Mai mulţi elevi au protestat azi în faţa Ministerului Finanţelor „pentru a trage un semnal de alarmă” cu privire la neincluderea în proiectul de rectificare bugetară a sumelor necesare pentru asigurarea gratuităţii transportului elevilor. 

Elevii prezenți la protestul din faţa Ministerului de Finanţe au scandat: „Vrem transport!”, „Ne-aţi promis transport!”, „Daţi bani la buget!”, „Primim ignoranţă”, „Fără transport avem viitorul mort!” şi au afişat pancarte pe care scrie „Vă bateţi joc de tot ce înseamnă educaţie şi apoi vă miraţi că plecăm cu prima ocazie afară!”, „Noi de la sate ce facem, rămânem cu opt clase?”, „Minciunile se plătesc, elevii ies la protest!”.

Asociaţia Elevilor din Constanţa şi Asociaţia Elevilor din Bucureşti şi Ilfov au anunţat că doresc să tragă „un semnal de alarmă cu privire la neincluderea în proiectul de rectificare bugetară a sumelor necesare pentru asigurarea gratuităţii elevilor la transport, în ciuda promisiunilor premierului Florin-Vasile Cîţu în acest sens”.

Probele scrise încep la ora 9:00, accesul elevilor în săli fiind permis până la ora 8:30.

Lucrările scrise pot fi elaborate într-un interval de lucru de trei ore, calculat din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor în sala de examen. Pentru rezolvarea subiectelor, candidații vor folosi numai cerneală sau pastă de culoare albastră, iar pentru scheme și desene vor utiliza numai creion negru.

Pentru probele scrise la Matematică și Geografie, candidații pot apela doar la instrumente de desen. La probele scrise, mijloacele de calcul sunt interzise, iar hârtia folosită este doar cea distribuită în sala de examen.

Beneficiază de prelungirea timpului de lucru alocat, cu maximum două ore, candidații pentru care s-a aprobat această solicitare de către Comisia Județeană de Organizare a examenului de Bacalaureat, în baza prevederilor Procedurii nr. 1.526/DGIP/12.03.2021 cu privire la asigurarea condițiilor de egalizare a șanselor pentru elevii cu deficiențe de vedere, deficiențe de auz și tulburări de neurodezvoltare.

Pentru elevii care solicită și primesc, în cazuri justificate, aprobarea Comisiei Naționale de Organizare a Examenului de Bacalaureat în vederea susținerii probelor cu subiectul de rezervă, se organizează proba scrisă/probele scrise după finalizarea ultimei probe prevăzute în calendarul de desfășurare a Bacalaureatului.

Toate sălile de examen au în dotare camere funcționale de supraveghere video și audio.

Este interzisă introducerea în sălile de examen a unor obiecte, precum ghiozdane, rucsacuri, sacoșe, poșete etc.

De asemenea, elevii vor fi informați că este interzis accesul în săli cu orice tip de lucrări: manuale, dicționare, notițe, însemnări etc., precum și cu orice mijloc electronic de calcul, de stocare de informații sau de comunicare (stick-uri de memorie, telefoane, tablete etc.).

În același timp, candidaților le este interzis să comunice între ei sau cu exteriorul, să transmită ori să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notițe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru comunicare în interior sau cu exteriorul. Cei surprinși în aceste situații vor fi eliminați din examen, indiferent dacă materialele/obiectele interzise au fost folosite sau nu, indiferent dacă au fost introduse de aceștia ori de alți candidați, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane și indiferent dacă ei au primit ori au transmis materialele interzise. Drept urmare, acești candidați nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni.

Consiliul Național al Elevilor a solicitat inspectoratelor școlare să nu numească directori de școală interimari din august, când expiră mandatele acestora, și până la anul când se finalizează concursul național pentru ocuparea posturilor, ci să prelungească mandatele directorilor actuali, pentru „a asigura atât continuitatea în managementul educaţional, cât şi coordonarea aspectelor care ţin de începerea anului şcolar în condiţii optime.”

