Creşele preluate în toamnă de Ministerul Educaţiei de la primării, adică 148 de creşe dintr-un total de 395 câte funcţionează în România, vor opera conform structurii anului şcolar de la gradiniţă, cu vacanţe în aceeaşi perioadă, adică vor fi închise pe perioada vacanţelor şcolare, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern pus în dezbatere publică de Ministerul Educaţiei. Mai exact, potrivit textului din proiect, articolul 12 prevede: „Structura anului şcolar pentru unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară prevazute la art. 1, alin.(3) şi art.6, alin.(1) este aceeaşi cu cea stabilită pentru învăţământul preşcolar.” Însă, „unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară cu program prelungit funcţionează pe tot parcursul anului, inclusiv în timpul vacanţelor şcolare, perioadă în care se organizează activităţi educaţionale recreative. "În vederea asigurarii personalului didactic de predare necesar în creşele din cadrul sistemului de educaţie, pentru ocuparea pe perioadă determinată a funcţiei didactice de educator-puericultor se acceptă şi absolvenţi ai liceului pedagogic sau ai unei şcoli echivalente, cu specializarea educatoare, care au urmat sau vor urma, până la 1 septembrie 2025, cursuri de educaţie timpurie în cadrul proiectelor derulate de Ministerul Educaţiei cu terţi, absolvenţi cu diplomă de licenţă, specializarea pedagogia învăţământului preşcolar şi primar care au urmat sau vor urma, până la 1 septembrie 2025, cursuri de educaţie timpurie în cadrul proiectelor derulate de Ministerul Educaţiei cu terţi, precum şi absolvenţi ai programelor de masterat didactic cu specializarea educaţie timpurie.”

Ministerul Educaţiei a publicat o listă cu întrebările frecvente privind Programul Naţional pentru Reducerea Abandonului Şcolar (PNRAS). Una dintre ele face referire la remunerarea echipei de proiect şi răspunsul a fost că nu sunt eligibile cheltuielile cu managementul de proiect. Acest program este finanţat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), în valoare de 543 de milioane de euro.
Amintim că cererile de finanţare se pot depune online până la data de 14 martie, ora 16:00, pe platforma UEFISCDI, după ce a fost prelungită cu o zi perioada de depunere a aplicaţiilor prin ordinul de ministru nr. 3.326/03.03.2022. Acest ordin nu se află pe portalul Ministerului Justiţiei.
În prima rundă de finanţare sunt prioritizate peste 1.700 de şcoli. Depunerea cererii de finanţare se realizează din contul electronic creat de directorul unităţii de învăţământ.

Ministerul Educaţiei oferă prin intermediul programului EURO 200, un ajutor financiar în vederea stimulării achiziţionării de calculatoare. Beneficiarii acestui program sunt studenţii învăţământului de stat acreditat, în vârstă de până la 26 de ani, care provin din familii cu un venit lunar de maximum 250 lei pe membru de familie.
Pentru a beneficia de acest sprijin, studenţii trebuie să depună un dosar cu documente doveditoare, nefiind necesară deplasarea la secretariatul facultăţii, ci transmiterea prin servicii de curierat sau prin intermediul poştei electronice.

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, va susţine joi, de la ora 14:00, o declaraţie de presă, potrivit unui anunţ al ministerului. Declaraţia va fi făcută de la sediul instituţiei. Anunţul vine în contextul în care autorităţile nu au mai prelungit starea de alertă, iar o serie de reguli au revenit la forma iniţială, dinainte de declanşarea pandemiei de Coronavirus. Reamintim că într-o intervenţie la B1TV a anunţat miercuri seara că elevii încadraţi în grupe de risc vor putea învăţa în sistem hibrid, la solicitarea părinţilor, anunţă ministrul Educaţiei, iar pentru acest lucru urmează să fie emis un ordin de ministru.

