În perioada 27 decembrie 2020 – 30 septembrie 2021, un număr de 28.929 persoane (0.52% din totalul persoanelor vaccinate cu prima doză) au avut un test pozitiv de infecție cu virusul SARS-CoV- 2, după administrarea primei doze de vaccin.
60.15% dintre acestea au fost vaccinate cu Pfizer Biontech, 5.38% au fost vaccinate cu Moderna, 21.00% au fost vaccinate cu Astra Zeneca și 13.47% au fost vaccinate cu Johnson&Johnson.
Datele reies din analiza publicată vineri de INSP, și reprezintă confirmarea după doza 1, perioada 27 decembrie 2020 – 30 septembrie 202
Cât privește confirmarea după doza 2, perioada 27 decembrie 2020 – 30 septembrie 2021, în perioada 27 decembrie 2020 – 30 septembrie 2021, un număr de 38.604 persoane (0.84% din totalul persoanelor vaccinate cu doza 2) au avut un test pozitiv de infecție cu virusul SARS-CoV-2, după administrarea celei de a doua doze* de vaccin.
83.28% dintre acestea au fost vaccinate cu Pfizer Biontech, 4.92% au fost vaccinate cu Moderna și 11.80% cu Astra Zeneca.
*Vaccinarea completă cu vaccinul Johnson&Johnson presupune administrarea unei singure doze.
De asemenea, în perioada 27 decembrie 2020 – 30 septembrie 2021, la un număr de 527 persoane (1.82% din totalul persoanelor care au avut un test pozitiv de infecție cu virusul SARS-CoV-2, după administrarea primei doze de vaccin) a survenit decesul. Dintre acestea, 412 (78.18%) erau vaccinate cu Pfizer, 53 (10.06%) cu Moderna, 39 (7.41%) cu Astra Zeneca și 23 (4.35%) cu Johnson&Johnson.
După centralizarea a 290.000 de chestionare completate de părinţii elevilor care ar putea fi vaccinaţi, Ministerul Educației a realizat că 77,5% dintre aceştia au răspuns cu ”Nu” iar 15% sunt indecişi
Potrivit lui Sorin Cîmpeanu, datele pentru cei care doresc vaccinare vor fi trimise către CNCAV pentru a se constitui echipe mobile de vaccinare. Această oportunitate de vaccinare în şcoală va fi până la finalul lunii noiembrie.
Totodată, ministrul Educației a anunțat o creștere a vaccinărilor în ultima săptămână. „Aş vrea să vă anunţ că în ultima săptămână s-au vaccinat aproape 2500 de elevi în fiecare zi, 51.726 elevi din categoria de vârstă 12-15 ani, vaccinaţi. Deci un plus de 6.168 faţă de datele anunţate în urmă cu o săptămână şi de asemenea 180.942 tineri din categoria de vârstă 16-19 ani, adică un plus de 10.850, aproape 11.000”, a mai spus ministrul Sorin Cîmpeanu.
La începutul anului şcolar 2021/2022 numărul total al elevilor eligibili pentru acordarea burselor şcolare este de 1.421.467 (741.848 elevi în învăţământul gimnazial, 576.507 elevi în învăţământul liceal şi 103.112 în învăţământul profesional).
Ministerul Educaţiei a analizat propunerea Consiliului Naţional al Elevilor şi a promovat-o ca atare în Nota de Fundamentare a proiectului de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea cuantumului minim al burselor, odată cu creşterea de 5 ori a cuantumului minim al bursei de performanţă, cu dublarea cuantumului minim al burselor sociale şi de merit şi creşterea cu 50% a bursei de studiu. Numărul total estimat al burselor care vor fi acordate în anul 2022 este de 670.000 (cca. 47%, în raport cu numărul elevilor eligibili).
Purtarea măștii de protecție devine obligatorie în toate spațiile publice deschise în localitățile unde incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 6/1.000 de locuitori. Ordinul comun care instituie obligativitatea purtării măștii a fost semnat de ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, și de ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode.
Care sunt excepțiile prevăzute în Ordin:
Vor fi exceptate de la obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice deschise persoanele care desfășoară activități, inclusiv sportive, în mod individual sau împreună cu persoanele cu care locuiesc.
Ministerul Sănătății precizează că într-o localitate unde rata incidenței este de peste 6 la o mie de locuitori, o persoană care circulă singură sau cu persoane cu care locuiește împreună, într-un spațiu deschis unde nu este aglomerat (activitate sportivă, activitate în parc, pe stradă, merge cu bicicleta etc.) nu trebuie să poarte mască.
Atunci când interacționează cu altcineva decât cu persoane cu care locuiește împreună, nu se mai consideră activitate în mod individual și trebuie să poarte mască.
