Președintele Consiliul Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat că pe șantierul viitorului Centru Integrat de Îngrijiri Paliative din Galați au fost finalizate lucrările de excavare și au început pregătirile pentru turnarea fundației noii unități medicale.

Potrivit acestuia, lucrările de excavare au fost realizate pe o suprafață de aproape 700 de metri pătrați, iar terenul a fost deja egalizat. În această perioadă se desfășoară trasarea structurii de rezistență a clădirii, precum și operațiunile de cofrare și pregătire a armăturilor pentru zidurile de sprijin și fundație.

Noul Centru Integrat de Îngrijiri Paliative va completa serviciile medicale oferite de Spitalul Județean Clinic de Urgență „Sf. Ap. Andrei” Galați și va fi destinat pacienților care suferă de boli grave sau aflate în stadii terminale, inclusiv forme avansate de cancer.

Investiția realizată de Consiliul Județean Galați este estimată la aproape 30 de milioane de lei și presupune construirea unei unități medicale moderne cu 50 de paturi, într-o clădire cu patru etaje și o suprafață desfășurată de aproximativ 2.700 de metri pătrați.

Conform autorităților județene, centrul va include saloane cu două și trei paturi, cabinete specializate și peste 1.000 de echipamente medicale de ultimă generație, integrate în circuite dedicate îngrijirilor paliative.
„Demnitate, alinare și speranță” este mesajul transmis de Costel Fotea odată cu avansarea lucrărilor la noua investiție medicală din Galați.

Primăria Municipiului București a anunțat marți demararea lucrărilor de modernizare a Parcul Herăstrău, primele intervenții urmând să vizeze golirea lacului și consolidarea apărărilor de mal. Totodată, administrația locală pregătește elaborarea unui masterplan pentru reamenajarea întregului parc.

Decizia a fost stabilită în cadrul unei ședințe desfășurate luni, la care au participat Primarul General, Ciprian Ciucu, alături de reprezentanți ai direcțiilor de Urbanism, Investiții și ai Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București.

Potrivit mesajului publicat de Primăria Capitalei, în următoarele săptămâni vor începe lucrările de intervenție la lac și la infrastructura din jurul acestuia.

„În 2-3 săptămâni, golim lacul de apă și ne apucăm de apărările de mal. Concomitent, vom face expertize pentru a stabili soluții tehnice de intervenție la pontoane și debarcadere”, se arată în mesajul publicat marți de PMB pe Facebook.
Pentru restul parcului, municipalitatea intenționează să colaboreze cu specialiști care să elaboreze documentația necesară unui plan de management și unui masterplan de reamenajare.

Conform administrației locale, documentația va stabili modul în care vor fi reorganizate aleile, mobilierul urban, băncile, coșurile de gunoi, chioșcurile, locurile de joacă și sistemul de iluminat public. De asemenea, vor fi evaluate zonele verzi și arborii afectați, urmând să fie stabilite soluții pentru înlocuirea vegetației degradate.

Potrivit lui Ciprian Ciucu, masterplanul ar putea fi finalizat în următoarele 3-4 luni. Edilul a anunțat și intenția administrației de a amplasa în parc o statuie dedicată Regele Mihai I.
„Masterplanul, cu planul de management al parcului, vor sta la baza elaborării și finalizării PUZ-ului pentru parc”, a transmis PMB.

Liderul Sorin Grindeanu a declarat luni, după consultările de la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, că Partidul Social Democrat exclude susținerea unui Executiv condus de Ilie Bolojan și respinge orice formulă de alianță care ar depăși partidele pro-occidentale.

La finalul discuțiilor, Grindeanu a afirmat că delegația PSD a transmis poziția oficială a partidului și mandatul rezultat în urma consultărilor interne desfășurate în formațiune.

„PSD a transmis punctele de vedere pe care dumneavoastră le știți și poziția Partidului Social Democrat pentru a găsi soluții astfel încât România să aibă un guvern cu puteri depline, votat până la încheierea actualei sesiuni parlamentare”, a declarat liderul social-democrat.

