Prosumatorii nu vor mai fi obligați să-și instaleze la locul de consum și de producere instalații de stocare. Parlamentul a adoptat, miercuri, propunerile USR de modificare a OUG 32/2024. Pentru ca măsura să se aplice mai este nevoie doar ca președintele să promulge legea.

„Dincolo de repararea unor termene din ordonanță, am reușit să corectăm marea nedreptate făcută prosumatorilor de energie din România, care erau obligați – retroactiv chiar – să-și instaleze baterii de stocare. Sigur, e nevoie de stocare în sistemul energetic, de aceea am depus și proiect de lege în acest sens, să fie acordate stimulente pentru dezvoltarea sistemelor de stocare. Însă, să-i obligi pe micii prosumatori, care și-au instalat panouri fotovoltaice din banii lor sau accesând programul AFM, nu trebuia să rămână în lege”, a declart Cristina Prună, deputată USR și vicepreședintă a Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților.

Potrivit USR, eliminarea acestei obligații reprezintă un pas important în direcția creșterii numărului de persoane și de companii care aleg să producă energie electrică din surse regenerabile.
În acest an, România a ajuns la aproape 150.000 de prosumatori, iar puterea totală a panourilor solare instalate ajunge la aproape 2.000 MW.

La Palatul Victoria a avut loc prima reuniune a Comitetului interministerial pentru protejarea consumatorilor vulnerabili și combaterea sărăciei energetice. Organismul consultativ a fost înființat prin decizie a premierului Marcel Ciolacu la finele lui noiembrie, anul curent cu scopul de a identifica și propune soluții economice, sociale și legislative pentru stabilitatea sectorului energetic din România și a protejării categoriilor sociale vulnerabile.

Comitetul este condus de vicepremierul Marian Neacșu, în calitate de președinte, alături de vicepreședinții Sebastian Burduja, ministrul Energiei, și Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii și Solidarității Sociale, iar în componența sa se regăsesc reprezentanți ai tuturor ministerelor și instituțiilor de stat cu rol în asigurarea stabilității în sectorul energetic din România.

Membri titular ai acestui for consultativ sunt, de asemenea, reprezentanți ai mediului universitar și ai producătorilor și furnizorilor de energie.

Discuțiile s-au centrat pe modalitățile prin care să se mențină echilibrul energetic pentru consumatorii casnici și industriali după ridicarea plafonării prețului la energie, prevăzută la finalul lui martie 2025.

”Avem nevoie de o tranziție lină spre noua etapă din sectorul energiei, care să țină cont de categoriile vulnerabile de consumatori, să nu ignore consumatorii industriali, iar impactul în viața zilnică al trecerii la etapa următoare să fie cât mai redus pentru întreaga societate” a subliniat vicepremierul Marian Neacșu.

La rândul său, ministrul Sebastian Burduja a accentuat asupra faptului că, în primă fază, vor fi avute în vedere măsuri pe termen scurt de stabilitate energetică, urmând ca într-un orizont mediu de timp, prin investiții și soluții inovative de producere și stocare a energiei, să scadă prețul energiei. ”Avem nevoie de o piață cât mai lichidă din aprilie, neblocată de câțiva jucători. Într-un an-doi, vom sta foarte bine la prețul energiei”, a încheiat ministrul de resort.
După reuniunea de miercuri, urmează ca grupuri de lucru reunite sub umbrela comitetului să identifice tot spectrul de probleme care compun tabloul de bază în generarea de măsuri adecvate obiectivelor țintite, inclusiv implementarea unui nou cadru legislativ care să intre în vigoare înainte de expirarea prevederilor actuale și dezvoltarea unei politici naționale vizând combaterea sărăciei energetice.

Negociatorul-șef al bugetului UE pentru anul 2025, eurodeputatul român Victor Negrescu, anunță o posibilă creștere cu până la 2% a PIB-ului României anul viitor ca urmare a aderării la zona de liberă circulație
Prezent la sediul Consiliului UE unde a fost luată decizia privind aderarea completă a României la spațiul Schengen, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a prezentat trei categorii de beneficii majore pentru români.

Acesta a subliniat, în calitatea sa de negociator-șef al bugetului UE pentru anul viitor, că această aderare poate aduce o creștere de până la 2% a PIB-ului României dacă vom profita pe deplin de acest moment.