„Ministerul Educaţiei a transmis o circulară către toate inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti prin care informează că, începând cu data de 9 martie 2022, va înceta starea de alertă instituită pe teritoriul României. Prin urmare, încetează şi măsurile sectoriale privind educaţia cu aplicabilitate în starea de alertă, conform Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de Covid-19, cu modificările şi completările ulterioare.
Ordinul comun al ministrului educaţiei şi ministrului sănătăţii nr. 5.338/2015/2021 pentru aprobarea măsurilor de organizare a activităţii în cadrul unităţilor/instituţiilor de învăţământ în condiţii de siguranţă epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2, cu modificările şi completările ulterioare, emis în baza Legii nr. 55/2020 şi OUG nr. 141/2020, a fost abrogat astăzi, 8.03.2022 (prin ordinul comun al ministrului educaţiei şi ministrului sănătăţii nr. 3.343/707/08.03.2022).
Astfel, începând cu data de 9 martie 2022, nu se mai suspendă cursurile cu prezenţă fizică în funcţie de numărul de cazuri de infectari sau de gradul de ocupare al paturilor destinate bolnavilor Covid-19.
Clasele/grupele/unităţile de învăţământ care la data încetării stării de alertă funcţioneaza în sistem online vor continua să funcţioneze în acest sistem până la sfârşitul perioadei dispuse în deciziile de suspendare a activităţii cu prezenţă fizică.
De asemenea, preşcolarii, elevii şi personalul din unităţile de învăţământ care la data încetării stării de alertă se află în carantină sau izolare vor respecta perioada prevăzută în deciziile în baza cărora s-au instituit respectivele măsuri.
Pentru elevii cu boli cronice, Ministerul Sănătăţii, în colaborare cu Ministerul Educaţiei, va stabili măsuri suplimentare de protecţie pentru asigurarea dreptului la educaţie în condiţii de siguranţă sanitară. Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii subliniază necesitatea respectării cu stricteţe a regulilor de igienă personală şi în cadrul colectivităţii, urmând să emită un set de recomandări astfel încât procesul de învăţământ să se desfăşoare în condiţii de siguranţă epidemiologic".

Numărul studenţilor veniţi din Ucraina, în România, în ultimele 4 zile ajuns la “aproape 10.000“, le-a spus ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, omologilor săi din Uniunea Europeană, potrivit unui comunicat al Ministerului Educaţiei. Pe 4 martie, în urmă cu 5 zile, numărul era la jumătate, potrivit declaraţiei aceluiaşi oficial, făcută la reuniunea Agenţiei Universitare a Francofoniei. „România a primit pe teritoriul său, până în acest moment, mai mult de 300.000 de refugiaţi. 80 000 dintre aceştia au rămas pe teritoriul României. Aproape 10.000 dintre refugiaţi sunt studenţi“, a declarat ministrul.
Acesta a prezentat măsurile anunţate de Guvern pentru copiii şi studenţii refugiaţi, măsuri care au fost publicate în Monitorul Oficial marţi seara. Cîmpeanu “şi-a axat intervenţia pe necesitatea statelor membre de a raspunde rapid şi pe măsura provocărilor cu care se confruntă sistemele de învăţământ superior, cercetare şi inovare“, potrivit comunicatului. Reuniunea miniştrilor învăţământului superior şi cercetării din UE are ca temă „Coordonarea politicii UE de cooperare internaţională în materie de cercetare, inovare şi învăţământ superior” şi a avut loc la Marsilia, în Franţa, în perioada 7-8 martie.
Cîmpeanu a men?ionat şi Planul special pentru Ucraina, elaborat de Agenţia Universitară a Francofoniei, al cărui preşedinte este, prin care se oferă sprijin concret şi complex studenţilor care provin din cele 13 universităţi ucrainene, membre ale Francofoniei universitare.

Problema “cadrului legal” pentru predarea şi evaluarea online în facultăţi poate fi “rezolvată rapid” printr-o ordonanţă de urgenţă, “nu e nevoie de bulversarea unei comunităţi de peste 500.000 de studenţi aflaţi în toate ciclurile de învăţământ universitar”, scrie marţi, pe Facebook, senatorul USR Ştefan Pălărie. Acesta a criticat declaraţiile făcute luni seara de ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, cu privire la ridicarea stării de alertă în educaţie. Potrivit lui Pălărie, cele spuse de ministru cu privire la revenirea predării la condiţiile dinaintea pandemiei reprezintă “una din cele mai inexplicabile declaraţii” ale lui Sorin Cîmpeanu, iar “cea mai năstruşnică idee este aceea că în învăţământul superior să se treacă ‘peste noapte’ la educaţia faţă în faţă. De a doua zi”.
Senatorul se întreabă dacă declaraţiile lui Cîmpeanu nu cumva reprezintă “o perdea de fum care să acopere alte lucruri grave din perioada asta”. "Sunt multe alte argumente, dar închei prin a spune că este absolut stupid să pierzi toate progresele de digitalizare şi modernizare forţat obţinute în mediul educaţional “din cauza” pandemiei, pentru ca la încetarea ei, să fie şterse cu buretele toate investiţiile în sisteme şi software colaborativ online, iar noi să ne prefacem colectiv loviţi de amnezie. E absurd” a mai spus senatorul USR.

