Ministrul Educaţiei a explicat în ce constă evaluarea standardizată interdisciplinară digitalizată care ar urma să înlocuiască tezele semestriale, pe care spune că o susţine şi că ar fi venit din partea Consiliului Naţional al Elevilor. Cîmpeanu a dat mai multe detalii despre această procedură, a spus că elevii vor fi evaluaţi nu de profesorul de la clasă ci de doi evaluatori care nu se cunosc între ei, iar evaluarea ar urma să fie la nivel de item, pentru a putea cunoaşte lacunele. Ministrul a spus că acum aşteaptă ca experţii în ştiinţele educaţiei să spună dacă această evaluare va fi obligatorie sau nu. Ministrul a anunţat noua structură a anului şcolar 2022-2023, anul fiind împărţit pe module de predare-învăţare, în locul semestrelor:
5 septembrie – 21 octombrie – modulul 1
22-30 octombrie – vacanţa de toamnă pentru toţi elevii
31 octombrie – 22 decembrie – modulul 2
23 decembrie – 8 ianuarie 2023 – vacanţa de iarnă
9 ianuarie – 6 aprilie – modulele 3 şi 4
7 aprilie – 18 aprilie – vacanţa de primăvară
19 aprilie – 16 iunie – modulul 5
17 iunie – 4 septembrie – vacanţa de vară.
Vacanţa din luna februarie 2023 va fi decisă de fiecare inspectorat şcolar judeţean pentru toate şcolile din judeţ în perioada 6-24 februarie şi va avea o durată de o săptămână.

Toate clasele vor fi dotate cu table inteligente, a anunţat ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, într-un briefing de presă la Guvern. Pentru această „reformă radicală”, cum a numit-o oficialul, autorităţile române au de îndeplinit, până la 31 martie, un jalon în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Este vorba despre adoptarea, prin ordin de ministru, a „definiţiei standardelor tehnice de dotare a claselor din şcolile româneşti şi a laboratoarelor de informatică”. Ministrul a dat asigurări că profesorii vor putea scrie pe tablele interactive la fel de simplu cum scriu şi pe cele clasice.
"O reformă pe care o apreciez ca fiind radicală este aceea a trecerii de la stilul clasic, cu creta pe tablă, la tabla inteligentă, interactivă. Sunt în măsură să vă precizez că este vorba de accesul tehnologiei de ultima oră, pentru că, fără a dori să intru în detaliu, ştiţi că mai există nişte… existau table interactive, care presupuneau existenţa unui videoproiector şi care presupunea un proces foarte complicat de calare în 9 puncte, 16 puncte, 25 de puncte etc. Nu. Aceste table interactive pe care le dorim în fiecare clasă din şcolile româneşti nu necesită un proces foarte complicat de utilizare şi acele cadre didactice care sunt mai puţin familiarizate încă cu mediul digital vor putea să scrie normal pe acea tablă, exact aşa cum scriu şi cu creta, având avantajul că ceea ce predau la clasă se poate transfera, ştiţi foarte bine, instantaneu, pe telefoane, tablete, laptopuri pe care le utilizează elevii. Deci, insist asupra acestei reforme, pentru că este o schimbare radicală a şcolilor româneşti" a spus ministrul Educaţiei. Probabil că nici elevii nu vor mai avea nevoie să-şi ia notiţe, vor face doar poze sau filmuleţe cu tabla.

Camera Deputaţilor a decis, marţi, instituirea în 11 aprilie a Zilei educaţiei financiare, adoptând un proiect de lege în acest sens, potrivit Agerpres. Potrivit proiectului, Parlamentul, Ministerul Finanţelor, Ministerul Educaţiei, Banca Naţională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Institutul de Studii Financiare, precum şi alte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale pot organiza, de Ziua educaţiei financiare, manifestări publice, simpozioane, seminarii, mese rotunde sau alte tipuri de evenimente publice.
Camera Deputaţilor este for decizional pentru acest proiect de lege. Actul a fost trimis la Administraţia Prezidenţială pentru promulgare. Legea intră în vigoare după publicarea ei în Monitorul Oficial.

