Municipiul Iași prin Serviciul de Relații Internaționale este partener într-un nou proiect de cooperare teritorială europeană finanțat prin programul URBACT IV 2021-2027 - ”NextGen YouthWork – Dezvoltarea unui viitor hibrid și durabil de muncă pentru tineri”, ce va fi implementat timp de 3 ani în parteneriat cu alte 9 orașe de pe tot teritoriul Europei: Eindhoven (Olanda) – lider de proiect, Veszprém (Ungaria), Oulu (Finlanda), Perugia (Italia), Cartagena (Spania), Aarhus (Danemarca), Viladecans (Spania), Gdansk (Polonia) Tetovo (Macedonia),

Bugetul total al proiectului este de 849999.75€, bugetul Municipiului Iași fiind de 68.697€

Proiectul NextGen YouthWork își propune să abordeze cele mai presante provocări cu privire la rolul din ce în ce mai mare al digitalizării în viața tinerilor. Proiectul abordează nevoia de strategii pe termen lung pentru a profila Orașul Tineretului Digital / Lucrătorul cu Tineret Digital al viitorului. În același timp, își propune să facă schimb de cunoștințe și experiență între orașele participante pentru a concepe acțiuni pe termen scurt, care să răspundă nevoilor tinerilor pe diverse teme. Astfel de subiecte sunt identificarea de noi domenii de muncă pentru tinerii cu abilități digitale, implicarea acestora în comuniate și participarea politică, accesul mai facil la servicii mai eficiente la îngrijire sau ajutor, dezvoltarea talentelor, combaterea hărțuirii cibernetice.

Obiectivul principal al proiectului NextGen YouthWork se subscrie Obiectivului 4 al Politicii Europene de Coeziune –”O Europă socială mai inclusivă implementând pilonii europeni ai drepturilor sociale și urmărește să creeze o viziune și o strategie pe termen lung pentru munca digitală pentru tineri, care să servească drept platformă pentru a reduce decalajul digital și a se asigura că toți tinerii au accesul la aceleași oportunități și servicii, indiferent de mediul sau statutul socio-economic al acestora. Acest lucru va contribui la obiectivul politicii de coeziune a UE de a promova social incluziunea și egalitatea de șanse. Mai mult, proiectul își propune să promoveze sănătatea fizică și mintală a tinerilor, oferind un acces mai bun la serviciile digitale pentru tineret.

NextGen YouthWork contribuie și la Obiectivul 1 al Politicii de Coeziune PO1 (O Europă mai dezvoltată și mai inovatoare) prin promovarea dezvoltării și inovării inițiativelor digitale de muncă pentru tineri prin oferirea tinerilor lucrători a abilităților necesare pentru a utiliza în mod eficient platformele și oportunitățile digitale existente, precum și la Obiectivul 2 PO 2 (O tranziție mai ecologică, cu emisii reduse de carbon către o economie cu zero carbon și o Europă rezistentă) prin inițiative digitale de muncă pentru tineret care sunt durabile și ecologice. Prin utilizarea soluțiilor digitale și reducerea nevoii de resurse fizice, proiectul poate reduce amprenta de carbon și poate contribui la tranziția către o Europă mai verde.

Acest proiect reprezintă pentru Primăria Municipiului Iași o bună oportunitate pentru a realiza un schimb de bune practici la nivel european, de a prezenta Municipiul Iași și proiectele de succes pe platforme de specialitate europene și în cadrul a peste 10 seminarii/conferințe internaționale și de învăța din experiența altor autorități în domeniul digitalizării și implicării tinerilor în viața comunității.

Stabilitatea guvernamentală și fiscală, susținerea investițiilor publice și atragerea unui volum cât mai consistent de fonduri europene au fost principalele teme ale reuniunii de lucru a premierului Marcel Ciolacu și membri ai Guvernului cu reprezentanții Camerei Franceze de Comerț și Industrie în România.

”Îmi doresc un dialog permanent cu mediul de afaceri pentru că doar împreună, prin consultare, vom găsi cele mai bune soluții care să ducă la implementarea proiectelor de investiții și creșterea economiei românești, estimată la 3,5% în acest an. În bugetul pentru 2024 am prevăzut un nivel record de investiții publice, de aproximativ 7% din Produsul Intern Brut. Împreună cu măsurile de combatere a evaziunii fiscale, de reducere a cheltuielilor publice și a deficitului bugetar asigurăm echilibrul bugetar al României. La nivelul Guvernului, nu avem în vedere noi taxe și impozite în acest an”, a afirmat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

Guvernul României va continua demersurile de pregătire, pe toate palierele, pentru aderarea României la OCDE, proces ce aduce beneficii mediului de afaceri, prin preluarea practicilor economiilor dezvoltate, a menționat șeful Executivului.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a avut o întâlnire în format online cu reprezentanții Asociaţiei Municipiilor din România. Consultările s-au axat asupra modului în care Guvernul poate susține, în continuare, activitatea autorităților locale, precum și finanțarea proiectelor de dezvoltare derulate de acestea cu fonduri accesate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Programul ”Anghel Saligny” și prin Planul Național de Investiții.

