și istoric ale orașului, a fost adusă la starea inițială de funcționare și reintegrată în circuitul muzeal. Vizitatorii vor putea explora colecții de etnografie, medalistică, carte veche, precum și spații dedicate Comisiei Europene a Dunării și Smarandei Brăescu, prima femeie parașutist din România.

Un spațiu special reconstituie atmosfera vechii farmacii a lui Constantin Ținc, fost primar și senator de Covurlui, distins cu Ordinul „Coroana României”. Farmacia, construită în anul 1900, este un reper al arhitecturii locale de început de secol XX și una dintre cele mai valoroase secții ale Muzeului de Istorie „Paul Păltănea”.

Muzeul este situat pe strada Eroilor nr. 64 și poate fi vizitat de luni până vineri, între orele 9:00–17:00. Prețul unui bilet este de 1 leu pentru copii și 4 lei pentru adulți.

Președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, a cerut premierului Ilie Bolojan identificarea unei formule pentru preluarea și finalizarea proiectelor publice din județ ale căror lucrări au fost oprite de Guvern. Este vorba despre săli de sport, unități medicale și clădiri culturale finanțate inițial de Compania Națională de Investiții (CNI).

„Lucrările la nouă obiective din Timiș, finanțate de Compania Națională de Investiții, au fost stopate de către Guvernul României și vorbim de săli de sport, unități medicale sau destinate infrastructurii culturale. Pentru că nu putem să lăsăm lucrurile așa, am solicitat CNI și premierului Ilie Bolojan să găsim modalitatea legală de a le prelua și de a finaliza lucrările din fondurile Consiliului Județean Timiș, toate aceste obiective aflându-se într-un stadiu de execuție cuprins între 50 și 90%”, a transmis luni Alfred Simonis, președintele CJT, pe Facebook.
Simonis a atras atenția asupra sălii de sport din comuna Dudeștii Noi, care se află de cinci ani într-un stadiu de peste 90% și pentru care CNI nu a mai efectuat demersuri pentru finalizare. „Dacă nu intervenim de urgență, toate aceste obiective se vor degrada, iar costurile pentru a le finaliza vor fi mult mai mari”, a avertizat președintele CJT.
Lista celor nouă proiecte anulate include:
Sala de sport școlară de la Birda
Sala de sport cu tribună de 180 de locuri de la Biled
Baza sportivă din Buziaș
Unitate sanitară în comuna Chevereșu Mare
Reabilitarea și dotarea căminului cultural din Comloșu Mare (sat Lunga)
Sala de sport din Dudeștii Noi
Sala de sport din Nițchidorf
Bazinul de înot didactic din Sânandrei
Căminul cultural din Sânmihaiu Român
Președintele CJ Timiș solicită sprijin pentru ca aceste proiecte să fie finalizate și să nu fie pierdute fondurile deja investite.

Comisia Europeană a revizuit în scădere prognoza de creștere economică pentru România, estimând o creștere a PIB-ului de 0,7% în 2025 și 1,1% în 2026, comparativ cu estimarea anterioară de 1,4% pentru 2025. Ajustarea este justificată de consolidarea fiscală actuală, care temperează consumul privat și public, afectat suplimentar de inflație.

Economia românească continuă totuși să crească datorită redresării investițiilor private, accelerării cheltuielilor finanțate prin PNRR și îmbunătățirii exporturilor nete. În 2027, creșterea reală a PIB-ului este prognozată să depășească 2%, pe măsură ce ritmul consolidării fiscale se reduce.

Deficitul bugetar general, estimat la 9,3% din PIB în 2024, ar urma să scadă la 8,4% în 2025 și 6,2% în 2026, ca urmare a pachetelor fiscale adoptate anul acesta. În același timp, Comisia avertizează că, fără măsuri suplimentare de consolidare fiscală și de lărgire a bazei de impozitare, deficitul ar putea rămâne ridicat, menținând datoria publică pe o traiectorie ascendentă.
Cheltuielile cu pensiile, salariile din sectorul public și subvențiile continuă să exercite presiune asupra bugetului, în timp ce veniturile fiscale raportate la PIB rămân printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană.

În ceea ce privește piața muncii, rata șomajului este așteptată să rămână relativ stabilă, însă dinamica modestă a economiei și costurile mai mari cu forța de muncă pot frâna crearea de noi locuri de muncă, în special în sectoarele cu valoare adăugată redusă.
Comisia anticipează o scădere treptată a inflației în 2025 și 2026, datorită temperării prețurilor la energie și normalizării lanțurilor de aprovizionare, însă ritmul dezinflației rămâne vulnerabil în fața unor noi șocuri externe sau creșteri suplimentare de taxe indirecte.
Totodată, Banca Mondială a revizuit și ea în scădere prognoza de creștere a României în 2025, la doar 0,4%.

Consiliul Județean Galați a anunțat finalizarea lucrărilor de refacere a DJ 251G, în zona pârâului Găunoasa din comuna Valea Mărului, investiție în valoare de 4,6 milioane de lei. Sectorul de drum fusese grav afectat de inundațiile produse în septembrie 2024.

Potrivit președintelui CJ Galați, Costel Fotea, intervenția a fost una complexă, zona fiind considerată printre cele mai vulnerabile din județ în cazul fenomenelor meteo extreme. Lucrările au inclus refacerea integrală a carosabilului pe o porțiune de aproximativ 500 de metri, precum și reconstruirea drumurilor laterale afectate.

Au fost executate ample lucrări hidrotehnice, între care regularizarea și betonarea albiei pârâului Găunoasa pe o lungime de peste 600 de metri, pentru a crește capacitatea de preluare a apelor în perioadele cu precipitații abundente. De asemenea, întregul sector de drum a fost prevăzut cu șanțuri betonate pentru colectarea eficientă a apelor pluviale.

Costel Fotea a mulțumit primarului comunei Valea Mărului, Virgil Doca, pentru sprijinul acordat în derularea proiectului, subliniind că lucrarea era esențială pentru siguranța traficului rutier dintre Valea Mărului și Măcișeni.
Drumul DJ 251G este acum deschis circulației, autoritățile declarând că infrastructura reabilitată este modernizată și consolidată pentru a rezista în fața unor eventuale viituri viitoare.