Poliția Română a anunțat miercuri că, în primele zile ale acestei săptămâni, șapte persoane urmărite internațional au fost aduse în țară pentru a-și executa pedepsele sau pentru a fi prezentate instanțelor.

Printre aceștia se numără Marian Plugaru Chirilă, supranumit „Căpcăunul”, un bărbat de 44 de ani din Iași, adus din Franța. Acesta are de ispășit o condamnare de 12 ani de închisoare, primită de la Tribunalul Iași, pentru constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de migranți, trafic de persoane, contrabandă, instigare la furt calificat și favorizarea făptuitorului. „Căpcăunul” are tatuaje distinctive: pe abdomen scrie „Long vehicul”, iar pe scalp, deasupra urechii stângi, este tatuat CNP-ul său.

De asemenea, o femeie de 47 de ani din Gorj, figurând în categoria „most wanted”, a fost adusă din Marea Britanie. Aceasta a fost condamnată de Tribunalul Gorj la 15 ani și 8 luni de închisoare pentru trafic de minori, trafic de persoane, proxenetism și constituire a unui grup infracțional organizat.

Alte persoane aduse în țară includ:

• Un bărbat de 31 de ani din Ialomița, adus din Germania, condamnat la 3 ani, o lună și 20 de zile de închisoare pentru infracțiuni la regimul rutier și regimul fiscal;

• Un tânăr de 26 de ani din Argeș, adus din Spania, condamnat la un an de închisoare pentru infracțiuni rutiere;

• O femeie de 32 de ani din Gorj, adusă din Marea Britanie, condamnată la 15 ani și 8 luni pentru trafic de minori, trafic de persoane și constituire a unui grup infracțional organizat;

• Doi bărbați, unul de 29 de ani din Olt, adus din Italia pentru proxenetism, și unul de 23 de ani din Iași, adus din Spania pentru trafic de droguri, ambii urmăriți internațional și având mandate de arestare preventivă.

Toți cei șapte infractori au fost preluați de autorități și conduși în unități de detenție pentru executarea mandatelor.

Valoarea punctului în ambulatoriu va crește la 6,5 lei, cu aplicare de la 1 ianuarie 2026, a anunțat Alexandru Rogobete, precizând că măsura este rezultatul unor negocieri intense și al unei abordări responsabile față de sistemul de sănătate.

Potrivit acestuia, ambulatoriul reprezintă o componentă esențială a sistemului medical, având un rol major în prevenție, diagnostic precoce și asigurarea continuității îngrijirii medicale. Consolidarea finanțării acestui segment va contribui la reducerea aglomerării spitalelor și la îmbunătățirea accesului pacienților la servicii medicale în timp util.

Finanțarea majorării punctului în ambulatoriu este asigurată din economiile realizate în urma măsurilor adoptate pentru reducerea concediilor medicale fictive. Conform datelor prezentate, aceste măsuri au generat economii de aproximativ 120 de milioane de lei lunar, fonduri care sunt redirecționate către servicii medicale și îngrijirea pacienților.

Alexandru Rogobete a subliniat că, deși în forma inițială a unei ordonanțe privind măsuri fiscale creșterea fusese prorogată, decizia a fost revizuită pe baza unor date clare și a unui impact bugetar calculat. „Un sistem eficient se construiește prin susținerea reală a ambulatoriului, nu prin amânări”, a transmis acesta.

Barajul Paltinu a revenit la normalitate operațională, însă necesită intervenții majore pe termen mediu, a anunțat în această săptămână Administrația Națională „Apele Române” (ANAR).

În prezent, barajul funcționează cu un coeficient de umplere de 53,94%, echivalentul unui volum de 27,781 milioane de metri cubi de apă, suficient pentru a acoperi necesarul de apă brută pentru județul Prahova pe termen mediu și lung, după o perioadă marcată de restricții și intervenții tehnice.

Duminică, 28 decembrie, ANAR a efectuat noi lucrări de stabilizare, repornind ambele hidroagregate de joasă adâncime ale Hidroelectrica, în condiții controlate. Debitului evacuat către lacul de acumulare Voila a fost menținut între 4 și 4,5 metri cubi pe secundă, timp de 10–12 ore, fără impact asupra alimentării cu apă a populației.

ANAR a subliniat că barajul Paltinu are un rol strategic multiplu: alimentare cu apă, producere de energie electrică și protecție împotriva inundațiilor.

Deși sistemul este operațional, instituția avertizează că este necesară continuarea lucrărilor de prevenție, inclusiv extinderea capacităților de stocare, realizarea de rezervoare suplimentare, forarea de puțuri și modernizarea infrastructurii existente.
Pe termen mediu, ANAR anunță că va fi necesară o intervenție majoră, care va include repunerea în funcțiune a echipamentelor de golire de fund și alte proceduri esențiale pentru exploatarea sigură și sustenabilă a barajului.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat inițierea unei consultări publice privind modificări legislative în domeniul medical, cu accent pe prevenție, prin punerea în transparență decizională a unui proiect de Hotărâre de Guvern.

