Guvernul a adoptat, la inițiativa Ministerului Muncii, o ordonanță de urgență care modifică și completează Legea nr. 200/2006 privind Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale. Noile prevederi vizează protejarea veniturilor pentru peste 5.000 de angajați de la companii aflate în dificultate financiară, precum Damen Mangalia, Liberty Galați și Romaero București.

Actul normativ extinde sfera de aplicare a legii și la angajatorii aflați în concordat preventiv și introduce plafoane majorate pentru creanțele salariale garantate în cazul operatorilor economici de interes strategic. Potrivit noilor reglementări, salariații vor putea beneficia de până la 12 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat, în cazul insolvenței, și până la 6 salarii medii brute pe economie în cazul concordatului preventiv. În prezent, legislația prevede plata creanțelor salariale din Fondul de garantare pe o durată maximă de cinci luni și în limita a cinci salarii medii brute pe salariat, exclusiv în situația insolvenței, fără a ține cont de rolul strategic al angajatorului. Această prevedere rămâne în vigoare, dar este completată prin noile dispoziții care introduc un regim diferențiat pentru companiile cu importanță strategică.

Ordonanța definește pentru prima dată noțiunea de „operator economic de interes strategic”. Sunt vizați acei operatori a căror activitate este esențială pentru apărarea națională, securitatea economică, energetică, alimentară sau socială a statului, pentru funcționarea infrastructurilor critice și pentru menținerea capacităților industriale de apărare. Lista acestor operatori și criteriile sectoriale vor fi stabilite ulterior prin hotărâre de Guvern.

Ministrul Muncii, Florin Manole, a subliniat că măsura are un impact direct asupra a mii de familii: „Protejăm salariile a peste 5.000 de angajați de la Damen, Liberty și Romaero. Pentru mine, este esențial ca oamenii să știe că munca lor este protejată, chiar și în momentele cele mai dificile pentru angajator. Nimeni nu trebuie să rămână fără veniturile pe care le-a câștigat prin muncă cinstită. Am adoptat o ordonanță prin care întărim protecția salariaților și le oferim siguranța că statul este de partea lor, inclusiv atunci când companiile trec prin dificultăți”, a declarat ministrul.

Actul normativ aduce și clarificări privind mecanismul fiscal aplicabil sumelor plătite din Fondul de garantare. Astfel, banii vor fi achitați în cuantum net către salariați, iar agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă din subordinea ANOFM vor vira direct impozitul pe venit și contribuțiile sociale aferente. Pentru cererile aflate deja în curs de soluționare sunt prevăzute dispoziții tranzitorii.

Cseke Attila, ministrul dezvoltării, a semnat 13 noi contracte de finanțare, prin Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny”, în valoare totală de 167.433.418,07 de lei.

Proiectele au în vedere modernizarea infrastructurii rutiere, înființarea sau extinderea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, a rețelelor de canalizare menajeră și a stațiilor de epurare a apelor uzate, precum și a sistemelor inteligente de distribuție a gazelor naturale.

„Continuăm să implementăm proiecte menite să contribuie la dezvoltarea echilibrată a tuturor localităților din țară, deoarece modernizarea infrastructurii rutiere, precum și extinderea rețelelor de alimentare cu apă și canalizare, reprezintă priorități esențiale. Oferim prin aceste proiecte servicii publice și condiții moderne de viață”, a precizat ministrul.

Dobânda la care se împrumută România pe piețele externe a coborât la aproximativ 6,4% pe an pentru obligațiunile pe 10 ani, cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Potrivit acestuia, evoluția vine după decizia de la Curtea Constituțională a României privind reforma pensiilor speciale, jalon inclus în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„Fiecare pas corect făcut înseamnă mai multă încredere din partea piețelor și costuri mai mici de finanțare pentru România. După decizia de ieri a CCR privind reforma pensiilor speciale — o reformă esențială, cerută și de UE pentru accesarea fondurilor din PNRR — obligațiunile României pe 10 ani s-au ajustat cu aproximativ 10 puncte de bază într-o singură zi și sunt cu circa 40 de puncte de bază sub nivelul de la începutul anului”, a transmis ministrul, într-o postare pe Facebook.
Nazare a precizat că menținerea trendului descendent ar însemna cheltuieli mai mici cu dobânzile pe termen lung și un impact pozitiv asupra bugetului.
Reuniți într-o nouă ședință, după cinci amânări, cei nouă judecători ai CCR au stabilit că Guvernul și-a angajat răspunderea asupra legii privind modificarea pensiilor de serviciu cu respectarea prevederilor constituționale, apreciind că au fost justificate urgența și necesitatea adoptării actului normativ.