CNE solicită inspectoratelor şcolare „să prelungească mandatele actualilor directori, pentru a asigura atât continuitatea în managementul educaţional, cât şi coordonarea aspectelor care ţin de începerea anului şcolar în condiţii optime. Totodată, este necesar ca Ministerul Educaţiei să asigure organizarea unui concurs bazat pe competenţe, astfel încât, odată cu începerea semestrului al doilea al anului şcolar viitor, directorii de şcoli să nu fie aserviţi factorului politic, ci să aibă capacitatea de a evalua starea de fapt din teritoriu, dar şi de a aplica strategii manageriale care să satisfacă nevoile comunităţilor şcolare.

Amintim că mandatele directorilor și directorilor adjuncți de școală - peste 9700 - expiră la finalul lunii august, iar concursul pentru ocuparea acestor posturi se finalizează cu numiri abia în ianuarie 2022.

Pe 15 octombrie are loc proba scrisă națională, iar în perioada 15 noiembrie - 8 decembrie se vor desfășura interviurile.

Art. 12. (1) Probele din cadrul concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și de director adjunct din unitățile de învățământ sunt următoarele:

a) Proba scrisă - rezolvarea de către candidați, în maximum 120 de minute, a unui test standardizat cu 50 de itemi, cu un singur răspuns corect, prin care se evaluează capacități și competențe relevante pentru activitatea de management educațional:

• capacități cognitive;
• competențe de management și leadership.

Fiecare item corect rezolvat se notează cu două puncte. Nota se obține prin împărțirea la 10 a sumei punctajelor obținute. Nu se admit diferențe de notare între membrii comisiei de evaluare a probei scrise.

Evaluarea testului standardizat se face în prezența candidatului și a observatorilor. Notele obținute la proba scrisă se pot contesta în termen de 48 de ore de la afișarea rezultatelor.

Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație asigură elaborarea testelor standardizate, în colaborare cu experți în domeniul științelor educației, selectați în baza unei proceduri proprii și numiți prin ordin al ministrului educației. Colectivul de elaborare a testelor standardizate și toate persoanele care au dreptul de a opera cu acestea, semnează acord de confidențialitate privind conținutul testelor. Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație este responsabil și de transmiterea testelor standardizate către centrele speciale, în condiții de securitate informatică.

Interviul cu durata de 60 de minute pentru fiecare candidat, în cadrul căruia se evaluează:

• competențele de management strategic, operațional și de comunicare, prin prezentarea unei strategii de dezvoltare a unității de învățământ pentru care candidează.
• abilitățile de rezolvare a unor situații-problemă, prin raportare la contextul și specificul unității de învățământ pentru care candidează;
• competențele digitale, pe baza utilizării calculatorului.

Strategia de dezvoltare a unității de învățământ va conține maximum 5 pagini și va fi pusă la dispoziția membrilor comisiei de evaluare a probei de interviu la prezentarea candidatului pentru susținerea probei.

Interviul este evaluat cu punctaje exprimate prin numere întregi de la 1 la 10 de către fiecare membru al comisiei, punctajul final fiind media aritmetică a punctajelor acordate de către cei cinci membri ai comisiei de evaluare.

Punctajele se înregistrează în borderoul de notare conform anexei nr. 2 la prezenta metodologie. Nu se admit diferențe mai mari de trei puncte între oricare doi evaluatori. În cazul diferențelor mai mari de trei puncte, președintele comisiei are obligația să medieze divergențele de punctaj între evaluatori. În urma medierii, evaluatorii pot acorda alte punctaje decât cele inițiale și se întocmește un nou borderou de punctaj, în care evaluatorii își motivează, în scris, punctajul acordat.

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a spus într-un interviu la Realitatea Plus, săptămâna aceasta, că vrea să mărească numărul orelor de educație fizică și sport în școlile din România: „Eu aș vrea să creștem de la o oră pe săptămână la două ore pe săptămână”, a declarat acesta.