Acesta a subliniat că una dintre liniile roșii ale partidului este respingerea unui nou mandat de premier pentru Ilie Bolojan. Potrivit lui Grindeanu, această poziție este susținută atât de membrii PSD, cât și de votul exprimat anterior în Parlament prin moțiunea de cenzură adoptată cu 281 de voturi.

Președintele Consiliul Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat că accesul rutier și pietonal din zona Spitalul Județean Clinic de Urgență „Sf. Ap. Andrei” Galați se află într-un amplu proces de modernizare, printr-o investiție de aproape 9 milioane de lei.

Potrivit autorităților județene, proiectul vizează refacerea completă a carosabilului și a trotuarelor, modernizarea sistemelor de iluminat și colectare a apelor pluviale, precum și refacerea semnalizării rutiere în zona accesului dinspre strada Brăilei.

„Întreaga zonă este refăcută din temelii, grație unui proiect de investiții al Consiliului Județean Galați”, a transmis Costel Fotea.
În cadrul lucrărilor au fost demolate și construcțiile provizorii considerate inestetice și care îngreunau accesul în incinta unității medicale.

Reprezentanții CJ Galați au precizat că, după modernizarea rețelelor electrice, sunt aproape finalizate și lucrările la sistemul de canalizare, urmând testele de etanșeitate și etapa de stabilizare a terenului înaintea asfaltării finale și refacerii marcajelor rutiere.
Investiția face parte dintr-un program mai amplu de modernizare a Spitalului Județean Galați, unde au fost realizate sau sunt în derulare proiecte precum extinderea parcării supraetajate și construirea unor noi corpuri medicale.

„Prin această investiție, facem încă un pas concret pentru a oferi gălățenilor un Spital Județean modern, sigur și ușor accesibil”, a declarat președintele CJ Galați.

Orașul Iași va rămâne fără apă caldă în perioada 18 – 24 mai 2026, în contextul unor lucrări ample de modernizare a rețelei de termoficare, au anunțat autoritățile locale.

Potrivit Primăria Municipiului Iași, întreruperea furnizării apei calde este necesară pentru realizarea unor intervenții tehnice la magistrala T10 din interiorul CET Iași, în cadrul etapei a treia a proiectului de reabilitare a rețelelor termice.

„Această lucrare este vitală pentru înlocuirea conductelor vechi cu unele noi, performante, crescând astfel eficiența sistemului și siguranța furnizării apei calde și a căldurii”, au transmis reprezentanții primăriei.

În perioada lucrărilor va fi montată o rețea provizorie care va permite ulterior conectarea instalațiilor modernizate fără oprirea completă a sistemului pe termen lung.

Autoritățile locale susțin că măsura este necesară pentru prevenirea unor avarii majore în sezonul rece și pentru reducerea pierderilor de energie din rețea.
„Știm că lipsa apei calde pentru o săptămână este dificilă, însă această etapă este obligatorie pentru finalizarea modernizării rețelei”, au precizat reprezentanții Primăriei Iași.

Preşedintele României, Nicuşor Dan, a semnat vineri decretul pentru numirea Martinei Orlea în funcţia de consilier de stat, începând cu data de 18 mai 2026.

Potrivit informaţiilor publicate de Administraţia Prezidenţială, Martina Orlea a făcut parte din echipa apropiată a şefului statului în campania prezidenţială din 2025, unde a coordonat strategia de comunicare digitală şi reţeaua de voluntari.

Martina Orlea este absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, specializarea Relaţii Economice Internaţionale, program în limba engleză. Conform prezentării publicate pe platforma „Spre Primărie”, aceasta activează de peste şase ani în domeniul campaniilor politice, fiind specializată în comunicare digitală şi storytelling politic.

