Tania Matasaru

Scriitoarea Ileana Vulpescu, autoarea romanului „Arta conversaţiei”, a încetat din viață miercuri, la vârsta de 89 de ani.

Ileana Vulpescu s-a născut la București în 1932 iar în 1972 a devenit membră a Uniunii Scriitorilor din România.

Deși a debutat în 1966 succesul l-a cunoscut după publicarea romanului "Arta conversaţiei" (1980), care a primit premiul "Cântarea României". Pe lângă acesta, a mai publicat volumele "Rămas-bun casei părinteşti" şi "Sărută pământul acesta".

Ea a mai scris proză și teatru și a tradus din literaturile engleză, franceză și spaniolă și a colaborat și la redactarea ucrărilor Dicţionarul limbii române şi Dicţionarul explicativ al limbii române (1959-1975).

Președintele Klaus Iohannis a decorat-o cu Ordinul Național "Steaua României" în grad de Cavaler, pentru.contribuţia adusă la "creşterea valorii literaturii române contemporane".

Consiliul de administrație al UMF a decis că studenții Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) "Gr. T. Popa" din Iaşi nu pot participa la examene dacă nu prezintă adeverința de vaccinare sau un test Covid negativ

"Pentru a participa la sesiunea de examene din perioada 29 mai - 19 iunie, studenţii vor prezenta înainte de fiecare examen unul din următoarele documente: certificat de vaccinare anti COVID, inclusiv în primă doză; test RT-PCR negativ, nu mai vechi de 72 de ore; rezultatul negativ al unui test antigen rapid nu mai vechi de 24 de ore; adeverinţă din care să rezulte că se află între a 16-a şi a 90-a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2", se arată în Decizia 516 din 12 mai, adoptată de Consiliul de Administraţie al UMF Iaşi şi semnată de rectorul Viorel Scripcariu, transmite UMF, potrivit Mediafax.

Decizia implică de asemenea cadrele didactice, supraveghetorii și personalul auxiliar, aceștia urmând să se asigure că studenții au unul dintre documentele specificate în decizie.

 

Organizatorii Monte-Carlo Television Festival au transmis marţi, într-un comunicat că ediţia de anul acesta va avea loc cu prezenţă fizică, în perioada 18 - 22 iunie.

Ediția din 2020 fusese anulată din cauza pandemiei. Totuși acum festivalul a ales 27 de progrmare din 14 țări pentru competiția din iunie.                                                                                         
La categoria ficţiune printre nominalziați se numără „ANA. all in” (Spania), „It’s A Sin” (Marea Britanie), „Line in the Sand” (Israel), „Made For Love” (SUA), „Piece of my Heart” (Finlanda), „Roald & Beatrix: The Tail of the Curious Mouse” (Marea Britanie), „The Defender” (Cehia), „The Unbearable Lightness of the Revolution” (Germania) şi „Uncle Frank” (SUA).
 

La categoria documentar au fost selectate, între altele, „Citoyen Nobel” (Elveţia), „Day Zero” (Marea Britanie), „Dying To Divorce” (Marea Britanie, Norvegia, Germania, Turcia), „I Am Greta” (Suedia) şi „The Big Picture - A Race For America” (Qatar).

Gala de închidere a festivalului va avea loc pe 22 iunie la Grimaldi Forum Monaco acolo unde laureații vor fi dezvaluiți în prezenţa preşedintelui de onoare al festivalului, prinţul Albert II de Monaco.

Astfel, potrivit Ministrului Educației, dacă rata de infectare în localitate va fi mai mică de 1 la mie, atunci școlile vor funcționa cu prezență fizică a elevilor la cursuri în următoarea săptămână.

Măsura va fi aplicată chiar din această săptămână, a anunțat ministrul Sorin Cîmpeanu.

„Dacă școlile sunt în localități unde rata de infectare e mai mică de 1 la mie vineri, 14 mai, atunci vor funcționa cu prezență fizică în săptămâna 17 – 21 mai. Pe 21 mai, iar ne uitam“, a explicat Sorin Cîmpeanu pentru sursa citată. 

