Codrut Ursu

Ministerul Educaţiei propune introducerea catalogului electronic, potrivit unui document obţinut de Edupedu.ro privind modificarile aduse Regulamentului de funcţionare a unităţilor din învăţământul preuniversitar. Documentul care aduce şi alte modificări după ce structura anului şcolar a fost modificată în Monitorul Oficial din toamnă, va fi discutat în Consilului de Dialog Social, luni. Licitaţia pentru catalogul electronic ar trebui să fie organizată în prima parte a acestui an, spunea în martie, Maria Manea, secretar de stat în Ministerul Educaţiei într-un răspuns pentru Edupedu.ro.
Procesul de digitalizare este doar pe jumătate realizat deoarece deşi ministerul va permite introducerea catalogului electronic, şcolile sunt obligate să îl tipărească şi să îl arhiveze la sfârşitul anului şcolar prin compartimentul secretariat. În urma schimbării structurii anului şcolar din toamna anului şcolar 2022, în 5 module de învăţare în loc de semestre, ministerul Educaţiei a venit cu mai multe propuneri. Una dintre ele este legată de introducerea catalogului electronic. Astfel, la art 106, se introduce la lit b: “Rezultatele evaluării se consemnează în catalogul electronic, cu obligativitatea tipăririi, înregistrării şi arhivării acestuia la sfârşitul anului şcolar prin compartimentul secretariat.”
De precizat, licitaţia pentru Catalogul electronic, proiect în valoare de 42 de milioane de euro, semnat în 2018 şi blocat până acum, urma să fie lansată în „prima jumătate a anului în curs”, potrivit unui răspuns trimis la solicitarea Edupedu.ro de secretarul de stat Maria Manea, din Ministerul Educaţiei, în martie.

O delegaţie a conducerii Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, în frunte cu Prof. univ. dr. ing. Puiu Lucian Georgescu, Rectorul UDJG participă, în intervalul 26-29 mai 2022, la reuniunea Consorţiului Universitaria, găzduită de Universitatea Bucureşti.
Consorţiul este alcătuit din rectorii, prorectorii şi preşedinţii de Senat din nouă instituţii de învăţământ superior din România (primele cinci fiind membri fondatori): Academia de Studii Economice din Bucureşti, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea din Bucureşti, Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea din Craiova, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi şi Universitatea „Ovidius” din Constanţa. În această formulă, bazata pe valori comune ale comunităţii academice, cele nouă universităţi membre ale Consorţiului Universitaria reunesc 42,43% din numărul de studenţi şi, respectiv, 32,38% din cadrele didactice titulare la nivel naţional.
Agenda reuniunii cuprinde discuţii pe paneluri cu privire la: Proiectul de Lege a Educaţiei (Panel Rectori) schimbări în reglementările învăţământului superior şi rolul Senatelor Universitare (Panel Preşedinţi de Senat), cooperare universitară în domeniul digitalizării; programe de studii şi relaţia cu mediul universitar (formarea profesorilor, echipe de elaborare a manualelor); resurse umane din universităţi; internaţionalizare şi alianţe europene; Cercetare, cooperare interuniversitară, rankinguri şi principii de finanţare a cercetării (Panel Prorectori). UDJG este membră a Consorţiului Universitaria din 2021.

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat, joi, că pachetul legislativ privind educaţia trebuie să fie pus în consultare publică cât mai curând, apoi să fie dezbătut în Parlament, astfel încât sistemul de învăţământ să înceapa în septembrie 2023 "pe cu totul alte baze". Cîmpeanu vrea ca şcoala "să conecteze mult mai bine elevii şi studenţii la realităţile societăţii, la schimbările tehnologice extrem de rapide şi de accentuate". Potrivit ministrului Educaţiei, pe lângă pachetul legislativ vor fi emise peste 100 de acte normative, hotărâri de Guvern şi ordine de ministru, ca legislaţie secundară.
"Este vorba despre pachetul legislativ care va trebui să fie disponibil în consultare publică cât mai curând. Este vorba despre legile educaţiei. Aceste legi, proiecte, propuneri ne dorim să fie prezentate cât mai rapid, foarte rapid, în primă lectură în Guvern. Lăsate un termen suficient în consultare pentru ca mai apoi să le putem înainta Parlamentului spre dezbatere. Din acest pachet legislativ, vorbesc doar de legislaţia primară, am căutat să vedem cam ce ar însemna legislaţia secundară şi înseamnă peste 100 de acte normative, hotărâri de Guvern şi ordine de ministru care ar trebui să pregatească sistemul de educaţie, arhitectura de sistem, să clarifice multe lucruri, să elimine suprapunerile, să consolideze legătura dintre şcoală, universitate şi mediul socio-economic, să conecteze mult mai bine elevii şi studenţii la realităţile societăţii, la schimbările tehnologice extrem de rapide şi de accentuate. În septembrie 2023 îmi doresc şi ne dorim cu toţii şi sunt convins - sistemul de educaţie să poată să înceapă pe cu totul alte baze", a susţinut Cîmpeanu, citat de Agerpres.