Banii necesari pentru eventuala acordare a unor vouchere familiilor cu venituri mici ar putea fi folosiţi pentru asigurarea cheltuielilor de after-school, timp de doi ani, pentru toţi copiii din clasele 0 – IV, a declarat marţi ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Cseke Attila, citat de Agerpres. Întrebat într-o conferinţă de presă cum comentează posiblitatea acordării de vouchere sub forma unui pachet de măsuri, Cseke Attila a arătat că o astfel de măsura nu s-a discutat în coaliţia de guvernare.
"Din câte cunosc eu, o asemenea măsură nu a fost discutată în coaliţie, nici valoarea acestor vouchere. Noi propunem în schimb, dacă tot există această sumă necesară pentru emiterea acestor vouchere, calculul nostru arată ca pentru toţi copiii din clasele 0 – IV se poate asigura din aceasta sumă tot ceea ce este necesar să poată rămâne în after-school, după programul normal de şcoală, pe timp de doi ani. Noi credem că, dacă tot avem această sumă, aici ar putea fi o soluţie mai bună", a precizat ministrul Dezvoltării.
El a adăugat că o astfel de sumă poate asigura masa în cadrul programului afterschool, după programul normal de şcoală, alături de alte cheltuieli necesare. "Avem un segment de care tot vorbim, legat de familii, de copii şi de natalitate şi v-am dat o măsura care credem noi că ar fi necesară, dacă avem disponibilitate financiară în domeniu", a completat Cseke Attila. Agerpres scrie că PSD va propune, în pachetul de măsuri ce urmează a fi elaborat în coaliţia de guvernare, acordarea de vouchere de 50 de euro la fiecare două luni pentru ca familiile cu venituri mici să îşi cumpere alimente de bază.

Proiectul de lege care elimină renunţarea voluntară la titlul de doctor din Legea Educaţiei a fost reîntors în Comisia de învăţământ, după cum a anunţat ieri senatorul Ştefan Pălărie. „Iar azi, când legea putea fi votată, a fost oprită de o mână invizibilă, ca prin miracol, şi întoarsă la Comisie, pentru motive necunoscute”, a scris senatorul pe Facebook. Amintim că săptămâna trecută Edupedu.ro a scris că propunerea legislativă a fost sprijinită cu unanimitate în Comisia pentru învăţământ din Senat.
„Astăzi am fi avut posibilitatea să trimitem către promulgare, la Cotroceni, aceasta lege care îşi propunea să elimine posibilitatea de renunţare voluntară la titlul de doctorat, pe care un om, teoretic, îl munceşte trei ani, cinci ani pentru a-l putea obţine”, a declarat ieri senatorul USR.
El a menţionat că renunţarea voluntară la titlul de doctor este neconstituţională: „Această renunţare la doctorat era nu numai neconstituţională, aşa cum are reieşit din decizia nr. 624 din octombrie 2016. Nu numai că ajunge să creeze o situaţie paradoxală – cineva care a obţinut inclusiv beneficii ca angajat la stat: de promovare sau de acces la funcţii publice şi de primire a unui spor de doctorat, să poată să ajungă să renunţe la aceste lucruri”.
„Ce este şi mai uimitor este că Guvernul, printr-un aviz dat şi semnat de către premierul Nicolae Ciucă, era în favoarea acestei legi de eliminare a posibilităţii de renunţare. Mai mult decât atât, am obţinut săptămâna trecută un raport în unanimitate, în comisia de specialitate, adică la Învăţământ, iar astazi când legea putea să meargă către promulgare la Cotroceni, în mod miraculos, a fost reîntoarsă la comisie pentru motive necunoscute”, a declarat Ştefan Pălărie.

Pregatirea examenelor de la finalul învăţământului gimnazial şi liceal, organizată la nivel naţional de Ministerul Educatiei în anul şcolar 2021 – 2022, a început luni, 28 martie, cu simularea probei scrise de Limba şi literatura română din cadrul examenului naţional de BAC 2022. Au fost prezenţi la examen aproape 120.000 de elevi, potrivit datelor centralizate de ministerul Educaţiei, într-un comunicat de presă.
Potrivit informaţiilor furnizate de inspectoratele şcolare judeţene (ora de referinţă: 16:00), la această probă au fost prezenţi 119.486 de elevi din cei 151.906 elevi înscrişi la începutul anului şcolar curent în clasele a XII-a/zi şi a XIII-a seral/frecvenţă redusă. Asta înseamnă 78,66% prezenţă. Pentru tentativă de fraudă au fost eliminaţi 8 elevi.
Calendarul simularilor pentru BAC 2022:
28 martie 2022 – Simulare proba E a) – Limba şi literatura română;
29 martie 2022 – Simulare proba E c) – proba obligatorie a profilului;
30 martie 2022 – Simulare proba E d) – proba la alegere a profilului şi specializării;
31 martie 2022 – Simulare proba E b) – Limba şi literatura maternă;
14 aprilie – afişarea rezultatelor.
Rezultatele vor fi analizate la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ prin discuţii individuale cu elevii, dezbateri la nivelul clasei, şedinţe cu părinţii, precum şi la nivelul consiliului profesoral, în vederea adoptării unor măsuri adecvate fiecărei situaţii în parte, scopul fiind îmbunătăţirea performanţelor şcolare.