 

În semn de protest faţă de lipsa de diversitate în interiorul Asociaţiei Presei Străine de la Hollywood (Hollywood Foreign Press Association - HFPA), Tom Cruise a înapoiat toate cele trei trofee Globul de Aur primite.

Astfel, actorul a returnat cele trei premii, obţinute pentru rolurile din "Born on the Fourth of July" (cel mai bun actor, dramă), "Jerry Maguire" (cel mai bun actor, comedie sau musical), şi "Magnolia" (cel mai bun actor în rol secundar).

Mai mulți actori printre care Scarlett Johansson și Mark Ruffalo au soliciat industriei să se distanțeze de Asociația care acordă Globurile de Aur până când aceasta nu va face schimbări majore și nu va implementa reforme în cadrul organizației.

La scurt timp după, serviciul de streaming Netflix și companiile Amazon și WarnerMedia au anunțat că boicotează HFPA. Totodată, NBCUniversal a anunțat oficial că nu va mai difuza gala premiilor în 2022.

 

 

În prezentarea dicționarului 2022, Le Robert, desemnează COVID drept boală virală care s-a răspândit în lume. De asemenea el distinge termenul generic de "covid", ca în exemplul "suspect de covid", şi cel specific de "Covid-19" cu o majusculă. 

Concurentul său, Larousse, pune o majusculă, oferind ca grafie "COVID-19 sau Covid-19".       

Totuși, genul său gramatical face obiectul unor ezitări în franceză. 

Pentru Le Robert, el este "masculin sau feminin", deci mai frecvent masculin, în timp ce pentru Larousse este "feminin sau masculin": mai corect la fenimin, dar masculin pentru numeroşi vorbitori. 

 

Desenul, care măsoară 7cm x 7cm și este intitulat „Capul unui urs” urmează să fie vândut la Londra, pe 8 iulie, de casa de licitații Christe's. Acesta este realziat prin tehnica silverpoint pe o hârtie bej-roz-pal.

Totuși, înainte de a fi licitat, desenul va fi expus la New York și Hong Kong

Este aşteptat să fie vândut pentru o sumă cuprinsă între 8 şi 12 milioane de lire sterline, potrivit casei de licitaţii.

Ben Hall, preşedinte la Christie’s New York, a descris desenul ca „una dintre cele mai importante lucrări ale Renaşterii aflată încă în colecţie privată”.

„Opera a fost deţinută de unii dintre cei mai renumiţi colecţionari în domeniul marilor maeştri de-a lungul multor secole, nu mai puţin important actualul proprietar, care o deţine din 2008. A fost admirată în întreaga lume, prezentată de muzee prestigioase, iar Christie’s este onorată să aducă acest Leonardo pe piaţă în acest sezon”, a spus el.

 

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat vineri că nu se poate formula o propunere sau lua o decizie de deschidere a tuturor școlilor, așa cum se spera, până nu va fi stablită rata de infectare după Paște.

"Nu putem să luăm o decizie, nu putem să formulăm o propunere de redeschidere a tuturor şcolilor din România până când nu vom vedea care este rata de infectare mai ales după Sărbătorile Pascale. Acest lucru va fi analizat probabil în următoarele săptămâni, după ce vom fi depăşit această perioadă de incubare, pentru că totul se raportează la starea sanitară", a spus ministrul într-o conferinţă de presă.

Cîmpeanu a mai spus că de luni 450.000 de elevi vor începe cursurile în format fizic.

"Astăzi, în România, mai sunt 939 de localităţi cu o rată de infectare peste 1 la mie şi 2.224 de localităţi cu rată de infectare sub 1 la mie. Diferenţa faţă de scenariul pe care elevii au mers la şcoală astăzi este de 185 de localităţi. Deci, scenariile se stabilesc astăzi pentru luni. Luni, şcolile din 185 de localităţi vor avea şansa prezenţei fizice fără limitări pentru toţi elevii. Asta înseamnă circa 80.000 de elevi care vor putea merge în plus luni faţă de vineri, încă un pas spre normalitate. Se adaugă cei 370.000 de elevi din clasele terminale care vor începe luni şcoala. Deci, de luni, vom avea 450.000 de elevi cu posiblitatea prezenţei fizice în şcolile din România. Ne apropiem de 2,5 milioane faţă de 2.934.000 de elevi. (...) Important este că, după actualele scenarii în vigoare, luni vom avea încă 450.000 de elevi care vor putea merge cu prezenţă fizică", a susţinut ministrul Educaţiei.