Timp de 2 ani, pe timpul pandemiei, milioane de elevi din întreaga lume au folosit aplicaţii online pentru a participa la cursuri, scrie Europa Liberă. Un studiu Human Rights Watch arată că firmele care gestionau aplicaţiile au folosit datele pentru marketing comercial: identificarea „ţintelor” pentru anumite reclame. Raportul arată că guvernele a 49 dintre cele mai populate ţări din lume au încălcat drepturile copiilor prin susţinerea produselor de învăţare online fără a proteja în mod adecvat confidenţialitatea datelor personale ale utilizatorilor. Cercetarea se bazează pe analiza tehnică a 164 de produse de tehnologie educaţională (EdTech) aprobate de 49 de ţări în timpul pandemiei de Covid. Studiul include o examinare a 290 de companii şi platforme ale acestora despre care s-a dovedit că au colectat, procesat sau primit date despre copii din martie 2021.
Analiza, făcută în perioada martie – august 2021, arată că majoritatea platformelor de învăţare online au trimis sau au acordat acces la datele copiilor către companii de tehnologie de publicitate (AdTech). Făcând acest lucru, unele produse din categoria „EdTech” au vizat ulterior copiii cu publicitate comportamentală.
Folosind datele copiilor pentru a-i viza cu conţinut personalizat şi reclame care îi urmăresc pe internet, aceste companii nu numai că au denaturat experienţele online ale copiilor, ci au deschis calea pentru influenţarea opiniilor şi convingerilor lor într-un moment al vieţii în care aceştia pot fi manipulaţi uşor, arată studiul.

Guvernul a aprobat azi o ordonanţă de urgenţă care legalizează cursurile online în universităţi, începând cu acest an universitar 2022-2023. Recent, ministrul Cîmpeanu a spus că "universităţile nu vor fi verificate cum vor preda online în toamnă".
Din toamna acestui an, universităţile pot preda online legal, după ce agenţia responsabilă cu standardele în învăţământul superior, ARACIS, va elabora standardele necesare. Iată declaraţia ministrului Cîmpeanu, după şedinţa de Guvern: “Până acum legea Educaţiei definea spaţiul universitar prin prezenţa nemijlocită simultană a studenţilor şi a cadrelor didactice. Prin această schimbare de paradigmă aprobată astăzi de Guvernul României, universităţile, pe baza respectării unor standarde de calitate care vor fi elaborate imediat după publicarea acestei ordonanţe în Monitorul Oficial de către ARACIS, să organizeze astfel încât încă din toamna acestui an în funcţie de domeniu, având câte un specific pronunţat pe fiecare domeniu, diferenţe între socio-umane învăţământ de arte sau învăţământ superior medical vor putea să organizeze aceste activităţi online. Este o schimbare importantă,” a spus ministrul Educaţiei. Este o "chestie bună", mai ales pentru studenţii care nu mai trebuie să îşi ia o cameră la un cămin, sau o gazdă undeva în oraşul unde este facultatea, ca să nu mai vorbim de mâncare, de chestii d-alea de înfrumuseţare pentru fete şi, eventual, de o ieşire la un club la sfârşit de săptămână. NU?

În data de 27 mai 2022, începând cu ora 13.00, Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor vă invită să participaţi la CONCURSUL PROFESIONAL organizat în cadrul proiectului POCU, cod SMIS 133256 „Stagii de practică inovative în domenii de specializare inteligentă”, care se va desfăşura on-site (sala F103 a facultăţii) şi on-line, prin intermediul Platformei Microsoft Teams. Evenimentul ştiinţific cuprinde 6 secţiuni şi se adresează studenţilor din cadrul programelor de studii de licenţă şi masterat.
Acest proiect este unul din principalele proiecte derulate în universitate, care au ca obiectiv major formarea profesională a studenţilor şi pregătirea lor ca specialişti în domeniile de interes pentru piaţa muncii. Secţiunile concursului profesional sunt următoarele:
Turism şi alimentaţie
Gastronomie tradiţională
Alimentaţia şi sănătatea
Produse noi pe piaţa românească
Culinary Art competition Main course
Culinary Art competition Dessert

