USR cere convocarea în Parlament și audierea șefului Apele Române. Deputata USR Diana Buzoianu, vicepreședintă a Comisiei pentru mediu din Camera Deputaților, solicită audierea în Comisie a directorului general al Administrației Naționale Apele Române (ANAR), în contextul inundațiilor masive care au produs în județele Galați și Vaslui prejudicii materiale importante, dar și pierderi de vieți omenești.

„În 2005, 76 de persoane și-au pierdut viața din cauza inundațiilor. În 2013, 9 persoane au murit în județul Galați în urma inundațiilor. Acum, în 2024, avem iar vieți pierdute din cauza inundațiilor, din nou în județul Galați. Autoritățile știu de ani de zile care sunt problemele și ce ar trebui să facă, doar că nu și iau măsurile concrete. Câte persoane mai trebuie să moară până când vor începe să acționeze? Pentru ce s-au folosit banii? Am chemat reprezentanții Apele Române pentru a răspunde la toate aceste întrebări pe care românii le au de ani de zile”, declară deputata USR Diana Buzoianu.
Audierea șefului Apele Române are drept scop verificarea îndeplinirii atribuțiilor legale ale ANAR, dar și de către instituțiile subordonate cu atribuții în prevenirea unor incidente de proporția celor petrecute în ultimele zile.

Potrivit inițiatorilor, necesitatea acestor verificări și clarificări este accentuată de raportul din 2022 al Curții de Conturi, care a scos la lumină date îngrijorătoare legate de lipsa avizelor și autorizațiilor de gospodărire emise de către ANAR cu privire la barajele și digurile realizate pe teritoriul României.

Același raport include concluzii cu privire la inexistența unei infrastructuri de protecție împotriva inundațiilor. Aceasta în condițiile în care Legea apelor (107/1996) stipulează că orice construcţii de apărare împotriva acţiunii distructive a apei (îndiguiri, apărări şi consolidări de maluri şi albii, rectificări şi reprofilări de albii, lucrări de dirijare a apei, combaterea eroziunii solului, regularizarea scurgerii pe versanţi, corectări de torenţi, desecări şi asanări, alte lucrări de apărare) se realizează în baza avizului de gospodărire a apelor emis de ANAR, iar punerea în funcțiune a acestor lucrări se realizează numai în baza autorizației de gospodărire emise de către aceeași autoritate, mai susține USR.

Nu în ultimul rând, șeful Apele Române are obligația să prezinte public o diagnoză a infrastructurii naționale de protecție împotriva inundațiilor, stadiul lucrărilor de execuție, fondurile publice alocate în ultimii ani, precum și situația statistică a numărului de baraje și diguri neautorizate sau ale căror autorizații nu mai sunt valabile, a precizat USR.
Totodată, directorul general ANAR va avea posibilitatea să clarifice unele controverse care au planat asupra instituției în ultima vreme.
„Agenția de stat care trebuia să se ocupe cu digurile din Galați se pare că se ocupă cu orice altceva mai puțin cu diguri. Agenția este, de fapt, încă un program de locuri de muncă călduțe la stat: 35% din bani se duc pe salarii, 10.000 de angajați cu salariu mediu de aproape 8.000 lei/lună. Adică, cu 2.300 lei peste salariul mediu din privat. Diguri însă nu fac. Întreținerea digurilor iar nu prea fac. Au făcut, în schimb, la un moment dat, plantație de canabis. Nu e o glumă, i-a prins DIICOT”, afirmă deputatul USR Claudiu Năsui.

Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării au analizat Planul de înzestrare a Armatei României 2025 – 2034. Ședința CSAT a avut loc joi, la Palatul Cotroceni.

Planul de înzestrare a Armatei României 2025 – 2034 este un document de referință pentru planificarea armamentelor, prin care se realizează corelarea dintre nevoile operaționale de tehnică și echipamente militare pentru dotarea structurii de forțe și resursele financiare preconizate a fi alocate pentru înzestrare, urmând ca discuțiile pe acest subiect să fie continuate.