Președintele Klaus Iohannis participă vineri şi sâmbătă, în Portugalia, la Porto, la Summitul privind problematica socială, la reuniunea informală a Consiliului European, precum şi la Summitul UE - India, în format de videoconferinţă, cu premierul Narendra Modi. 

În cadrul summit-ului, șeful statului a declarat că sistemele de educaţie din statele Uniunii Europene trebuie să fie mai interconectate cu piaţa muncii şi a subliniat necesitatea flexilibităţii, astfel încât europenii să poată studia unde doresc şi să aibă şansa să-şi găsească o slujbă bună.

„Este un fapt cunoscut că o bună educaţie îţi oferă mai multe şanse în viaţă. Este evident valabil pentru indivizi, dar trebuie să fim foarte conştienţi că e din ce în ce mai valabil pentru societăţile noastre. (...) Sistemul nostru de educaţie, şi nu este valabil numai pentru România, ci în general, pentru toate sistemele europene de educaţie - sunt un pic conservatoare. (...) Trebuie să fim mai interconectaţi cu piaţa muncii”, a spus Klaus Iohannis, citat de Agerpres.

Preşedintele Iohannis a subliniat necesitatea flexibilităţii între statele Uniunii Europene în ceea ce priveşte educaţia şi piaţa muncii.

„Vreau ca România să aibă educaţie de calitate, să aibă flexibilitate, să ofere oamenilor o şansă bună şi o bună conexiune cu piaţa muncii, dar să fim realişti, avem o singură piaţă, aşa că piaţa muncii nu ar trebui definită ca o piaţă de muncă naţională, ci ar trebui corelată cu o piaţă unică. Pentru a da copiilor, studenţilor, adulţilor europeni o şansă bună în viaţă, trebuie să fim flexibili nu numai cu sistemul de educaţie naţională, ci trebuie să creştem flexibilitatea între statele noastre, trebuie să dăm şansa oamenilor să studieze unde îşi doresc să studieze, dar pe de altă parte trebuie să le oferim şansa să-şi găsească o slujbă bună şi asta are nevoie de o anumită corelare la nivel european. (...) Dacă dorim să creştem educaţia în Europa, şi este singura noastră şansă să rămânem competitivi, trebuie să facem mult mai mult cu sistemele noastre de educaţie, să lucrăm la detalii, să lucrăm la fundamente”, a afirmat şeful statului.

Invitat la o emisiune televizată, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a ținut să aducă lămuriri în legătură cu profesorii care nu s-au vaccinat, dar a discutat și despre situația vaccinării pentru personalul din școli. 

Ministrul a declarat că nu se pune problema ca profesorii care nu au făcut vaccinul să fie dați afară. „Am încredere în profesori că în cele din urmă vor înțelege cu toții. Este evident că riscul pentru elev este mai mare atunci când profesorul nu este vaccinat, dar dacă merită asumarea acestui risc „este un calcul pe care îl facem fiecare dintre noi. Beneficiile educației sunt mult mai mari. Fără educație trebuie să înțelegem că vom avea medici nepregătiți, ingineri nepregătiți, o țară întreagă nepregătită și o vom duce rău cu toții fără educație.”

Cîmpeanu spune că mizează pe puterea de convingere pentru a-i determina pe profesorii care nu s-au vaccinată să se imunizeze anti-COVID. El s-a arătat nemulțumit și de ritmul cu care personalul din școli este vaccinat, dar că o sancțiune în acest sens nu va fi aplicată deoarece nu-și permite să renunțe la cadrele didactice.