Comisia Europeană a confirmat că a luat act de decizia Curții Constituționale, iar rezultatul evaluării privind îndeplinirea jalonului din PNRR va fi comunicat autorităților române.
Conform celor mai recente date publicate de Banca Națională a României, datoria externă totală a României a ajuns în 2025 la 227,34 miliarde de euro, în creștere cu 23,83 miliarde de euro față de anul anterior. Din total, 179,43 miliarde de euro reprezintă datorie pe termen lung, iar 125,57 miliarde de euro provin din creditele administrației publice.

Serviciul datoriei externe – rate și dobânzi – a fost de 85,79 miliarde de euro în 2025, din care costurile administrației publice cu dobânzile au însumat 11,48 miliarde de euro, potrivit datelor BNR.

PSD face apel la PNL și USR să înceteze disputele privind controlul asupra fondurilor destinate Programului de relansare economică – singura reformă autentică a actualei Coaliții de guvernare! Pachetul de măsuri trebuie avizat urgent de Ministerul Economiei!

PSD subliniază că programul pe care l-a inițiat încă din luna septembrie 2025 a fost deja întârziat nepermis de mult, fapt care a accentuat declinul economic provocat de măsurile de austeritate adoptate de Guvernul Bolojan în cursul anului trecut.

„După intrarea în recesiune tehnică, România nu își mai permite un nou blocaj asupra acestei reforme, care își propune să încurajeze investițiile noi în sectoarele strategice ale economiei naționale. România are nevoie urgent de stimuli economici pentru a redresa scăderea economică din ultimele două trimestre.

Cele două partide care dispută controlul asupra fondurilor alocate în acest Program ar trebui să dea dovadă de maturitate și să renunțe la orgoliile politice.

Este mai puțin important cine va gestiona acele fonduri! Important e ca reforma să fie demarată cât mai rapid pentru a se evita adâncirea recesiunii economice”, a transmis PSD. 

Corupția și creșterea prețurilor rămân principalele surse de îngrijorare pentru români, relevă cercetarea sociologică „4 ani de război în Ucraina. Impactul profund asupra opiniei publice din România”, realizată de INSCOP Research între 28 ianuarie și 6 februarie 2026, la solicitarea New Strategy Center. Studiul a fost prezentat astăzi în cadrul unei conferințe de presă la Hotel Intercontinental Athenée Palace și oferă o imagine detaliată a percepției românilor asupra direcției țării și a principalelor probleme sociale și economice.

Doar 22,2% dintre români consideră că lucrurile în România merg într-o direcție bună, în creștere ușoară față de 20% în noiembrie 2022. În schimb, 73,1% cred că țara merge într-o direcție greșită, iar 4,7% nu știu sau nu răspund.

Optimiști sunt în special votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare și locuitorii Bucureștiului și ai marilor orașe. Pesimiști sunt votanții PSD și AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural.

Studiul arată că românii consideră că principalele probleme sunt:

• Corupția – 32,2% (față de 21,5% în noiembrie 2023)

• Creșterea prețurilor – 23,6% (constant față de noiembrie 2023)

• Starea de sănătate proprie și a familiei – 13,4%

• Starea sistemului de educație – 11,7%

• Lipsa locurilor de muncă – 9,8%

• Războiul din Ucraina – 6,9%

• Starea infrastructurii – 0,7%

Corupția este preocuparea principală pentru votanții USR și AUR, bărbați, persoane între 45 și 59 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii Bucureștiului și angajații din sectorul public. Creșterea prețurilor este mai îngrijorătoare pentru votanții PSD, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație primară și medie și locuitorii din mediul rural.