Facultatea de Automatică, Calculatoare, Inginerie Electrică şi Electronică din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, alături de Inspectoratul Şcolar Judeţean Galaţi, Colegiul Naţional „Alexandru Ioan Cuza” şi Casa Corpului Didactic Galaţi a organizat, în perioada 17-20 mai 2022, Concursul de creativitate în IT „Severin Bumbaru”, concurs destinat pasionaţilor de IT de toate vârstele. Competiţia a atras aproximativ 400 de participanţi: 88 de studenţi şi 305 elevi din învăţământul preuniversitar, la cele 6 secţiuni organizate. Concursul în format Hackathon s-a desfăşurat pe parcursul a 48 de ore şi a avut provocări pentru studenţi şi liceeni, precum: Programare Web şi Baze de Date, Programare Roboţi şi Sisteme Embedded, Programare Obiectuală, dar şi Programare în C++ / C# sau Web Design. Nu în ultimul rând, elevii din gimnaziu au fost provocaţi să realizeze o animaţie folosind platforma Scratch.
Sponsorii acestei ediţii a Concursului de creativitate în IT „Severin Bumbaru” au fost Thecon, Cleşte.ro, Logiscool Galaţi, Centrico Selir, Crystal System, Intel, IV Future, RSystems, firme partenere ale Facultăţii de Automatică, Calculatoare, Inginerie Electrică şi Electronică din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi.
Premiile de peste 7.000 euro vor fi oferite de către aceştia la Festivitatea de Premiere de vineri 3 iunie 2022.

Miercuri, 500 de membri ai Sindicatelor Spiru Haret, FSLI şi Alma Mater vor protesta în faţa Palatului Victoria, între orele 11-13 pentru că executivul nu a pus în aplicare legea salarizării şi nu a stabilit nici măcar un calendar de plată. Între timp, aseară, Coaliţia de Guvernare a decis „acordarea unui sfert din diferenţa de salariu, în conformitate cu legea salarizării unitare, cuvenită salariaţilor din sistemul public”, dar nu a precizat specific dacă este vorba şi despre cadrele didactice şi personalul din învăţământul public.
Din comunicatul primit de la Federaţia Spiru Haret reiese că protestul “urmăreşte să atragă atenţia asupra obligativităţii soluţionării problemelor salariale cu care se confruntă personalul didactic şi nedidactic din învăţământul preuniversitar şi superior.”
Federaţia nu propune un calendar propriu sau un procent de creştere a salariilor, ci doar subliniază: “reamintim reprezentanţilor Guvernului României şi partidelor politice că personalul didactic trebuia să beneficieze de salariile prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 începând cu luna septembrie 2020.”
Sindicatul aminteşte şi că “personalul din învăţământ este singura categorie de bugetari care nu beneficiază de sporuri pentru condiţii de muncă deoarece în ultimii ani politica guvernamentală în domeniul salarizării a fost aceea a plafonării cuantumului sporurilor la nivelul anterior intrării în vigoare a Legii nr. 153/2017, ceea ce a făcut inaplicabile H.G. nr. 34/2018 ?i H.G. nr. 569/2017.

Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi organizează, în cadrul Proiectului „Competenţe şi aptitudini sporite în domenii inteligente de activitate” POCU /464/3/12/128219, un Curs de perfecţionare în ocupaţia Somelier, Cod COR 513103, autorizat ANC. Durata cursului este de 40 ore, lectori la curs fiind cadre didactice din cadrul Facultăţii Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor.
Pot participa gratuit la curs angajaţi în cadrul firmelor din Domeniile HORECA, Procesarea alimentelor şi a băuturilor, Bioeconomie şi Biotehnologie, cu sediul social în Regiunea de dezvoltare Sud - Est, Regiunea de dezvoltare Sud-Muntenia, Regiunea de dezvoltare Centru.
Relaţii suplimentare şi înscrieri la Departamentul de Formare Continuă şi Transfer Tehnologic, telefon 0336130142, adresa de email Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Problemele de mediu şi schimbările climatice sunt teme predilecte pentru generaţiile de tineri care acum se află în sistemul de învăţământ. O serie de rapoarte internaţionale printre care şi cele ale Comisiei Europene arată clar apetenţa tinerilor pentru subiecte precum schimbările climatice sau încălzirea globală. De exemplu, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică arată că din testarea PISA care a avut loc în 2018, cea mai recentă, 79% dintre studenţii din cele 37 de ţări OCDE ştiau despre subiectul schimbărilor climatice şi încălzirii globale. Nivelul ridicat de conştientizare în rândul elevilor ar trebui remarcat şi în contextul în care o medie de 78% dintre elevii de 15 ani din ţările OCDE au fost de acord sau profund de acord cu afirmaţia că „a avea grijă de mediul global este important pentru mine”. În nicio ţară acest procent nu a scăzut sub 64%. Datele au fost colectate în 2018, cea mai recentă testare PISA având loc luna trecută, rezultatele fiind aşteptate în toamna 2022. În România, rezultatele PISA 2018 arată proporţii mai mari – peste 82% dintre elevii de 15 ani spun că a avea grijă de mediu este important pentru ei. Cu toate acestea, doar 43% dintre adolescenţi, faţă de 80% maximum, au încredere că pot face ceva pentru lumea aceasta şi că schimbarea se poate produce.