„Aderarea completă a României la spațiul Schengen este un mare succes pentru țara noastră după mai bine de 13 ani de așteptare de când respectăm toate criteriile prevăzute în acquis-ul Schengen. Este crucial pentru țara noastră să profite de acest moment pentru a maximiza beneficiile apartenenței la spațiul Schengen.
Aderarea României la zona de liberă circulație aduce o serie de beneficii majore pentru români, care pot fi regrupate în trei categorii principale:
• avantajele economice: Aderarea României la spațiul Schengen poate genera o creștere cu până la 2% a PIB-ului României anul viitor, urmând ca beneficiile să se resimtă pe parcursul următorilor 10 ani. Sectorul transporturilor, producția industrială, turismul și agricultura vor fi principalii beneficiari. Totul va depinde și de cererea existentă pe piața internă europeană și apetența investitorilor în a dezvolta producția din România. Nu în ultimul rând, zonele transfrontaliere vor deveni poli economici cu un potențial de dezvoltare consistent;
• climatul social: Cetățenii români vor deveni cetățeni europeni cu drepturi depline iar România va fi o destinație turistică și investițională tot mai atractivă. Totodată, țara noastră va beneficia de suportul întregului mecanism Schengen pentru creșterea siguranței interne și protecția frontierelor. Fondurile importante obținute în bugetul UE în calitate de negociator-șef al Parlamentului European ne vor ajuta în acest sens;
• beneficiile politice: Unul dintre argumentele extremiștilor este astfel destructurat în contextul în care în campania pentru prezidențiale anti-europenii spuneau că aderarea la spațiul Schengen nu se va realiza. România finalizează prin intrarea în zona de liberă circulație o nouă etapă importantă în integrarea sa în Uniunea Europeană care va crește interdependența noastră cu restul Europei și va face apartenența la UE ireversibilă;

Mă bucur că am reușit să contribuim la atingerea acestui obiectiv și prin numeroasele mele demersuri realizate în calitate de europarlamentar și că prin prisma rolului meu de consilier onorific al prim-ministrului mi s-a oferit oportunitatea să urmăresc și să fiu implicat în acest proces de aderare la spațiul Schengen până la final. Felicit Guvernul României pentru atingerea acestui obiectiv de țară!”, a declarat vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu.

Președintele Klaus Iohannis a comentat decizia privitoare la aderarea totală a României la Spațiul Schengen. Avantajele apartenenței noastre la spațiul comun de liberă circulație sunt multiple, a spus șeful statului.

Potrivit acestuia, eliminarea controalelor la frontierele interne înseamnă circulație mai rapidă și mai simplă pentru cei care călătoresc.

„Avantajele apartenenței noastre la spațiul comun de liberă circulație sunt multiple și au impact direct asupra cetățenilor, asupra economiei și a imaginii externe a țării noastre. Eliminarea controalelor la frontierele interne înseamnă circulație mai rapidă și mai simplă pentru cei care călătoresc, timpul petrecut la granițe va fi considerabil redus, iar costurile logistice pentru companii vor scădea, ceea ce va crește rapid competitivitatea produselor și a serviciilor românești pe piața europeană. În același timp, crește considerabil și atractivitatea României pentru investitorii străini, care vor vedea un avantaj comercial în conectivitatea sporită a țării noastre. Apartenența deplină la spațiul Schengen consolidează, așadar, poziția strategică a României ca poartă între Estul și Vestul Europei. Aderarea la spațiul Schengen a reprezentat un obiectiv strategic important pentru țara noastră. De-a lungul timpului, au existat o serie de obstacole, în ciuda faptului că România este de mult timp pregătită tehnic pentru a respecta exigențele Schengen”, a declarat Klaus Iohannis.

Președintele a mai spus că România va continua să-și consolideze poziția pro europeană.

„România va continua să acționeze responsabil pentru protejarea și consolidarea frontierelor externe ale Uniunii, inclusiv pentru gestionarea eficientă a migrației ilegale. România este și va rămâne o țară proeuropeană”, a precizat Klaus Iohannis.

Guvernul acolă un sprijin financiar de peste 2,1 miliarde lei pentru dezvoltarea comunităților locale și modernizarea infrastructurii de energie termică. Anunțul a fost făcut joi, 12 decembrie, de premierul Marcel Ciolacu.

Este vorba despre proiecte prin programele PNDR și Anghel Saligny.