Șeful Executivului și ceilalți reprezentanți ai Guvernului au evaluat propunerile venite din partea Asociației Municipiilor din România, care au solicitat, până la jumătatea lunii februarie, când este prevăzută închiderea execuției bugetare la nivelul administrațiilor locale, un mecanism de compensare a efectelor deciziei Curții Constituționale privind măsura de redirecționare a banilor încasați din impozite locale.

Șeful Executivului a solicitat, totodată, Asociației Municipiilor din România o listă cu problemele considerate prioritare, urmând ca în baza acesteia, în perioada imediat următoare, să fie analizate măsurile necesare și sursele de finanțare.

”Dorința Guvernului este ca oportunitățile de finanțare prin fonduri europene și prin programe naționale să poată fi valorificate în continuare prin investiții, iar continuarea proiectelor asumate este esențială în acest sens”, a dat asigurări premierul Marcel Ciolacu.

Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit cu reprezentanții organizațiilor non-guvernamentale și ai companiilor care fac sponsorizări. La final, șeful Guvernului a anunțat că vor fi păstrate transparența și predictibilitatea mecanismului de sponsorizări.

Premierul a avut o întâlnire cu reprezentanți ai organizațiilor non-guvernamentale și ai companiilor care fac sponsorizări. Aceasta s-a desfășurat la Palatul Victoria.
„Guvernul României și eu, în calitate de prim-ministru, apreciem munca organizațiilor non-guvernamentale și impactul pe care proiectele acestora îl au pentru societatea românească. Dorim să păstrăm transparența și predictibilitatea mecanismului de sponsorizări, fără a aduce prejudicii acestui regim prin modificările legislative”, a declarat prim-ministrul Marcel Ciolacu prin intermediul unui comunicat de presă al Guvernului.

Părțile au convenit că formularul D177 va rămâne în vigoare, iar data până la care va putea fi utilizat de companii este 25 mai a anului, data de depunere a declarației de impozit. Prevederile privind acordarea procentului de 20% din impozitul pe profit datorat rămân nemodificate.
Un alt subiect clarificat în cadrul consultărilor s-a referit la deductibilitatea sponsorizărilor acordate de microîntreprinderi și de persoanele care realizează venituri extra salariale. Urmare a clarificărilor aduse de reprezentanții Guvernului cu privire la modificarea regimului microîntreprinderilor, a fost stabilit de comun acord că modificările preconizate de Guvern nu vor afecta semnificativ nivelul sponsorizărilor.

Premierul Marcel Ciolacu a avut miercuri, la Palatul Victoria, o întâlnire cu delegația Fondului Monetar Internațional condusă de Jan Kees Martijn, aflată în România pentru misiunea anuală de evaluare.

Prim-ministrul a transmis că „Guvernul României este puternic angajat în susținerea creșterii economice, reducerea cheltuielilor publice și combaterea evaziunii fiscale. În cadrul întâlnirii cu delegația FMI a fost analizată evoluția economiei românești, în contextul provocărilor din ultima perioadă, a mai comunicat premierul.

„Creșterea noastră economică se bazează pe investiții. Susținem cu prioritate proiectele de infrastructură, în special în transporturi, având în vedere faptul că investițiile în acest domeniu au cel mai mare grad de multiplicare în economie. Acordăm aceeași atenție proiectelor de investiții în sănătate și educație pentru că, în egală măsură, ne preocupă creșterea calității vieții cetățenilor noștri”, a subliniat șeful Executivului.

De asemenea, prim-ministrul a menționat proiectele guvernamentale pentru susținerea directă a dezvoltării și investițiilor în sectorul materialelor de construcții și în industria alimentară, domenii importante pentru economia românească.

Premierul a punctat și importanța proiectului de lege asupra căruia Guvernul și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului pentru consolidarea veniturilor bugetare.

„Pentru reducerea cheltuielilor bugetare și combaterea evaziunii fiscale, digitalizarea ANAF în ritm accelerat este prioritate națională. Toate instituțiile statului cu atribuții în domeniu – Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor, ANAF - au ca prioritate stabilirea de măsuri speciale pentru combaterea evaziunii și pentru creșterea colectării veniturilor bugetare. Totodată, prin proiectul de lege asupra căruia ne-am angajat răspunderea în fața Parlamentului vom crea cadrul legal pentru ca ministerele să se reorganizeze prin desființarea sau comasarea autorităților din subordine”, a declarat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

Potrivit Guvernului „șeful misiunii FMI în România, Jan Kees Martijn, a apreciat imaginea de care se bucură economia României, care înregistrează creștere și are un rol pregnant în regiune”.
De asemenea, șeful misiunii FMI a afirmat că „pachetul fiscal anunțat de Guvern este un pas important în direcția corectă, iar reforma ANAF este esențială. În acest context, reprezentanții delegației au menționat că FMI va continua să sprijine, prin acordarea consultanței tehnice, reformarea și digitalizarea ANAF”.

Totodată, șeful misiunii FMI în România a arătat că „discuțiile cu Banca Națională a României au relevat faptul că sistemul monetar este sănătos și stabil.”