Potrivit Administrației Prezidențiale, schimbarea majoră a situației regionale de securitate generate de postura agresivă a Federației Ruse a determinat reanalizarea, reprioritizarea și reconfigurarea programelor de înzestrare pentru dotarea și dezvoltarea capabilităților militare necesare contracarării noilor amenințări, inclusiv prin creșterea, în cadrul acestora, a achiziției cantităților de muniții necesare pentru luptă și pentru constituirea graduală a stocurilor.

Din această perspectivă, pentru protejarea intereselor esențiale de securitate și asigurarea securității aprovizionării, România este direct interesată ca pe teritoriul național să existe capacități industriale care să poată asigura atât producerea de tehnică militară modernă pentru dotarea structurii de forțe pe timp de pace și menținerea în stare operațională a echipamentelor achiziționate, cât și fabricarea și dezvoltarea de noi echipamente care să contribuie la multiplicarea capabilităților militare în situații de criză sau război.
În acest sens, creșterea alocațiilor bugetare pentru Apărare generează un efect direct și asupra industriei de profil din România, care are oportunitatea de a iniția un proces de transformare, retehnologizare și adaptare prin atragerea de tehnologii noi performante și know-how, prin colaborare cu companii din domeniu, consacrate la nivel internațional, a precizat Administrația Prezidențială.

Guvernul pregătește o Ordonanță de Urgență pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Proiectul a fost scos în consultare publică pe site-ul Ministerului Finanțelor. Rectificarea bugetară va asigura fonduri pentru recalcularea pensiilor și plata indemnizațiilor de șomaj până la finele anului.

Guvernul României scoate la consultare publică ordonanța de urgență privind rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat și a bugetului asigurărilor pentru șomaj pe anul 2024, a anunțat Ministerul Finanțelor.

Ordonanța are ca scop ajustarea fondurilor alocate, în funcție de execuția bugetară și de evoluția indicatorilor economici din primele șapte luni ale anului.
Printre principalele măsuri se numără alocarea suplimentară de fonduri pentru recalcularea pensiilor, conform Legii nr. 360/2023, și pentru plata indemnizațiilor de șomaj până la sfârșitul anului. De asemenea, sunt suplimentate fondurile pentru asigurarea desfășurării în condiții optime a activității caselor județene de pensii și a agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă.

Conform noilor prevederi, bugetul pentru asigurările sociale de stat ar urma să fie majorat cu peste 1 miliard de lei, iar sistemul de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale cu aproximativ 14,7 milioane lei.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat că promovarea rezilienței fiscal-financiare în sectorul public este vitală pentru a răspunde crizelor din sistem. Totodată, el a apreciat pașii spre modernizare făcuți în ultimii ani de Curtea de Conturi a României. Declarația a fost făcută în cadrul ceremoniei dedicate împlinirii a 160 de ani de la înființarea Curții de Conturi a României.

Ceremonia a avut loc miercuri.

„În mod special, vreau să salut schimbările care s-au produs atât în auditul fondurilor publice, cât și în ceea ce privește comunicarea dintre Curte și factorii de decizie din societate. Putem avea în instituția supremă de audit a României un partener în auditarea politicilor publice pentru a ști cum putem veni mai bine în sprijinul beneficiarului final, cetățeanul. Există un concept tot mai prezent pe agenda publică care reunește la nivel de responsabilități toți factorii decidenți din societate: buna guvernanță. Aici instituțiile supreme de audit joacă un rol esențial în a oferi o imagine reală a impactului politicilor publice în viața cetățenilor. Acest nou model de guvernanță se caracterizează prin gestionarea provocărilor într-un mediu turbulent, iar reziliența în acest context presupune întărirea mecanismelor administrației publice. Și aici mă refer în mod deosebit la reforma sistemului de management al resurselor umane, creșterea calității datelor pe baza cărora sunt luate deciziile și adoptarea unei culturi a inovării sociale și digitale”, a declarat Marcel Ciolacu.