„Susținem investițiile comunităților locale, precum și alimentarea cu energie termică, cu peste 2,1 miliarde de lei. Cea mai mare parte, 1,4 miliarde de lei, este destinată proiectelor din programele PNDR și Anghel Saligny”, a declarat Marcel Ciolacu.

380 de milioane de lei vor fi direcționate către investițiile prevăzute în PNRR, iar 360 de milioane de lei sunt pentru proiectele derulate prin Compania Națională de Investiții.

Ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, a vizitat Baza Militară 99 Deveselu, unde funcționează sistemul de apărare antirachetă Aegis Ashore, considerat o componentă strategică a securității NATO în Europa. El a fost însoțit de ambasadoarea SUA în România, Kathleen Kavalec.

Ministrul român a evidențiat importanța rolului acestei capabilități aliate în protejarea Europei de amenințările balistice, subliniind că găzduirea acestei tehnologii avansate reflectă soliditatea parteneriatului strategic dintre România și SUA.
„România rămâne un aliat responsabil al SUA și un partener loial în consolidarea securității regionale în zona Mării Negre,” a declarat Angel Tîlvăr.

În cadrul discuțiilor, Angel Tîlvăr a abordat și efectele destabilizatoare ale acțiunilor agresive ale Rusiei în regiunea Mării Negre, subliniind că România își menține angajamentul ferm pentru asigurarea securității regionale.

Clotilde Armand anunță că va contesta în instanțele europene decizia ICCJ privind incompatibilitatea. Asta după ce miercuri, Înalta Curte de Casație și Justiție a dat verdictul final în procesul dintre Armand și Agenția Națională de Integritate, respingând apelul fostului primar. Decizia este definitivă și menține raportul ANI privind incompatibilitatea.

Judecătorii au respins atât recursul făcut de Clotilde Armand împotriva sentinței Curții de Apel București din 11 martie 2024, cât și cererea sa de sesizare a Curții Constituționale.

„Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă Clotilde Marie Brigitte Armand împotriva sentinţei nr. 389 din 11 martie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi recursul declarat de recurenta reclamantă împotriva aceleiaşi sentinţe, în ceea ce priveşte soluţia de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, ca nefondate. Definitivă. Pronunţată astăzi, 11 decembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei”, scrie în decizia ICCJ.

Clotilde Armand a anunțat că va contesta decizia la forurile europene.
„O mascaradă. Sunt sute de primari PSD PNL care beneficiază de aceleași condiții. Pentru un lucru mult mai grav și flagrant precum cazul Toni Greblă - care și-a mărit ilegal salariul cu zeci de mii euro conform raportului Curții de Conturi a României - ANI tace și nu face nimic după două luni în care am depus plângeri. Nici măcar nu răspunde în termenul legal. Așa arată frica unui sistem cleptocratic. Frica de tot ce este just și corect, frica de oamenii cinstiți și competenți care luptă având un ideal de țară unde plagiatorii și combinatorii politicieni nu-și au locul. Eu voi merge mai departe și voi ataca decizia de astăzi la instanțele europene”, a declarat Clotilde Armand.

În urmă cu doi ani, ANI a stabilit că Armand a deținut în același timp atât funcția de primar, cât și pe cea de manager într-un proiect european. Ulterior, ANI a cerut și a obținut în instanță interdicția ca Armand să ocupe funcții publice timp de trei ani.

România este printre cele cinci state cărora li s-a acceptat o perioadă de ajustare de șapte ani în loc de patru, o oportunitate vitală. Decizia a fost luată la Bruxelles și a fost anunțată de ministrul de Finanțe, Marcel Boloș.

Mesajul a fost transmis marți pe Facebook
„Astăzi, România a fost în centrul discuțiilor la Bruxelles, unde s-au luat decizii importante pentru viitorul economic al Uniunii Europene. Una dintre temele principale a fost situația planurilor fiscale pe termen mediu și traiectoriile bugetare ale statelor membre. Aici vă anunț că România este printre cele cinci state cărora li s-a acceptat o perioadă de ajustare de șapte ani în loc de patru. În fața unor încercări de a deforma realitatea, adevărul este acesta: ajustarea pe 7 ani este o oportunitate vitală pentru România”, a scris Marcel Boloș.

Ajustarea de șapte ani permite reducerea deficitului bugetar într-un ritm care să nu producă dezechilibre macroeconomice, securizarea investițiilor din fonduri europene și protejarea dezvoltării.