Rămâne, în continuare, în vigoare obligativitatea purtării măștii de protecție în locurile aglomerate indiferent de rata incidenței în localitate: ex: târguri, balciuri, talciocuri, piețe, stații pentru transport în comun etc.
Alte excepții se pot stabili, la propunerea direcţiilor de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, prin hotărâri ale comitetelor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă.
Un profesor de la Școala Gimnazială 28 a obținut cea mai mare notă din acest an la Examenul de Definitivare pentru învățământul primar. Doar cinci dintre cadrele didactice din Galați au fost declarate admise în urma examenului pentru definitivarea în învățământul preuniversitar 2021 – învățământ primar.
Nineta Bărbătescu este cadru didactic la clasa a IV-a, aparținând de Școala Gimnazială nr. 28. Este și unul dintre dascălii înscriși pentru susținerea examenului pentru definitivarea în învățământul preuniversitar 2021, din Galați. În urma concursului de selecție și-a câștigat titlul de profesor metodist al Inspectoratului Şcolar Judeţean Galați, reușind să obțină și cel mai mare punctaj de evaluare din concurs, atât la proba practică, cât și la evaluarea CV-ului profesional.
Potrivit legislației în vigoare, atribuțiile metodiștilor sunt numeroase și diversificate, asigurând susținerea unei pregătiri profesionale de calitate superioară a cadrelor didactice din teritoriu. Astfel:
- Realizează inspecţiile curente, în specialitate şi speciale pentru obţinerea definitivării în învățământ, a gradelor didactice, de consiliere a cadrelor didactice debutante şi/sau necalificate, în conformitate cu planificarea I.Ş.J. şi în baza delegaţiei primite de la inspectorul şcolar pentru fiecare specialitate/domeniu;
- Participă, alături de inspectorul şcolar pentru fiecare specialitate/domeniu, la inspecţiile în specialitate /școlare generale / tematice / soluționarea unor petiții sau sesizări, la solicitarea I.Ş.J., în baza delegaţiei primite de la inspectorul şcolar pentru fiecare specialitate/domeniu;
- Face parte din comisii la nivel local / judeţean / naţional, la propunerea inspectorului şcolar pentru fiecare specialitate / domeniu, cu avizul C.A. al I.Ş.J;
- Diseminează, în zona arondată, toate informaţiile ce vizează specialitatea/domeniul, primite de la I.Ş.J;
- Elaborează, cu avizul inspectorului școlar pentru fiecare specialitate / domeniu, calendarul întâlnirilor /activităților metodice pe zona de responsabilitate;
- Informează periodic cadrele didactice despre desfăşurarea activităţii ştiinţifico-metodice în zona arondată şi răspunde, după caz, împreună cu inspectorul şcolar pentru fiecare specialitate, de organizarea în bune condiţii a etapelor din Calendarul concursurilor, olimpiadelor și competițiilor şcolare pe discipline;
- Informează I.Ş.J. despre organizarea / desfăşurarea unor concursuri în afara calendarului oficial M.E.N., respectiv I.Ş.J., precum şi despre modul în care s-au desfăşurat;
- Centralizează şi raportează, în termenele stabilite, toate datele necesare pentru situaţiile/rapoartele solicitate de către I.Ş.J;
- Întocmește un dosar al sectorului repartizat, cu responsabilul catedrei, programarea activităţilor metodice, responsabilitățile cadrelor didactice;
- Verifică semestrial activitățile metodice din școlile arondate conform repartizării şi participă la acestea;
- Ţine permanent legătura cu inspectorul şcolar pentru fiecare specialitate / domeniu, pe probleme de organizare şi desfăşurare a activităţilor ştiinţifico-metodice/de formare continuă;
- Participă/propune activităţi metodico-ştiinţifice organizate de CCD/alţi furnizori de formare continuă. Are aport însemnat în cadrul activităţilor organizate de CCD sau alte instituţii prestatoare de formare, participând sau propunând activităţi metodico-ştiinţifice.
Guvernul a aprobat sâmbătă Ordonanța de Urgență privind acordarea unor zile libere plătite părinților și altor categorii de persoane în contextul răspândirii coronavirusului Sars-CoV-2
Ordonanța de urgență prevede următoarele:
Se acordă zile libere unuia dintre părinți pentru supravegherea copiilor cu vârsta de până la 12 ani și cu vârsta de până la 26 de ani dacă aceștia sunt cu dizabilități, înscriși în cadrul unei unități de învățământ sau de educație timpurie antepreșcolară.