Potrivit ministrului, actul normativ creează cadrul legal necesar pentru ca prevenția „să iasă din zona declarativă și să devină o politică publică aplicabilă”. Rogobete a subliniat că prevenția trebuie să ajungă la oameni din timp, nu să fie invocată doar atunci când boala este deja instalată și opțiunile de intervenție sunt limitate.

Printre modificările propuse se numără introducerea, în cadrul Programului național de prevenire, supraveghere și control al infecției HIV/SIDA, a profilaxiei pre-expunere (PrEP) pentru persoanele neinfectate, dar cu risc de expunere. Măsura este utilizată la nivel european și are o eficiență dovedită în reducerea riscului de infectare.

În domeniul sănătății mintale, proiectul prevede crearea cadrului pentru intervenție timpurie, prin asigurarea accesului la testare rapidă pentru identificarea precoce a consumului de substanțe psihoactive și introducerea evaluării psihologice pentru copiii sub 18 ani.
De asemenea, prin aceeași Hotărâre de Guvern, se propune înființarea a trei programe naționale de sănătate publică:

Programul național de screening pentru cancerul de sân, col uterin și colorectal, care stabilește un cadru coerent de screening la nivel populațional;
Programul național de screening neonatal, destinat identificării precoce a unor afecțiuni grave la nou-născuți;
Programul național de îngrijiri paliative, care vizează extinderea serviciilor pentru pacienții cu boli cronice progresive, inclusiv prin îngrijiri la domiciliu, în ambulatoriu, spitalizare de zi și echipe mobile.
Ministrul Sănătății a precizat că transparența decizională este un instrument de lucru esențial și a invitat specialiștii și publicul să transmită observații și propuneri care să contribuie la dezvoltarea unor programe funcționale și adaptate realităților din sistemul sanitar.

Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European, susține că simplificarea PNRR-urilor reprezintă un avantaj pentru România și poate permite economisirea a miliarde de euro din fonduri europene.

Negrescu, care a coordonat la nivelul PE raportul privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), adoptat recent cu o largă majoritate, a declarat că raportul prevede reguli mai simple, posibilitatea corectării erorilor din planurile naționale și adaptarea PNRR-urilor la realitățile actuale.

„Anul acesta, prin raportul privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, am propus reguli mai simple, posibilitatea corectării erorilor din plan, adaptarea PNRR-urilor la realitățile actuale și continuarea proiectelor prin alte programe operaționale”, a afirmat Negrescu.
El a adăugat că va continua să acționeze la nivel european pentru ca România să nu piardă fonduri europene, subliniind importanța utilizării eficiente a resurselor disponibile.

Plățile efectuate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în domeniul Sănătății au crescut cu aproximativ 240% în semestrul al doilea din 2025, față de prima jumătate a anului, a anunțat luni ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

Potrivit acestuia, în semestrul II din 2025 au fost realizate plăți în valoare de 2,5 miliarde de lei, iar luni au fost finalizate ultimele plăți aferente acestui an prin PNRR.
„Am accelerat plățile, am redus blocajele și am lucrat pentru ca investițiile să fie implementate corect, în termene și cu riscuri cât mai mici”, a declarat ministrul Sănătății.
Datele prezentate arată o creștere constantă a absorbției fondurilor:
– 2023: 108 milioane de lei
– 2024: 1,1 miliarde de lei
– Semestrul I 2025: 735 milioane de lei
– Semestrul II 2025: 2,5 miliarde de lei

În total, Ministerul Sănătății a efectuat plăți de 4,45 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 68,7% din bugetul total alocat sectorului sanitar prin PNRR.

Conform ministrului, fondurile au fost utilizate pentru dotarea a 2.500 de cabinete de medicină de familie cu echipamente de screening și diagnostic, reabilitarea și dotarea secțiilor de terapie intensivă, precum și pentru achiziția de echipamente destinate reducerii infecțiilor nosocomiale în 119 spitale.
De asemenea, finanțarea a vizat înființarea, extinderea și modernizarea ambulatoriilor de specialitate în 69 de spitale, modernizarea și extinderea secțiilor ATI pentru nou-născuți în 37 de unități medicale, digitalizarea spitalelor și a instituțiilor din sănătate, dezvoltarea noii platforme informatice a asigurărilor de sănătate – PIAS, precum și construcția celor opt spitale noi finanțate prin PNRR.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a decontat lucrări în valoare totală de 188.856.668,78 de lei pentru 258 de investiții realizate prin componenta C5 – Valul renovării din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) - a anunțat ministrul Cseke Attila.

Facturile depuse au ca obiective creșterea eficienței energetice, reabilitarea termică, consolidarea, modernizarea și renovarea seismică a unor clădiri publice și blocuri de locuințe.

Situația plăților efectuate este disponibilă pe site-ul MDLPA, la link: https://www.mdlpa.ro/pages/plati.

România se confruntă, în această perioadă, cu o intensificare semnificativă a activității gripale, pe fondul unei răspândiri extinse a virusurilor gripale și a altor infecții virale respiratorii la nivel național, avertizează Ministerul Sănătății.