Persoanele care menționează starea de sănătate ca problemă majoră sunt votanții PSD, cei de peste 60 de ani și persoanele cu educație primară. Războiul din Ucraina reprezintă principala sursă de îngrijorare pentru votanții PNL și persoanele de peste 60 de ani.

Guvernul a modificat Legea nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, astfel încât salariile restante ale angajaților companiilor strategice să poată fi achitate și în cazul procedurii de concordat preventiv.

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a explicat că măsura permite plata salariilor restante pentru angajații combinatului siderurgic Liberty Galați direct din Fondul de garantare.

Potrivit actului normativ, plafonul sumelor ce pot fi achitate din Fond poate depăși cinci salarii medii brute pe economie, fără a depăși însă 12 salarii medii, în cazul firmelor considerate strategice de Guvern, cu avizul Ministerului Muncii.

De asemenea, Fondul va putea acoperi salarii și alte drepturi salariale restante aferente unei perioade de 12 luni din ultimele 24 de luni. Cererile depuse anterior intrării în vigoare a noilor prevederi vor fi soluționate potrivit legislației aplicabile la momentul depunerii.

Executivul are la dispoziție 60 de zile pentru actualizarea normelor de aplicare ale legii. Totodată, angajatorii strategici vor datora dobândă la nivelul pieței pentru sumele utilizate din Fond.
Reprezentanții autorităților locale susțin că măsura are ca scop protejarea veniturilor angajaților și menținerea stabilității economice în comunitățile dependente de marile platforme industriale.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat joi includerea pe ordinea de zi a ședinței de Guvern a memorandumului privind acordarea bonurilor de masă pentru angajații Complexul Energetic Oltenia.

Guvernul s-a reunit la ora 11:00, iar documentul vizează deblocarea acordării tichetelor de masă pentru salariații companiei energetice.

„Am inclus în ședința de Guvern de astăzi bonurile de masă pentru angajații CE Oltenia”, a transmis ministrul Energiei.
Potrivit acestuia, măsura face parte dintr-un mecanism mai amplu prin care acordarea unor drepturi salariale va fi corelată cu îndeplinirea unor ținte clare de investiții, performanță financiară și profitabilitate la nivelul companiilor din sector.

Anunțul vine în contextul unui protest organizat în fața Palatul Victoria. Minerii și energeticienii din Valea Jiului și Oltenia, alături de salariați de la Hidroelectrica și de la centrala nucleară din Cernavodă, au anunțat o manifestație de patru ore, începând cu ora 13:00.

Sindicaliștii reclamă neacordarea voucherelor de vacanță și a tichetelor de masă la CE Oltenia, situația celor aproximativ 2.000 de angajați cu contracte pe perioadă determinată, precum și lipsa unor soluții privind viitorul minelor Lupeni și Lonea. De asemenea, aceștia avertizează asupra riscului de creștere a prețului energiei în contextul închiderii capacităților pe cărbune fără punerea în funcțiune a unor alternative pe gaz sau nucleare.

Ministerul Dezvoltării a publicat în transparență decizională proiectul de Ordonanță de urgență privind reducerea cheltuielilor și reforma administrației publice centrale și locale, document care vizează eficientizarea aparatului administrativ și consolidarea sustenabilității financiare.

Potrivit instituției, proiectul propune măsuri pentru o administrație publică mai suplă, mai eficientă și mai descentralizată, în varianta agreată la nivelul coaliției de guvernare.
Ministrul dezvoltării, Cseke Attila, a declarat că măsurile urmăresc eficientizarea administrației centrale și îmbunătățirea serviciilor publice oferite cetățenilor.

„Măsurile propuse prevăd o administrație publică mai suplă și mai eficientă, mai multă descentralizare pentru autoritățile publice locale și sustenabilitate financiară pentru acestea. Prin aceste măsuri eficientizăm administrația publică centrală și serviciile publice oferite cetățenilor”, a afirmat ministrul.

Proiectul prevede, în administrația publică locală, o reducere de 30% a numărului total de posturi aprobate, ceea ce ar putea duce, la nivel național, la o diminuare de aproximativ 10% a posturilor ocupate. Autoritățile locale vor putea ajusta, în perioada de tranziție, cheltuielile de personal în funcție de posturile desființate.