De-a lungul carierei, Orlea a colaborat cu formaţiuni şi organizaţii politice din mai multe state, printre care Partidul Laburist din Marea Britanie, Partidul Democrat din Statele Unite şi PAS din Republica Moldova.

Totodată, aceasta a iniţiat proiectul „Spre Primărie”, descris drept primul program apolitic de training destinat candidaţilor independenţi pentru alegerile locale din 2028.

Numirea vine în contextul consolidării echipei prezidenţiale de la Palatul Cotroceni, după instalarea noului mandat prezidenţial.

Proiectul trenului metropolitan din Cluj-Napoca a intrat într-o nouă etapă, după semnarea contractului de proiectare și execuție pentru amenajarea celor 23 de stații de pe traseu.

Contractul a fost semnat luni de primarul Emil Boc și are o valoare de aproximativ 115 milioane de euro.
Potrivit autorităților locale, proiectul vizează modernizarea stațiilor existente, realizarea unor stații noi, precum și amenajarea infrastructurii rutiere și pietonale necesare accesului călătorilor.

În total, proiectul include 23 de stații și lucrări conexe pentru accesibilitate și mobilitate. Sunt prevăzute opt stații noi, o stație cu pasaj rutier nou, patru stații cu pasaje pietonale subterane și opt parcări cu 223 de locuri.
Potrivit Primăria Cluj-Napoca, trenul metropolitan va circula pe un traseu de 48,8 kilometri, care va traversa municipiul Cluj-Napoca și comunele Gârbău, Baciu, Apahida, Jucu și Bonțida.

Autoritățile estimează că traseul integral va putea fi parcurs în aproximativ 65 de minute, cu o frecvență de două trenuri pe oră.
Valoarea totală a proiectului depășește 1,4 miliarde de lei. Finanțarea nerambursabilă din fonduri europene, prin Programul Transport 2021–2027, depășește 1,1 miliarde de lei și reprezintă 85% din valoarea totală eligibilă.

Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA) își exprimă „profunda îngrijorare” față de direcția anunțată de Ministerul Mediului privind Programul Rabla 2026, susținând că măsurile propuse riscă să limiteze opțiunile consumatorilor și să afecteze concurența din piața auto.

Într-un comunicat transmis joi, reprezentanții APIA afirmă că organizația nu a fost consultată în procesul de elaborare a modificărilor, deși a transmis patru solicitări oficiale de întâlnire către Ministerul Mediului.

„Politicile publice nu pot fi construite prin consultări selective și nici prin alegerea convenabilă doar a actorilor care validează o direcție deja stabilită politic”, transmite asociația.
APIA critică și nivelul bugetului anunțat pentru Programul Rabla 2026, respectiv 300 de milioane de lei, considerând că suma este insuficientă pentru susținerea reînnoirii parcului auto și a tranziției către mobilitatea cu emisii reduse.
Reprezentanții industriei auto arată că evaluarea programului trebuie raportată la dimensiunea bugetelor din anii anteriori, când alocările inițiale depășeau 1,2 miliarde de lei.
Potrivit APIA, reducerea finanțării afectează direct consumatorii, într-un context în care accesul la autoturisme mai sigure și mai puțin poluante ar trebui încurajat.

Asociația critică și intenția anunțată de Ministerul Mediului de a susține exclusiv vehiculele „produse sau asamblate în Uniunea Europeană”.
„Ministerul Mediului nu poate redefini unilateral noțiuni economice și comerciale care țin de legislația și piața europeană”, susține APIA, care afirmă că nu există în prezent o definiție europeană clară aplicabilă Programului Rabla pentru aceste criterii.
Organizația consideră că eventualele restricții bazate pe locul producției ar putea genera discriminare între operatorii economici și ar crea impredictibilitate într-o industrie care are nevoie de reguli stabile și aplicate uniform.
„Piața auto funcționează în cadrul pieței comune europene, iar produsele omologate și comercializate legal în Uniunea Europeană trebuie tratate nediscriminatoriu în toate statele membre”, se mai arată în comunicat.
APIA solicită organizarea urgentă a unui dialog transparent cu întreaga industrie auto, eliminarea criteriilor considerate discriminatorii și fundamentarea Programului Rabla pe criterii economice și juridice clare.
Asociația subliniază că rolul programului ar trebui să fie accelerarea reînnoirii parcului auto și reducerea emisiilor, „nu restrângerea artificială a opțiunilor consumatorilor”.

