Angajații Senatului României își exprimă nemulțumirea față de majorarea salarială propusă de Guvern. Ei au organizat proteste și cer bani mai mulți.

Sindicatul Funcționarilor Publici din Senatul României și Sindicatul Personalului Contractual din Senatul României au anunțat luni că se solidarizează cu protestatarii.

„În urma celor două proteste ale angajaților Senatului României, la care au participat peste 200 de salariați, sindicatele din Senatul României au luat act și se solidarizează cu colegii nemulțumiți. Asigurăm angajații că vor fi făcuți pașii legali necesari pentru identificarea soluțiilor adecvate și ne exprimăm dezacordul față de propunerea Executivului de a majora salariile doar cu 10%, în două tranșe. Declarăm clar și răspicat: Suntem funcționarii statului care asigură funcționarea Legislativului României! O greșeală minoră din partea noastră poate avea repercusiuni asupra întregii societăți. Dacă și noi ne-am îndeplini obligațiile în rate și la un nivel minim, așa cum sunt propunerile de majorare salarială, înseamnă că ar trebui să ne calibrăm activitatea după aceleași tipare. Menționăm un aspect important care pare a fi ignorat: factorul politic nu ar trebui să se bazeze pe dictonul așteaptă mulți la ușă, dacă vreți, plecați”, scrie în comunicatul de presă al sindicaliștilor.

Sindicaliștii cer mai mulți bani de la Guvern.
„Solicităm Guvernului României reevaluarea propunerii sale de majorare a salariilor angajaților din Parlamentul României cu un procent de 20%, în două tranșe: 15% începând cu luna iunie 2024 și 5% în luna septembrie 2024, raportat la nivelul acordat pentru luna ianuarie 2024. Reiterăm faptul că am dovedit respect și loialitate față de instituția în care ne desfășurăm activitatea și am ales calea dialogului, evitând mișcările sindicale de protest. Aceasta nu trebuie interpretată ca fiind o lipsă de acțiune sau acceptarea primei oferte. Așteptăm același respect pe care și noi l-am oferit de-a lungul timpului”, au mai transmis sindicaliștii.

Ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu a participat luni, 27 mai 2024, la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, Consiliul Afaceri Externe (CAE), care a avut loc la Bruxelles.
Agenda reuniunii a inclus agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei - dezbatere cu participarea ministrului ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, prin video-conferință, precum și evoluțiile din Orientul Mijlociu, a anunțat MAE.

În cadrul întâlnirii, ministrul Luminița Odobescu a accentuat necesitatea continuării și consolidării sprijinului pentru Ucraina și a condamnat atacurile intense și repetate ale Rusiei asupra infrastructurii civile și energetice ucrainene. În context, a evidențiat sprijinul substanțial bilateral oferit de România către Ucraina în domeniul energiei și disponibilitatea de a continua acest tip de sprijin.

Ministrul afacerilor externe român a subliniat importanța furnizării rapide de asistență militară pentru Ucraina prin implementarea Fondului de Asistență pentru Ucraina în cadrul Instrumentului European pentru Pace (EPF). A subliniat importanța adoptării rapide a celui de-al 14-lea pachet de sancțiuni UE la adresa Rusiei. A exprimat sprijin pentru crearea unui nou regim de sancțiuni pentru acțiunile hibride ale Rusiei și a condamnat recentele provocări inacceptabile la adresa unor state membre UE din regiunea Mării Baltice, exprimând solidaritatea României cu acestea. Oficialul român a atras atenția cu privire la atacurile hibride ale Rusiei asupra Republicii Moldova, care generează vulnerabilități semnificative mai ales în contextul proceselor electorale din această țară.

Ministrul Luminița Odobescu a reiterat susținerea României pentru parcursul european al Ucrainei și Republicii Moldova și organizarea primelor Conferințe Interguvernamentale până la finalul lunii iunie 2024. Cu privire la Formula de Pace a Președintelui Zelenski, a subliniat importanța coordonării la nivel european și cu partenerii globali pentru a asigura succesul Conferinței din Elveția din luna iunie.
Evoluțiile din Orientul Mijlociu au fost abordate inclusiv în cadrul unui schimb de opinii informal al miniștrilor europeni cu omologii din Arabia Saudită, Egipt, Iordania, Qatar, Emiratele Arabe Unite și secretarul general al Ligii Statelor Arabe. Ministrul Luminița Odobescu a salutat rolul statelor din regiune în menținerea stabilității regionale, în detensionarea situației de securitate și mediere, precum și facilitarea acordării de asistență umanitară urgentă pentru civilii din Gaza.
Ministrul român a subliniat necesitatea soluționării crizei din Gaza prin continuarea eforturilor pentru eliberarea tuturor ostaticilor, fără precondiții, încetarea focului, acordarea de asistență umanitară cuprinzătoare și reluarea procesului politic care să conducă la o pace durabilă, bazată pe soluția celor două state, în coordonare cu SUA, Marea Britanie și partenerii regionali. În cadrul discuțiilor, a reconfirmat angajamentul constant al României în ameliorarea situației umanitare și a menționat furnizarea unui nou transport de asistență umanitară către Gaza prin intermediul culoarului umanitar din Cipru.