Declarația vine în contextul în care există câte două ore de educație fizică și sport pe săptămână la clasele primare și la gimnaziu, potrivit planurilor-cadru în vigoare.

Potrivit planurilor-cadru pentru învățământul gimnazial, la disciplina Educație Fizică și Sport sunt alocate două ore pe săptămână. Pentru învățământul primar, situația este aceeași, deoarece elevii au în programă tot două ore pe săptămână. La liceu, majoritatea filierelor au câte o oră pe săptămână.

Dintre cele aproape 23.000 de clădiri din învățământul preuniversitar care au săli de curs sau laboratoare școlare, 1401 nu au încă o conexiune la internet, arată ministerul Educației

Ministrul Educației a răspus la începutul lunii august unei interpelari, precizând că 1401 de clădiri din unități de învățământ, dintr-un total de 22844 - adică 6%, nu au internet. Acesta a transmis și o situație pe județe. Topul județelor cu cele mai multe școli fără conexiune la internet:

1. Vaslui - 138 din 653

2. Teleorman - 130 din 431

3. Vrancea - 95 din 527

Județele care au zero clădiri din școli fără internet: Bistrița Năsăud, Brăila, Cluj, Dâmbovița, Gorj, Hunedoara, Ilfov, Neamț, Prahova.

„Cât privește conectarea la internet a tuturor untităților de învățământ, Ministerul Educației a făcut și face în continuare demersuri pentru dezvoltarea infrastructurii de internet la nivel național și în zonele defavorizate, unde, în acest moment, nu există această resursă”, mai susține Cîmpeanu în răspunsul oficial.

Anul acesta, școala va începe cu mai puțini elevi în fiecare clasă, maximum 30, în funcție de etapa în care studiază. Ministerul Educației spune că nu va amâna aplicarea modificării și dă mână liberă școlilor să stabilească felul în care vor fi formate noile clase. Vara trecută, parlamentarii au decis să plafoneze numărul de copii dintr-o clasă, începând cu acest an școlar. De la 23 de copii în grupele de grădiniță până la 25 respectiv 29 în clasele pregătitoare și gimnaziale, cu tot cu cele 3 excepții prevăzute în Legea Educației. Pe unii directori de școli, modificarea nu-i ia prin surprindere.

Ministerul Educației estimează că în orașele supraaglomerate, unde sunt frecvent 35 de copii în clasă mai ales în învățământul primar, vor fi și cu 10 % mai multe clase de a V-a comparativ cu cele existente acum la clasa a IV-a. Nu toate școlile sunt însă dispuse să înființeze clase noi.

Ieri a trecut aproape neobservată Ziua internaţională a tineretului, probabil din cauza căldurii toropitoare, a concediilor în curs și a pandemiei care le-a înnebunit mințile.

Tema din acest an: "Transformarea sistemelor alimentare: inovaţia tinerilor pentru sănătatea umană şi planetară"

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a aprobat, în 1999, recomandarea făcută de Conferinţa mondială a miniştrilor responsabili pentru Tineret ca 12 august să fie declarată Ziua internaţională a tineretului.

În cadrul Forumului pentru tineret ECOSOC (EYF) din 2021, problemele şi priorităţile evidenţiate de participanţi au inclus impactul pandemiei COVID-19, în special efectul său asupra sănătăţii umane, asupra mediului şi a sistemelor alimentare. De asemenea, participanţi au subliniat importanţa de a construi sisteme alimentare mai echitabile. În plus, au subliniat necesitatea ca tinerii să ia decizii în cunoştinţă de cauză cu privire la alegerile alimentare prin creşterea educaţiei globale cu privire la cele mai sănătoase şi mai durabile opţiuni atât pentru indivizi, cât şi pentru mediu. Au existat, totodată, recomandări privind asigurarea dezvoltării adecvate a capacităţii în ceea ce priveşte rezilienţa sistemelor alimentare, în special în timpul pandemiei COVID-19 în curs şi în urma acesteia, menţionează sursa citată.