Cel mai recent sondaj Eurobarometru arată că îngrijorările privind costul vieții domină agenda publică din România, în timp ce nivelul de încredere al românilor în Uniunea Europeană rămâne mai ridicat decât cel acordat instituțiilor naționale.

Potrivit datelor colectate în perioada 12–31 martie 2026, pe baza unui eșantion de 1.054 respondenți din România, 70% dintre participanți apreciază că situația economiei naționale este „rea”, în timp ce 29% o consideră „bună”. La nivelul Uniunii Europene, 60% dintre respondenți au o evaluare negativă, iar 38% una pozitivă.

În privința situației financiare a gospodăriei, 54% dintre românii chestionați s-au declarat mulțumiți, comparativ cu 75% la nivel european.
Pesimismul se menține și în ceea ce privește evoluția economiei în următoarele 12 luni. Aproape jumătate dintre respondenții din România, respectiv 48%, anticipează o înrăutățire a situației economice naționale.
Întrebați care sunt principalele probleme cu care se confruntă țara, 41% dintre români au indicat creșterea prețurilor și inflația drept principala preocupare, în timp ce 27% au menționat situația economică generală.

Datele sondajului indică, în același timp, o percepție relativ favorabilă asupra Uniunii Europene. Un procent de 44% dintre români au o imagine pozitivă despre UE, nivel apropiat de media europeană, de 45%. Totodată, 61% dintre respondenții români se declară optimiști în privința viitorului Uniunii, față de 60% la nivelul blocului comunitar.

Sondajul relevă că românii au mai multă încredere în Uniunea Europeană decât în instituțiile naționale. Astfel, 48% dintre respondenți afirmă că au încredere în UE, comparativ cu 31% care spun că au încredere în Guvern și 25% în Parlament.
La nivel european, conflictul din Orientul Mijlociu, situația internațională și războiul din Ucraina sunt percepute drept principalele provocări externe. În România, 24% dintre participanți au indicat conflictul din Orientul Mijlociu, iar câte 17% au menționat situația internațională și războiul din Ucraina.

În ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina, 56% dintre românii chestionați susțin acordarea de ajutor financiar și umanitar pentru Kiev, comparativ cu 75% la nivelul Uniunii Europene. Totodată, 45% dintre respondenții din România susțin finanțarea de echipamente militare pentru Ucraina, față de media europeană de 56%.
Sondajul a fost realizat în toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, pe un eșantion total de 26.415 interviuri, dintre care 1.054 au fost efectuate în România.

Fostul șef ANPC, Horia Constantinescu, a rămas în afara concertului trupei Metallica desfășurat pe Arena Națională, după ce biletul achiziționat online nu a trecut de verificarea de la intrare.

Acesta a relatat că a parcurs întreg fluxul de acces al stadionului și a ajuns până la ultimul filtru de control, unde a fost informat că biletul nu este valid.

„Am stat la coadă, am mers la pas și când m-am apropiat de ultimul filtru, am aflat că biletul meu nu era ceea ce trebuie”, a declarat Horia Constantinescu, potrivit relatărilor sale publice.

Potrivit acestuia, biletul ar fi fost cumpărat de pe platforma Viagogo, una dintre cele mai cunoscute platforme de revânzare online.

„Se întâmplă și la case mai mari. Biletele la concertul celor de la Metallica s-au dovedit a fi o țeapă”, a mai spus acesta, explicând că a aflat abia la intrare că nu va putea participa la eveniment.