Încetarea stării de alertă înseamnă, în educaţie, “revenirea totală la starea de dinainte de Legea 55” şi “întoarcerea strictă la prevederile Legii educaţiei nr 1/2011”, adică “se anulează atât toate restricţiile, cât şi toate facilităţile”, a declarat pentru Edupedu.ro ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu. Elevii nu mai sunt obligaţi să meargă cu măşti la şcoală (masca se pastrează cu titlu de recomandare, alături de respectarea regulilor de igienă), iar facultăţile şi şcolile nu mai pot organiza cursuri online sau examene online, potrivit oficialului. Sorin Cîmpeanu a precizat că nu este nevoie de abrogarea ordinului comun al Ministerelor Educaţiei şi Sănătăţii, care a reglementat până acum funcţionarea şcolii în timpul pandemiei COVID-19. “Ordinul comun este emis în baza Ordonanţei de Urgenţă nr. 141 din 2020 şi a Legii 55 din 2020. Ieşirea din starea de alerta echivalează cu faptul că acest ordin comun îşi încetează automat valabilitatea“, a precizat pentru Edupedu.ro ministrul Educaţiei.
În ceea ce priveşte posibilitatea organizarii de cursuri online, Cîmpeanu a afirmat pentru Edupedu.ro că, în cazul universităţilor, legea educaţiei defineşte cele trei forme de organizare a învăţământului universitar: cu frecvenţă (zi) / cu frecvenţă redusă / la distanţă. Aceste forme sunt acreditate de ARACIS, în urma evaluării. “Odată cu ieşirea din starea de alertă dispare singurul fundament legal (Legea 55) care permitea derogare de la acest lucru”, a declarat ministrul Educaţiei, pentru Edupedu.ro.

Universitatea de Vest din Timişoara (UVT) a anunţat, luni, că este deschisă transferului unor proiecte şi programe academice de la Universitatea de la Cernăuţi la Timişoara, inclusiv prin primirea temporară de cadre didactice şi studenţi, pentru a evita întreruperea parţială a fluxului activităţilor cu studenţii de la Universitatea din Cernăuţi, asigurându-le acestora logistica necesară, relatează Agerpres. În funcţie de necesităţi, se va încerca găsirea unor soluţii legale de acordarea unui sprijin în finalizarea studiilor pentru studenţii ucraineni afectaţi de context. În acest sens, a fost transmisă o scrisoare oficială Universităţii din Cernăuţi, referitoare la deschiderea unui parteneriat între UVT şi această universitate ucraineană. Potrivit Agerpres, care citează comunicatul de presă, un gest similar s-a înregistrat în vara anului 1940, când conducerea Institutului Social Banat – Crişana a întocmit un Raport prin care a argumentat şi a propus strămutarea Universităţii din Cernăuţi la Timişoara, pentru a o salva de ocupaţia sovietică. Demersul întreprins de conducătorii Institutului Social Banat – Crişana a rămas atunci fără finalizare, Universitatea din Cernăuţi intrând în reţeaua universitară a Uniunii Sovietice, menţionează comunicatul.

Pentru asigurarea resursei umane în şcolile în care refugiaţii ucraineni se vor înscrie, inspectoratele şcolare judeţene au fost anunţate de Ministerul Educaţiei că vor putea angaja cadre didactice prin derogare de la 4 articole din Legea Educaţiei. Este vorba despre articolele care stabilesc angajările prin concurs, pe baza formării normelor didactice şi durata contractelor de angajare. În adresa trimisă vineri seara inspectoratelor, Ministerul Educaţiei îşi anunţă intenţiile de modificare a cadrului legislativ pentru situaţia excepţionala în care refugiaţii din Ucraina se înscriu în sistemul de învăţământ. Copiii se vor putea înscrie ca elevi audienţi. Angajările de studenţi şi cadre didactice pensionare vor putea fi făcute prin excepţie de la 4 articole din Legea Educaţiei.