Șeful Guvernului a mai spus că „promovarea rezilienței fiscal-financiare în sectorul public este vitală pentru a asigura stabilitatea și capacitatea guvernelor de a răspunde în mod eficient la crizele din sistem, precum și pentru a asigura furnizarea de servicii esențiale societății”.

„Aceasta este o parte integrantă a bunei guvernanțe în sectorul public. Apreciez pașii spre modernizare făcuți în ultimii ani de Curtea de Conturi a României și am încredere că putem folosi mai mult munca profesionistă și responsabilă a auditorilor dumneavoastră. O instituție supremă de audit modernă este un factor obiectiv și echilibrat ce poate oferi măsura performanței unei guvernări, precum și a performanței instituțiilor ce oferă servicii publice cetățenilor. La 160 de ani de la înființarea Curții de Conturi este momentul să colaborăm între noi mai mult pentru dezvoltarea României și pentru un viitor mai bun al tuturor cetățenilor ei”, a precizat premierul Marcel Ciolacu.

Curtea de Conturi a devenit un pilon al eforturilor României de a îmbunătăți integritatea guvernamentală și de a se alinia celor mai înalte standarde internaționale în materie de bună guvernare. Declarația aparține președintelui Klaus Iohannis în cadrul unei ceremonii care a avut loc marți, la Palatul Cotroceni.

„Celebrăm un moment simbolic pentru auditul public și cooperarea internațională, recunoscând contribuțiile esențiale ale unor personalități de vârf în acest domeniu. Ne aflăm în pragul împlinirii a 160 de ani de la înființarea Curții de Conturi a României, autoritate care a evoluat, în ultimii ani, și datorită parteneriatelor externe deosebit de valoroase. Rolul României în promovarea transparenței și a integrității la nivel internațional este astăzi mai relevant ca niciodată. Curtea de Conturi a devenit un pilon al eforturilor României de a îmbunătăți integritatea guvernamentală și de a se alinia celor mai înalte standarde internaționale în materie de bună guvernare. Într-un peisaj mondial complex, în care schimbările geostrategice creează presiuni constante asupra guvernelor și economiilor lumii, parteneriatele internaționale și schimbul de experiență devin esențiale. În acest cadru, munca celor prezenți aici, astăzi, reflectă angajamentul față de propriile sisteme naționale, dar și față de o guvernanță globală mai eficientă”, a declarat Klaus Iohannis.

În cadrul ceremoniei, președintele i-a decorat pe Controlorul General al Statelor Unite ale Americii și Șef al Oficiului pentru Responsabilitate Guvernamentală din SUA, Gene Dodaro, și pe președintele Organizației Internaționale a Instituțiilor Supreme de Audit, Bruno Dantas.

Președintele a spus că sub conducerea lui Gene Dodaro, parteneriatul dintre Oficiul pentru Responsabilitate Guvernamentală al Statelor Unite ale Americii și Curtea de Conturi a României a fost unul esențial în modernizarea și profesionalizarea auditului public românesc.

Despre Brino Dantas, Iohannis a declarat că a consolidat rolul instituțiilor supreme de audit spre o mai mare independență, inclusiv prin cooperarea internațională.

Guvernul lansează Planul Național pentru Marea Industrie. Acesta are tre mari piloni și presupune un efort financiar de aproximativ 2 miliarde de euro. Decizia a fost luată în cadrul coaliției de guvernare.

„Am decis ieri, în cadrul reuniunii coaliției de guvernare, să consolidăm modelul de dezvoltare economică bazat pe investiții. Sub coordonarea dlui vicepremier Marian Neacșu, miniștrii Finanțelor și Economiei au lucrat la un pachet de măsuri prin care generăm un impuls major pentru reindustrializarea economiei. Astfel, putem lansa astăzi Planul Național pentru Marea Industrie. Este cel mai important pachet economic de susținere a economiei, de circa 2 miliarde de euro, axat pe trei mari piloni”, a explicat Marcel Ciolacu.

Primul este Schema de Sprijin pentru Investițiile Strategice în industria de prelucrare, cu un buget de peste 500 milioane euro. Acesta presupune acordarea de facilități fiscale investițiilor de peste 150 milioane euro, care creează peste 250 de locuri de muncă în regiuni unde PIB-ul pe locuitor este sub media națională.