Prevederile se aplică pe perioada stării de alertă, dar nu mai târziu de finalizarea cursurilor anului școlar 2021 – 2022, fără a se include vacanțele, în situația limitări sau suspendării activităților didactice care presupun prezența efectivă a copiilor în unitățile de învățământ și unitățile de educație timpurie antepreșcolară, unde aceștia sunt înscriși, în condițiile prevăzute în ordinul comun al ministrului educației și al ministrului sănătății .
Părinții care primesc aceste zile libere trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:
Simularea Ministerului Muncii arată că statul va încasa în acest an, din impozitarea acestor sume de maximum 150 de lei pe zi brut, un impozit pe venit de 9,2 milioane lei și contribuții de asigurări în valoare de 57.7 milioane lei. Pentru anul viitor, impozitul pe venit estimat e de 18,4 milioane lei, iar contribuții de asigurări – 115.5 milioane lei.
Copiii români de 8-12 ani se declară în mare foarte mulțumiți de elementele care constituie lumea lor: locuința, familia și prietenii, arată rezultatele celui mai recent studiu ”Lumea copiilor”, tocmai publicat.
”Dincolo însă de acest grad ridicat de mulțumire, vin răspunsurile care reflectă probleme: la școală cam 40% dintre copii au fost supuși în ultima lună cel puțin unei experiențe de victimizare (fizică, verbală sau relațională) iar 14% au fost supuși de cel puțin trei ori în ultimul an. Doar puțin peste jumătate dintre copii consideră că sunt destule locuri de joacă în zona în care locuiesc”, explică sociologul Sergiu Balțătescu, de la Universitatea din Oradea, co-autor al studiului
Mai mult, aproape 7% dintre copii nu au uneori (sau unii niciodată) destulă mâncare în fiecare zi, mai precizează Sergiu Bălțătescu. ”Există un procent (care variază în jurul lui 10%) de copii defavorizați care nu au echipament pentru școală, nu au acces la Internet sau bani de buzunar. Interesant că doar 58% dintre copii au un aparat de radio în casă.
În schimb un procent foarte mare de copii (peste 80%) sunt foarte mulțumiți de timpul liber și de modul cum și-l petrec. Date recente culese în cadrul aceluiași program de studii arată însă că acest procent scade drastic în perioada pandemiei de care copiii au fost foarte afectați”, mai spune profesorul de sociologie.
Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat săptămâna trecută că, din cauza faptului că nu au existat platforme dedicate evaluării adaptate predării online, la finalul anului școlar trecut, mai mult de jumătate din elevi aveau note peste 8,50, iar profesorii nu puteau avea garanția că elevii sunt într-adevăr cei care răspundeau la evaluare.
Astfel că s-a creat o situație paradoxală. La finalul anului școlar 2020-2021, numărul total de beneficiari de burse școlare de merit a fost de 532.810. Bursele de merit se acordă celor cu media de peste 8,50.
Dacă cineva ne poate convinge că învățământul din România stă atât de bine încât peste 50% din elevi merită să aibă burse de merit înseamnă că nu mai avem mare lucru de făcut în învățământul din România pentru că înseamnă că stăm foarte bine. Deci asta a fost consecința lipsei platformelor dedicate evaluării. Niciodată nu am putut avea garanția că cel care răspunde în spatele ecranului la întrebări este într-adevăr persoana care trebuie să răspundă, elevul sau studentul, și nu este un părinte, un profesor, un frate sau altcineva.
Atâta timp cât nu avem conectivitate generalizată, disponibilitatea echipamentelor pentru absolut toți elevii și studenții din România, cât nu avem conținut digital pentru toate disciplinele, cât nu avem toți profesorii formați pentru predarea online, este de preferat, de dorit prezența fizică în școli și universități și trebuie făcute toate eforturile ca școlile să se închidă ultimele. În același timp, facem toate eforturile ca aceste condiții să fie îndeplinite”, a declarat Cîmpeanu, în cadrul videoconferinței „Educație: învățătură, digitalizare, sănătăte”, organizată de bursa.ro.
Peste 2400 de școli vor beneficia de vaccinare cu echipe mobile, alte 201 centre de vaccinare proprii vor fi organizate în școli, iar alte 1.062 de unităţi de învăţământ sunt arondate unor centre de vaccinare din proximitate, după centralizarea a 26 de județe, a precizat coordonatorul campaniei de vaccinare, Valeriu Gheorghiță.
Potrivit acestuia, 20% dintre tinerii cu vârstele 16-19 ani și 5% dintre cei de 12-15 ani sunt vaccinați.
În şcoli se desfăşoară, în continuare, acţiuni de informare în mai multe oraşe din ţară cu privire la imunizarea anti-COVID.
"S-au desfăşurat, deja, acţiuni de informare în şcoli din 26 de judeţe şi sunt în pregătire acţiuni în alte 18 judeţe", a mai precizat Gheorghiță.
Error: No articles to display