Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a participat la „Topul Național al Firmelor Private din România – TOP 2025”, eveniment organizat la Ateneul Român de CNIPMMR, o adevărată sărbătoare a excelenței mediului de afaceri românesc.

„Din păcate, este primul an în care acest eveniment se desfășoară fără Marian Filimon (1951-2025), cel care, în ultimele trei decenii, a pus bazele mișcării patronale din Galați. Îi aducem astăzi un omagiu și ne dorim ca povestea de succes a IMM-urilor gălățene să fie continuată cu aceeași pasiune și determinare de antreprenorii de astăzi”, a declarat președintele CJ Galați.

Potrivit lui Costel Fotea, IMM-urile sunt coloana vertebrală a economiei românești, generând milioane de locuri de muncă și având o contribuție esențială la dezvoltarea și stabilitatea comunităților locale. Într-un context economic provocator, succesul companiilor incluse în Topul Național reflectă forța, adaptabilitatea și creativitatea antreprenorilor români.

„Mă bucur să văd că printre acestea se numără și multe firme din județul Galați, companii care nu doar că performează, ci sunt și o sursă de inspirație și încredere în potențialul economiei gălățene, inclusiv la nivel național și internațional”, a adăugat președintele CJ.

Costel Fotea a felicitat organizatorii, câștigătorii și întreaga comunitate de afaceri pentru efortul și perseverența de care dau dovadă, subliniind că pentru Consiliul Județean Galați, IMM-urile rămân un partener esențial în construirea unei economii moderne, competitive și sustenabile.

România se pregătește să depună, până la finalul lunii noiembrie, o nouă cerere de plată în valoare de peste 2,5 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a anunțat luni Ilie Bolojan, șeful Guvernului și coordonator al grupului de lucru interministerial pentru implementarea reformelor asumate.

Potrivit acestuia, pentru această tranșă trebuie îndeplinite 60 de jaloane și ținte, dintre care majoritatea sunt deja realizate.

„Sunt în faza finală de realizare restul jaloanelor la Sănătate, Mediu, Energie, Transporturi și guvernanța companiilor de stat. În următoarele două săptămâni, aceste condiții vor fi definitivate în ședințele de Guvern”, a precizat Bolojan într-o postare pe rețelele sociale.
Fondurile nerambursabile urmează să finanțeze lucrări de infrastructură mare, spitale și unități de învățământ aflate în proces de reabilitare sau modernizare.
Aceasta va fi una dintre cele mai consistente cereri de plată transmise de România către Comisia Europeană în cadrul PNRR, program prin care țara are alocate fonduri totale de aproximativ 28 miliarde de euro, sub formă de granturi și împrumuturi.

România și partenerii săi occidentali vor lua măsuri suplimentare împotriva Rusiei, după ce fragmente de drone au căzut pe teritoriul românesc în urma atacurilor nocturne asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, a declarat ministrul român de Externe, Oana Țoiu.

„Noaptea trecută, Rusia a bombardat din nou Ucraina, cu consecințe pe teritoriul României. Bombardamentul rus de aseară asupra infrastructurilor porturilor comerciale ucrainene a generat căderea unor fragmente de drone într-o zonă locuită de pe teritoriul României”, a transmis marți pe X Oana Țoiu”, a transmis marți, pe platforma X, șefa diplomației române.

Potrivit acesteia, incidentele fac parte dintr-un tipar al războiului purtat de Federația Rusă împotriva Ucrainei și reflectă totodată provocările sistematice la adresa Uniunii Europene și a NATO.
„Nu vom ezita să creștem prețul pe care Rusia îl plătește pentru astfel de acțiuni imprudente și ilegale. România, UE și SUA au adoptat sancțiuni care au avut deja un impact important. Pregătim noi sancțiuni și măsuri concrete care să impună un cost substanțial agresorului”, a precizat ministrul de Externe.
Rusia a lansat, în noaptea de luni spre marți, noi atacuri aeriene asupra porturilor ucrainene de la Dunăre. Dispeceratul ISU Tulcea a fost sesizat prin apel la 112 că, în apropiere de localitatea Grindu, ar fi căzut un obiect provenit din spațiul aerian.

Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a transmis marți un mesaj public în care dezminte informațiile apărute recent potrivit cărora lucrările de consolidare de la Planșeul Unirii ar fi fost oprite. Edilul afirmă că șantierul este activ și că proiectul continuă „în ritm susținut”.

„Alertă de știri false! În ultima perioadă circulă o serie de informații eronate potrivit cărora lucrările de la Planșeul Unirii s-ar fi oprit. Este un fals, răspândit cu scopul de a manipula opinia publică”, a scris primarul Daniel Băluță pe rețelele de socializare.

Acesta a subliniat că lucrările la Planșeul Unirii reprezintă un proiect esențial pentru siguranța traficului și a locuitorilor din Capitală.

„Lucrările continuă în ritm susținut, pentru că de acest proiect depinde siguranța tuturor bucureștenilor: șoferi, pietoni și locuitori de orice vârstă. Acest șantier este rezultatul unei colaborări reale între administrații și al unei viziuni comune pentru dezvoltarea orașului”, a adăugat edilul Sectorului 4.
Proiectul de consolidare a Planșeului Unirii vizează refacerea structurii de rezistență și modernizarea infrastructurii rutiere și pietonale din una dintre cele mai aglomerate zone ale Bucureștiului.

Consiliul Județean Galați a finalizat lucrările de punere în siguranță a zonei cunoscute de localnici drept „Râpa Morții”, de pe drumul județean DJ 251G, între localitățile Corni și Vârlezi, în urma unei investiții de aproximativ 6,5 milioane de lei, a anunțat președintele CJ Galați, Costel Fotea.