La întrevederea de la Palatul Victoria din delegația guvernamentală condusă de premierul Marcel Ciolacu au făcut parte vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Oprea.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că avem cea mai mare evaziune fiscală din Uniunea Europeană, peste 10% din PIB, respectiv 160 de miliarde de lei. 

„Vreau să vă anunţ cu tristeţe că avem cea mai mare evaziune fiscală din Uniunea Europeană, peste 10% din PIB, respectiv 160 de miliarde de lei. Asta este realitatea”, a spus premierul într-o conferinţă de presă la Ministerul Transporturilor.

Potrivit premierului, impozitarea cu 70% a veniturilor nedeclarate nu este singura măsură din pachet.

”Sunt foarte multe măsuri pe combaterea evaziunii. Şi am văzut, în presă, în ultimul timp, că nu se mai joacă nimeni, instituţiile statului, Ministerul de Interne. A început nimeni să nu se mai joace în ceea ce priveşte drogurile şi evaziunea fiscală. Cred că e un început corect", a declarat premierul Ciolacu

Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, a declarat marți că pachetul de măsuri fiscale realizat de Guvern va fi anunțat în luna septembrie.

Anunțul va fi făcut de reprezentanții coaliției de guvernare. Tot în luna septembrie, guvernanții vor încheia discuțiile cu specialiștii Comisiei Europene pe marginea măsurilor fiscale.

„Luna septembrie este luna de referință... cât de curând posibil coaliția de guvernare va anunța data la care se va asuma răspunderea asupra pachetului de măsuri”, a spus Marcel Boloș.
Ministrul de Finanțe a arătat că la finalul lunii august gaura bugetară era de 2,66% din PIB, având valoarea de 43 de miliarde de lei.

Ministrul Transportului, Sorin Grindeanu, a cerut conducerii CFR Infrastructură să grăbească lucrarea de pe linia de cale ferată Apața-Cața. În caz contrar, ministrul anunță măsuri dure.

Sectorul Apața-Cața din județul Brașov face parte din Coridorul feroviar Rin- Dunăre

„Progres extrem de slab pe șantierul liniei de cale ferată Apața-Cața (28,2 km), parte a Coridorului feroviar Rin- Dunăre. Contractul, semnat în anul 2020, a ajuns la doar 17,5 % progres fizic și în continuare se prefigurează întârzieri. Am solicitat conducerii CFR Infrastructură să ia toate măsurile necesare pentru ca lucrările de reabilitare să se finalizeze la sfârșitul anului viitor”, a comunicat Grindeanu, pe Facebook.

Ministrul Transportului îi amenință pe constructori cu sancțiuni dure.

„În cazul în care situația nu se îmbunătățește, mă aștept să fie aplicate sancțiuni contractuale dure. Este un proiect important pentru transportul feroviar românesc și european pe care Asocierea de constructori greci, francezi și români trebuie să îl trateze cu maximă seriozitate”, a precizat Sorin Grindeanu.

Problemele din sistemul penitenciar au fost dezbătute de Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, împreună cu directorii închisorilor din România. Împreună facem faţă tuturor provocărilor din sistem, a fost concluzia demnitarului.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, s-a întâlnit la sediul ministerului cu toţi directorii de penitenciare din țară.

„Dialogul a fost constructiv şi s-a concentrat pe activitățile poliţiştilor de penitenciare, realizările și provocările cărora aceştia le fac faţă zilnic. I-am asigurat de tot sprijinul meu şi de faptul că, în calitate de ministru al justiţiei, rămân un partener al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Am avut deja întâlniri cu reprezentanţii sistemului judiciar din mai multe judeţe şi am vizitat şi penitenciarele din zonele respective. O să mai urmeze multe astfel de vizite, pentru că vreau să ajung la fiecare unitate din ANP”, a spus ministrul Justiției.

Alina Gorghiu a analizat toate problemele cu care se confruntă sistemul în prezent.

„Poliţiştii de penitenciare sunt profesionişti şi le-am mulţumit pentru modul în care stăpânesc acest sistem. I-am felicitat pentru cum gestionează situaţiile sensibile, dar am vorbit şi despre: deficitul de personal; condiţiile sanitare şi asistenţa medicală; necesitatea investiţiilor pentru asigurarea unui grad de independenţă financiară; stadiul lucrărilor de investiţii deja începute, precum şi respectarea calendarului privind construcţia de noi locuri de detenţie; dezvoltarea şi implementarea programelor de reintegrare socială a persoanelor condamnate; progresele semnificative în ceea ce priveşte condiţiile de detenţie (lucrări de amenajare şi de modernizare); faptul că, la nivelul ANP există aproximativ 5800 deţinuţi care prestează muncă, dintre care aproximativ 2200 pentru agenţi economici privaţi, iar restul în interiorul penitenciarului în care execută pedeapsa ; noua grilă de salarizare. Acest parteneriat, ministru-ANP, va avea în continuare ca bază dialogul constructiv. Le-am transmis că ne vom întâlni trimestrial”, a precizat ministrul Justiției, Alina Gorghiu.