Al doilea pilon este Programul National de Sprijin pentru Marea Industrie din România.
„Este o schemă de ajutor de stat de 1 miliard euro pentru mari companii. Vor primi un sprijin de până la 100 milioane euro per beneficiar. Acele companii ce derulează investiții capabile să reducă emisiile directe de gaze cu efect de seră, respectiv consumul de energie. Sursa de finanțare este din vânzarea certificatelor de emisii de dioxid de carbon”, a adăugat Marcel Ciolacu.

A treia componentă a planului înseamnă o schemă de ajutor de stat de 250 de milioane de euro pentru companii care propun investiții în producția de materii prime industriale precum țevi, profile, bare, aluminiu sau cupru.

În paralel, Guvernul face o rectificare pozitivă.
„Simultan, facem și o rectificare bugetară, bazată pe un plus de venituri bugetare care susțin investiții în 4 domenii esențiale: Sănătate, Educație, Transporturi și Dezvoltare Regională. Dezvoltarea țării prin investiții mari în autostrăzi, școli și spitale este calea sigură pentru ca România să aibă o creștere economică importantă în următorii ani! Evident, continuăm să reducem cheltuielile publice inutile, deficitul bugetar trebuie să fie exclusiv unul generat de investiții, nu pe risipă prin achiziții inutile”, a precizat Marcel Ciolacu.

Guvernul acordă un stimulent financiar elevilor care au obținut nota 10 la examenele de absolvire ale învățământului gimnazial și liceal. Anunțul a fost făcut înainte de ședința de miercuri a Executivului.

Absolvenții clasei a VIII-a vor primi 2.000 de lei, în timp ce elevii de 10 la Bacalaureat vor fi răsplătiți cu 5.000 de lei.

„Venim cu noi măsuri pentru a răsplăti și încuraja performanța școlară. Acordăm, astfel, un stimulent financiar elevilor care au obținut nota 10 la examenele de absolvire ale învățământului gimnazial și liceal în acest an. Absolvenții clasei a VIII-a cu 10 la evaluarea națională din acest an primesc câte 2000 de lei. Iar celor cu media 10 la bacalaureat le acordăm câte 5000 de lei. Cred că este un gest firesc de apreciere a performanței școlare, principiu pe care îl punem la baza sistemului public de educație”, a explicat premierul Marcel Ciolacu.

Federația Sindicală a Siderurgiștilor METAROM, afiliată la CNS Cartel ALFA, organizează miercuri un miting de protest în fața Guvernului României. Protestul se va desfășura în intervalul orar 11:00-13:00.

Motivul acțiunii este nemulțumirea salariaților față de modificările aduse de noua lege a pensiilor.

La 1 septembrie 2024 a intrat în vigoare Legea 360/2023 privind sistemul public de pensii. Această lege a creat mari nemulțumiri în rândul salariaților în ceea ce privește calculul pensiei, care a dus la scăderea drastică a valorii actualelor și viitoarelor pensii din siderurgie-metalurgie la nivel național, au precizat sindicaliștii.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunță că ultimul lot al drumului de mare viteză Craiova-Târgu Jiu intră în procedură de licitație.

CNAIR a transmis, marți, spre validare, la ANAP documentația pentru Lotul 6 (19,25 km) al drumului de mare viteză care are profil mixt (autostradă și drum expres).
Pe traseul Lotului 6, care se desfășoară între orașul Târgu Cărbunești și Varianta Ocolitoare Târgu Jiu, vor fi construite inclusiv un viaduct (644 m) și două parcări de scurtă durată.

Contractul, finanțat prin Programul Transport (PT) 2021-2027, prevede construcția Lotului 6 în termen de 34 de luni (10 luni-proiectare și 24 de luni-execuție). După validarea documentației de atribuire, CNAIR va putea publica Anunțul de Participare la licitație, în cadrul căruia se va stabili și data limită pentru depunerea ofertelor, a precizat Grindeanu.