Zona era considerată una periculoasă, după ce, de-a lungul anilor, acolo s-au produs numeroase accidente rutiere, unele soldate cu pierderi de vieți omenești. În urma viiturilor din septembrie 2024, circulația rutieră devenise aproape imposibilă, fiind necesare lucrări ample de consolidare și refacere.

„Am promis, am realizat. Întreaga zonă a fost refăcută și consolidată. Astăzi, drumul este sigur și rezistent la viituri”, a declarat Costel Fotea.
Potrivit Consiliului Județean Galați, lucrările au inclus regularizarea și betonarea albiei torentului pe o lungime de peste 600 de metri, stabilizarea și taluzarea malurilor, precum și refacerea infrastructurii rutiere pe aproape un kilometru.

De asemenea, au fost construite trei podețe de mari dimensiuni pentru preluarea apelor pluviale și asigurarea unei circulații sigure.

Președintele CJ Galați i-a mulțumit primarului comunei Corni, Petrișor Mohorea, pentru sprijinul acordat în derularea proiectului.
„Astăzi nu mai există teama că, pe DJ 251G, cineva și-ar putea pierde viața într-un accident rutier. Drumul este acum sigur și durabil”, a adăugat Fotea.

România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la exportul de cereale și a înregistrat, în 2025, valori record ale exporturilor de animale vii, potrivit datelor publicate de Comisia Europeană – Agridata Europa, a anunțat recent ministrul Agriculturii, Florin Barbu.

„Așezăm România unde îi este locul în Uniunea Europeană! Agricultura este cea mai mare bogăție a României”, a declarat Florin Barbu, subliniind că sectorul agroalimentar românesc traversează „un moment de performanță istorică”.
Conform statisticilor europene, România a atins exporturi de aproape o jumătate de miliard de euro în primele zece luni ale anului 2025 pentru animale vii, din care 210 milioane de euro pentru ovine, 150 milioane pentru bovine și 100 milioane pentru păsări.

Ministrul Agriculturii a transmis recunoștință fermierilor și producătorilor români, menționând că „munca lor a consolidat poziția României ca actor agricol major la nivel european”.

Cinci ambulanțe noi, complet echipate cu aparatură medicală de ultimă generație, vor intra în dotarea Serviciului Județean de Ambulanță Gorj, a anunțat recent ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

Potrivit ministrului, investiția reprezintă „un pas important pentru creșterea siguranței pacienților și pentru intervenții rapide în situații critice”.
„Vom continua să atragem proiecte pentru dezvoltarea sistemului integrat de medicină de urgență și pentru dotarea cu ambulanțe moderne, sigure și complet echipate”, a declarat Rogobete.
Oficialul a mulțumit secretarului de stat Raed Arafat pentru parteneriatul interinstituțional dintre Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne, subliniind colaborarea constantă în dezvoltarea rețelei naționale de urgență.
Ministrul a adresat, de asemenea, mulțumiri personalului din Serviciile de Ambulanță și SMURD, pentru „profesionalismul, dedicarea și efortul din fiecare zi”.

Lucrările pe secțiunea Zimbor – Poarta Sălajului a Autostrăzii A3 au ajuns la un stadiu fizic de 90%, a anunțat recent directorul CNAIR, Cristian Pistol. Constructorul român Spedition UMB a mobilizat 622 de muncitori și 180 de utilaje, iar asfaltul este deja așternut pe 10 din cei 12 kilometri ai tronsonului.

Finalizarea Nodului Rutier Românași, aflat acum la 20%, va permite deschiderea circulației în prima parte a anului viitor. Proiectul, finanțat prin PNRR, are o valoare totală de 905 milioane de lei fără TVA.

Banca Națională a României (BNR) marchează Centenarul Federației Române de Șah prin lansarea, pe 10 noiembrie 2025, a unei monede aniversare din tombac cuprat, cu valoarea nominală de 1 leu și un tiraj limitat la 5.000 de exemplare.

Moneda, de formă rotundă, cu diametrul de 37 mm și greutatea de 23,5 grame, este realizată în calitate proof, cu cant zimțat. Aversul redă o compoziție ce include tura și pionul pe o tablă de șah, inscripția „ROMÂNIA”, stema României, valoarea nominală „1 LEU” și anul de emisiune „2025”. Reversul prezintă un ceas de șah în prim-plan, o tablă de șah stilizată și inscripțiile „FEDERAȚIA ROMÂNĂ DE ȘAH” și „100 ANI”.

Monedele sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent, încadrate în pliante de prezentare și mape cartonate. Prețul de vânzare este de 240 lei, exclusiv TVA, incluzând pliantul și mapa.

Moneda aniversară are putere circulatorie pe teritoriul României și va fi disponibilă în sucursalele regionale ale BNR din București, Cluj, Constanța, Dolj, Iași și Timiș.

Președintele României, Nicușor Dan, a discutat astăzi la telefon cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, subliniind importanța colaborării pentru securitatea europeană și pentru stabilirea unui parteneriat strategic durabil între cele două țări.

”Discuţie substanţială telefonică cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, astăzi, cu privire la situaţia actuală de securitate şi la necesitatea intensificării eforturilor pentru a ajunge la o pace durabilă şi justă în Ucraina”, a scris Nicuşor Dan pe platforma X.

Potrivit președintelui, ”Ucraina trebuie să câştige acest război, deoarece luptă pentru securitatea Europei în ansamblu şi pentru valorile noastre comune”.

”La nivel bilateral, am convenit să continuăm să lucrăm pentru stabilirea unui parteneriat strategic. Ambele părţi ne-am angajat să punem în aplicare o agendă pragmatică, orientată spre viitor şi durabilă”, a adăugat Nicușor Dan.