Programul mondial de acţiune pentru tineret, adoptat de Adunarea Generală a ONU în 1996, stabileşte un cadru de politici şi orientări pentru acţiunile naţionale şi de sprijin internaţional în vederea îmbunătăţirii situaţiei tinerilor. Acesta joacă un rol important în dezvoltarea tinerilor. Programul se concentrează pe măsurile de consolidare a capacităţilor naţionale în domeniul tineretului şi pentru a creşte calitatea şi numărul de oportunităţi disponibile tinerilor pentru participarea deplină, eficientă şi constructivă în societate.

Ministrul Educației a declarat recent că o parte dintre cabinetele medicale școlare ar putea fi transformate în centre de vaccinare anti-Covid, la începutul lunii septembrie, chiar înainte de începerea anului școlar 2021-2022. Cîmpeanu a precizat că și universitățile iau în calcul organizarea unor centre de vaccinare în campusuri.

„Pentru a susține campania de vaccinare, universitățile iau in calcul organizarea unor centre de vaccinare în campusurile universitare. În vederea consolidării siguranței sanitare în școli, dincolo de respectarea tuturor regulilor deja cunoscute și de acțiuni de promovare a importanței și necesității vaccinarii, avem în vedere în discuțiile cu Ministerul Sănătății și CNCAV transformarea unor cabinete medicale din scoli in centre de vaccinare destinate elevilor care doresc sa se vaccineze, precum și personalului din invatamant. Pentru ca acest lucru sa se întâmple începând cu prima parte a lunii septembrie, este necesară identificarea unor soluții cu privire la organizarea fluxurilor in interiorul școlilor, data fiind necesitatea prezentei unuia dintre parinti pentru fiecare minor vaccinat”, a afirmat Cîmpeanu

Mandatele de directori și directori adjuncți vor expira în luna august. Este vorba de 9.771 posturi.

Cei care vor fi numiți în ianuarie 2022 ca urmare acestui concurs vor avea mandate de directori de 4 ani.

Pentru a participa la concursul pentru ocuparea funcției de director sau de director adjunct, cadrele didactice vor îndeplini, cumulativ, următoarele condiții:

a) Sunt absolvenți ai învățământului superior cu diplomă de licență sau atestat de echivalare in conditiile art. 149 alin. (3) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completarile ulterioare;

b) Sunt titulari în învățământul preuniversitar, având încheiat contract de muncă pe perioadă nedeterminată;

c) Au o vechime în învățământul preuniversitar de minimum 5 ani;

d) Au calificativul „Foarte bine“ acordat în ultimii 2 ani școlari încheiați lucrați efectiv la catedră în funcții didactice sau în funcții de conducere din unități de învățământ/inspectorate școlare/casele corpului didactic/Palatul Național al Copiilor/Ministerul Educației ori în funcții de îndrumare și control din inspectorate școlare/funcții de specialitate specifice Ministerului Educației;

e) Nu au fost sancționate disciplinar în ultimii 2 ani școlari încheiați lucrați efectiv la catedră în funcții didactice sau în funcții de conducere din unități de învățământ/inspectorate școlare/casele corpului didactic/Palatul Național al Copiilor/Ministerul Educației ori de îndrumare și control din inspectorate școlare/ funcții de specialitate specifice în Ministerul Educației sau a intervenit radierea de drept a sancțiunii, potrivit art. 248 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

f) Nu au fost lipsite de dreptul de a ocupa o funcție de conducere în învătământ prin hotărâre judecătorească definitivă de condamnare penală și nici nu au fost sancționate disciplinar, conform art. 280 alin. (2) litera (d) din Legea nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare, printr-o decizie de sancționare disciplinară, rămasă definitivă și în vigoare, cu suspendarea dreptului de a se înscrie la un concurs pentru ocuparea unei funcții de conducere;

g) Sunt apte din punct de vedere medical pentru îndeplinirea funcției, conform prevederilor art. 234 alin. (1) din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare;

h) Nu au avut statutul de „lucrător al Securității“ sau „colaborator al Securității“.