Autoritățile sanitare precizează că situația epidemiologică este atent monitorizată și fac apel la populație să respecte măsurile de prevenție, pentru a limita transmiterea bolilor și pentru a reduce presiunea asupra sistemului medical.

Ministerul Sănătății recomandă persoanelor care prezintă simptome respiratorii să se adreseze medicului de familie, pentru stabilirea conduitei terapeutice și a necesității izolării la domiciliu. De asemenea, persoanele simptomatice sunt îndemnate să poarte mască de protecție atunci când deplasarea în comunitate este inevitabilă.

Alte măsuri esențiale vizează respectarea etichetelor de tuse și strănut, utilizarea batistei de unică folosință, menținerea unei igiene riguroase a mâinilor, aerisirea frecventă a spațiilor închise și evitarea aglomerațiilor, în special în contextul creșterii numărului de îmbolnăviri.

Un accent deosebit este pus pe vaccinarea antigripală, cu prioritate pentru persoanele din categoriile de risc: vârstnici peste 65 de ani, gravide, persoane imunodeprimate și pacienți cu afecțiuni cronice respiratorii sau cardiovasculare. Totodată, tratamentul antiviral antigripal trebuie administrat exclusiv la recomandarea medicului, mai ales în cazul persoanelor vulnerabile, pentru prevenirea formelor severe de boală.

La nivelul unităților sanitare, autoritățile impun purtarea echipamentului de protecție de către personalul medical și de către persoanele care intră în contact cu pacienții. Programul de vizită al aparținătorilor poate fi limitat, în funcție de evoluția situației epidemiologice.

Personalul medico-sanitar și auxiliar este supus unui triaj epidemiologic zilnic, iar persoanele cu simptome respiratorii sunt încurajate să se izoleze la domiciliu sau să fie redistribuite către activități fără contact direct cu pacienții. De asemenea, spitalele trebuie să asigure stocuri suficiente de antivirale și condiții pentru vaccinarea personalului nevaccinat.

Ministerul Sănătății subliniază că respectarea acestor măsuri este crucială pentru protejarea sănătății publice și pentru limitarea impactului infecțiilor respiratorii asupra sistemului sanitar, urmând ca populația să fie informată constant, în funcție de evoluția datelor epidemiologice.

Asociația Profesională a Medicilor de Ambulator (APMA) acuză Guvernul că amână din nou majorarea punctului per serviciu medical în ambulatoriu, prin așa-numita „Ordonanță trenuleț”, și avertizează că întregul sistem riscă să se blocheze. Reprezentanții APMA fac apel la președintele Nicușor Dan să intervină ca mediator.

„O țară nu e o primărie unde amâni semnarea unui PUZ. Sectoare întregi nu mai funcționează corect”, transmit medicii.

APMA reclamă că Guvernul a promis în iulie creșterea punctului la 8 lei din august, dar termenul a fost amânat succesiv: mai întâi 6,5 lei din octombrie și 8 lei din ianuarie, apoi 6,5 în 2026 și 8 în 2027, iar acum se prorogă pentru 2027–2028. „Ne mint din nou, dar taxele au crescut deja și vor crește din nou”, spun medicii.

Medicii avertizează că subfinanțarea ambulatoriului va afecta pacienții cu boli care depășesc competența medicului de familie și va suprasolicita spitalele. În plus, există riscul ca mulți medici să plece din țară.

APMA susține că medicii de ambulator au fost „demonizați și arătați cu degetul”, în timp ce munca lor nu este apreciată. Reprezentanții asociației reproșează premierului Ilie Bolojan lipsa dialogului de la preluarea mandatului.

„Domnule Președinte, arătați că puteți lua decizii azi! Nu peste o lună sau peste un an. Fiți mediator și haideți să găsim soluții cu cifrele pe masă”, spun medicii.

APMA avertizează că, dacă dialogul nu are loc înainte de adoptarea ordonanței, medicii ar putea suspenda activitatea. „Dacă nu găsiți timp să discutăm, vom fi obligați să lăsăm parafa jos. Vindecați pacienții prin OUG-uri și decrete!”, mai transmit aceștia.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că în 2026 vor avea loc reduceri de personal în anumite locuri, ca parte a măsurilor de eficientizare a administrației publice.

Șeful Guvernului a declarat, într-un interviu la Antena 3 CNN, că anul viitor toate autoritățile vor fi obligate să efectueze un audit de personal, pentru a identifica structurile unde sunt necesare ajustări.

Bolojan a precizat că în 2026 nu vor mai fi luate măsuri dure de austeritate, precum cele aplicate în 2025, estimând o scădere a inflației și condiții pentru relansarea economică în a doua parte a anului viitor.
Prim-ministrul a adăugat că taxele nu vor crește dacă Guvernul și Parlamentul vor menține prevederile actuale, subliniind că prioritățile executive pentru anul viitor rămân reducerea cheltuielilor, atragerea fondurilor europene, colectarea impozitelor și dezvoltarea economică.