„O altă temă a fost progresul discuțiilor pe tema reformei vamale, propusă prin pachetul legislativ al Comisiei Europene din mai 2023. Am susținut că trebuie să găsim cât mai curând posibil un compromis cu privire la înfiinţarea Autorității Vamale a UE și a Centrului de Date Vamale, soluții care vor reduce costurile și vor moderniza comerțul. Reforma vamală va veni cu beneficii directe pentru oameni: costuri vamale reduse, acces mai ușor la piețele internaționale pentru afaceri locale, eliminarea blocajelor birocratice și controale mai eficiente. Impozitarea energiei: Se lucrează la o nouă directivă care să taxeze energia în acord cu obiectivele de mediu și climă. UE dorește ca taxarea produselor energetice și a energiei electrice să fie în acord cu politicile privind energia și clima, contribuind la reducerea emisiilor. Poziția noastră a fost că în acest proces nu trebuie să neglijăm necesitatea unui echilibru între obiectivele climatice, specificul fiecărui stat membru și competitivitatea UE. Cu toate acestea, considerăm că sunt necesare negocieri suplimentare pe anumite subiecte – de exemplu indexarea nivelurilor minime ale accizei - pentru că nu dorim introducerea unui mecanism adițional, pe lângă cel deja existent la nivel național. România va sprijini continuarea discuțiilor sub președinția Poloniei pentru a ajunge la un acord”, a precizat Marcel Boloș.

Formațiunile pro-europene PSD, PNL, USR, UDMR și Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale anunță angajamentul ferm pentru formarea unei majorități pro-europene în Parlamentul României, a unui guvern pro-european și susținerea unui posibil candidat comun pro-european la alegerile prezidențiale.

Decizia a fost luată marți seara și a fost transmisă printr-un comunicat comun de presă.
„În cadrul primei întâlniri organizate în urma semnării Rezoluției comune de săptămâna trecută, au fost discutate câteva priorități esențiale:
1. Începerea dialogului pentru formarea rapidă a unui guvern pro-european
În zilele următoare, cele patru partide și reprezentanții Minorităților Naționale vor lucra la un program comun de guvernare, bazat pe dezvoltare și reforme și care va avea în vedere prioritățile cetățenilor României.
Astfel, părțile au agreat să constituie o Comisie comună pentru realizarea programului de guvernare și grupuri de lucru pe domenii de activitate.
Am convenit că este necesar un plan concret de eficientizare și de reducere a cheltuielilor publice și a birocrației în administrația publică.
2. Creșterea ritmului actual de investiții și a reformelor din PNRR.
Momentul actual este unul decisiv pentru România. Este nevoie de o schimbare profundă, iar partidele pro-europene își asumă această responsabilitate.
Partidele pro-europene se angajează să crească încrederea în instituții și în clasa politică, prin bună guvernare, transparență în cheltuirea banului public și respect față de cetățean”, scrie în comunicatul semnat de reprezentanții partidelor.

Cultura gălățeană este apreciată la nivel european. Palatul Comisiei Europene a Dunării a obținut prima finanțare europeană ca Marcă a Patrimoniului European.

„Ce povești ascunde Palatul Comisiei Europene a Dunării? Care a fost rolul lui în istoria Europei? Și de ce merită să fim mândri de istoria noastră? Acum, liceenii din Galați au ocazia să descopere aceste răspunsuri, într-un proiect de promovare finanțat din fonduri europene. Palatul Comisiei Europene a Dunării, sediul actual al Bibliotecii V.A. Urechia, este singurul obiectiv cultural din Galați distins cu titlul de Marcă a Patrimoniului European – o prețioasă recunoaștere a importanței în istoria europeană”, a explicat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Echipa care va câștiga concursul va merge într-o excursie în Croația.

„Proiectul, realizat în parteneriat cu un muzeu din Croația, nu doar că va aduce în prim-plan valoarea culturală a Palatului, dar va și provoca liceenii la un concurs captivant. Iar premiul? O experiență de neuitat: o excursie în Croația pentru echipa câștigătoare, unde vor putea descoperi o altă cultură europeană. Prin acest proiect, tinerii gălățeni vor avea șansa de a înțelege că istoria orașului lor este parte din istoria Europei. O istorie cu care ne putem mândri”, a precizat Costel Fotea.