Pentru administrația publică centrală, documentul propune o reducere de 10% a cheltuielilor de personal și măsuri pentru consolidarea disciplinei financiare. Reducerile salariale realizate de ministere în anul precedent vor fi luate în calcul la aplicarea acestei diminuări.

Proiectul introduce excepții pentru domenii precum învățământul, cultura, spitalele publice, serviciile de ambulanță, apărarea și ordinea publică, unde sunt prevăzute măsuri compensatorii, inclusiv creșterea vârstei de pensionare pentru militari, modificări privind sporurile din educație și salarizarea în funcție de performanță în sistemul sanitar.

Potrivit Ministerului Dezvoltării, măsurile urmăresc creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale, respectarea țintei de deficit bugetar și consolidarea sustenabilității financiare. Proiectul este în consultare publică, iar propunerile și observațiile pot fi transmise în termen de 10 zile

Curtea Constituțională a României a decis miercuri că legea privind reforma pensiilor speciale ale magistraților este constituțională, după mai multe amânări succesive ale verdictului.

Decizia a fost luată de cei nouă judecători ai Curții, în cadrul unei ședințe decisive asupra proiectului promovat de Guvernul condus de Ilie Bolojan, care își asumase răspunderea în Parlament pentru adoptarea reformei.

Hotărârea CCR este definitivă și general obligatorie, ceea ce înseamnă că legea poate intra în vigoare și produce efecte juridice.
Principalele prevederi ale reformei
Potrivit proiectului adoptat de Guvern și analizat de CCR, legea introduce următoarele modificări:
-pensia de serviciu va fi limitată la maximum 70% din ultimul salariu net, față de nivelul anterior de până la 80% din salariu;
-pensia se calculează pe baza unei formule noi, raportată la veniturile realizate în ultimii ani de activitate;
-vârsta de pensionare va crește treptat, în linie cu sistemul public, până la 65 de ani;
-vechimea necesară pentru pensionare va fi majorată, iar pensionarea anticipată va fi mai restrictivă.
Reforma pensiilor magistraților a fost una dintre cele mai controversate măsuri ale Guvernului, iar Curtea Constituțională a amânat de cinci ori pronunțarea pentru a analiza sesizările formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție și alte instituții.
Guvernul a susținut că modificările sunt necesare pentru a elimina pensionările foarte timpurii și pentru a alinia sistemul la standardele generale, în timp ce criticii au afirmat că reforma ar putea afecta independența justiției.

Președintele României, Nicușor Dan, a oferit noi detalii despre viitoarea sa vizită de stat în Statele Unite ale Americii, precizând că aceasta va avea o componentă economică importantă și va fi organizată după participarea sa la Consiliul Păcii de la Washington.

Declarațiile au fost făcute marți, într-un interviu acordat Radio România Actualități. Șeful statului a afirmat că momentul de neîncredere în relația bilaterală a fost depășit.

„A fost un moment de neîncredere în democrația din România, dar prin nenumăratele intervenții ale Administrației Prezidențiale acel moment a fost depășit”, a declarat Nicușor Dan.

Președintele va participa joi la prima ședință a Consiliului Păcii, inițiat de președintele american Donald Trump. Potrivit lui Nicușor Dan, nu este programată o discuție bilaterală oficială cu liderul american, însă nu este exclusă o întrevedere informală.

„Nu este programată o discuție bilaterală cu agendă”, a spus președintele, menționând că experții români și americani lucrează deja la programul viitoarei vizite de stat.
Șeful statului a confirmat existența unei invitații oficiale și a subliniat că vizita va avea o componentă economică solidă. „Va fi o vizită care va avea o componentă economică, atunci când componentele economice vor fi mature, vizita se va întâmpla”, a precizat acesta.

Printre temele care ar putea figura pe agenda discuțiilor la nivel înalt se numără cooperarea în domeniul energetic, dezvoltarea unui centru de procesare a pământurilor rare la Feldioara, noile reactoare de la Centrala Nucleară de la Cernavodă și consolidarea prezenței militare americane în România.
Președintele nu a avansat un calendar exact pentru vizita de la Washington, subliniind că stabilirea datei depinde de agenda comună și de finalizarea pregătirilor.