„Sunt tablete, care există în şcoli, stocuri suplimentare, care nu au fost distribuite, pentru că s-au dublat cantităţile de tablete achiziţionate de guvern, tablete achiziţionate de primării, tablete obţinute din alte surse, precum donaţii. Deci, există stocuri suplimentare. Din aceste stocuri suplimentare se vor distribui tablete copiilor ucraineni”, a declarat ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, sâmbătă, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria. El a spus că sunt atât copii ucraineni care au fost înscrişi ca audineţi în sistemul de învăţământ românesc, cât şi cei care vor să continue şcoala după curriculum ucrainean, aceştia din urmă fiind categoria cea mai numeroasă.
„Cea de a doua categorie, care este cea mai numeroasă, este aceea a elevilor ucraineni care doresc să continue şcoala după curriculum ucrainean. Pentru acest lucru, au nevoie de sprijin logistic, în primul rând, din partea şcolilor româneşti, este vorba de spaţii, este vorba de echipamente electronice care le vor fi puse la dispoziţie”, a spus ministrul Cîmpeanu.
El a mai precizat că „aceasta decizie are legătura cu siguranţa şi cu ceea ce au anunţat autorităţile ucrainene că suspendă examenele naţionale în acest an. Este suficient să frecventezi cursurile online pentru a avea certificat de absolvire, fie că vorbim de gimnaziu, fie că vorbim de liceu.”

Elevii de clasele a XII-a şi a XIII-a susţin astăzi, 28 martie 2022, proba scrisă a simulării la Limba şi literatura română, potrivit calendarului. Probele din cadrul simulării naţionale încep la ora 9:00, moment în care, în fiecare sală, se deschid plicurile sigilate care conţin subiectul multiplicat. Ministerul Educaţiei va publica subiectele la ora 15, cu baremele de notare. Accesul elevilor în săli este permis până la ora 8:30, după cum se arată în procedura privind organizarea şi desfăşurarea simulărilor naţionale.
Repartizarea elevilor pe săli se realizează astfel încât aceştia să fie aşezaţi câte unul în bancă, în ordine alfabetică, pe fiecare clasă, astfel încât obiectiv colectivele de elevi să nu fie amestecate, prevede procedura. Timpul destinat elaborarii unei lucrări scrise pentru fiecare din probele simulării examenului naţional de Bacalaureat este de trei ore, începând din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fiecărui elev.

“Noile standarde elaborate de ARACIS pentru fiecare domeniu vor fi de fapt completări la standardele deja existente pentru fiecare domeniu, completări care vor viza recunoaşterea” cursurilor online, a declarat pentru Edupedu.ro ministrul Educaţiei. Întrebat dacă universităţile îşi vor pierde automat acreditarea, în momentul apariţiei noilor standarde ARACIS care vor permite predarea digitală, Sorin Cîmpeanu a răspuns: “Categoric nu. Nu are nimeni dreptul să arunce în aer un sistem de învăţământ. Nu”.
Amintim că ministrul Educaţiei a anunţat ca va modifica Legea educaţiei astfel încât universităţile să poata preda online, însă o vor putea face începând de anul universitar viitor, pentru că va fi nevoie ca ARACIS să elaboreze standarde de calitate care să prevadă ponderea activităţilor online, „diferenţiat în funcţie de domeniul de studiu – spre exemplu, ştiinţe medicale sau ştiinţe inginereşti sau ştiinţe socio-umane sau arte” şi în funcţie de ciclurile de studii licenţă, master sau doctorat, susţine oficialul.

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, anunţă că numărul elevilor ucraineni audienţi în şcolile din România, pe curriculum românesc, va fi de 1.140 la începutul săptămânii viitoare, dintr-un total de aproape 34.000 de minori ajunşi în ţara noastră în urma conflictului armat din Ucraina, transmite Agerpres.“Din cei aproape 79.000 de refugiaţi care au rămas pe teritoriul României, peste 40%, mai exact 43%, sunt minori, este vorba de 33.691 de minori. Dintre aceştia, peste 24.000 au vârsta şcolară. Am avut întrevederi, atât cu elevii, cât şi cu profesori din Ucraina. În urma acestor discuţii a rezultat foarte clar că sunt două categorii de elevi. În primul rând sunt acei elevi care doresc şi au făcut cerere pentru a fi audienţi în sistemul de învăţământ românesc, pe curriculum românesc. Săptămâna trecută am avut 601 elevi înscrişi ca audienţi în şcolile din România, în acest moment avem 810 elevi înscrişi în şcolile din România şi mai sunt de procesat încă 330 de cereri, până la 1.140. Deci, la începutul săptămânii viitoare vom avea 1.140 de elevi înscrişi în şcolile din România pe curriculum românesc, dintr-un total de aproape 34.000”, a declarat Sorin Cîmpeanu sâmbătă, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.