Cel mai în vârstă candidat la alegerilor locale din 9 iunie are 100 de ani. La polul opus este un candidat care are puțin peste 23 de ani. Statistica a fost prezentată marți, în cadrul unei conferințe de presă, de președintele AEP, Toni Greblă.

La alegerile locale s-au înscris 207.389 de candidați, dintre care 11.500 candidează pentru CJ/CGMB, iar pentru funcțiile de primari candidează 11.386 de persoane. Pentru funcția de primar 9.776 s-au înscris în mediul rural pentru alegerile locale, iar în mediul urban 1.610 persoane. Dintre aceștia 10,56% sunt femei în rural și 12,36% în mediul urban.

În privința vârstei un candidat are 100 de ani, altul 23, în timp ce doi au 95 de ani.
„Cel mai tânăr candidat pentru alegerile locale și europarlamentare are puțin peste 23 de ani, iar cel mai în vârstă, seniorul, are 100 de ani. Avem, de asemenea, doi candidați la alegerile locale de 95 de ani, doi de 94 de ani și așa mai departe”, a arătat Toni Greblă.
Pentru alegerile la Parlamentul European s-au înscris 494 de candidați, dintre care 167 sunt femei (33,81%).

Mediul de afaceri nu reprezintă adversarul guvernului, iar decizia de majorare a salariului minim este luată cu această nevoie de sprijinire a întreprinzătorilor, a declarat președintele PNL, Nicolae Ciucă. Liderii coaliției de guvernare s-au întâlnit luni pentru a discuta despre majorarea salariului minim..

Anterior, măsura a fost discutată și cu partenerii sociali.
„Noi am avut discuții la nivelul coaliției. (...) Am discutat cu mediul de afaceri, cu sindicatele, cu partenerii de coaliție. Decizia de majorare a salariului minim e luată cu această nevoie de sprijinire a mediului de afaceri. (...) În aceste condiții, la discuțiile care au avut loc la Guvern, s-a stabilit ca această mărire să fie de 400 de lei, cu mențiunea că nu doar 200 de lei, ci 300 de lei să rămână ca sumă neimpozabilă, astfel încât patronatul, cei care au responsabilitatea planurilor de afaceri, să poată să se adapteze la această nouă schimbare a salariului minim, a creșterii salariului minim”, a explicat Nicolae Ciucă.

Potrivit liderului liberal, sectorul privat reprezintă „motorul dinamicii economiei româneștri” care alimentează tot ceea ce înseamnă venituri la buget”.
„Ca atare, guvernul și orice instituție a statului nu trebuie să fie decât partenerul mediului de afaceri. Mediul de afaceri nu reprezintă adversarul guvernului. Adversarii sunt în altă parte, dincolo de graniță. Trebuie să acomodăm toate deciziile astfel încât să nu impactăm asupra modului în care se derulează planurile de afaceri. În momentul de față există un angajament la nivelul coaliției, la nivelul guvernului, ca după această decizie de mărire să se stabilească și să se agreeze mecanismul în funcție cu cele agreate și la nivelul UE, mecanismul ca salariul minim să fie crescut pe baze clare, principiale, oneste între toți factorii”, a precizat Ciucă.
Declarațiile au fost făcute marți, la Timișoara, acolo unde liderii liberali se află în campanie electorală.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, anunță că Institutul Clinic Fundeni va beneficia de o investiție cu fonduri europene în valoare de 500 milioane euro prin Programul Sănătate.

„Dincolo de cifre, de contracte, de proiecte, sunt oamenii și binele pe care-l fac finanțările europene pentru toți românii. Spuneam săptămâna trecută că cele mai mari valori contractate se înregistrează în cadrul Programului Sănatate (cca 2 mld eur) și Programului Dezvoltare Durabilă. Astăzi vreau să vă arăt concret, ce înseamnă aceste valori, printr-un exemplu concret: Institutul Clinic Fundeni”, a transmis Adrian Câciu.

Concret, spitalul va avea un nou corp de clădire
„Cu ajutorul fondurilor europene, Institutul Clinic Fundeni va beneficia de un corp nou de clădire, cu o suprafață generoasă de peste 100.000 de metri pătrați. Aici vor fi centralizate toate activitățile de transplant, oferind o șansă la viață mai multor pacienți. Investiția este semnificativă, depășind 500 de milioane de euro, și reflectă angajamentul nostru de a oferi cea mai bună experiență medicală posibilă. Scopul este de a crea un spațiu modern, confortabil și propice vindecării, astfel încât pacienții să se simtă în siguranță și bine îngrijiți, beneficiind de cele mai noi metode de diagnostic și tratament. Noul corp de clădire va facilita atât o creștere a capacității de tratare, cât și o dezvoltare semnificativă a cercetării și inovației medicale”, a adăugat ministrul Câciu.

La final, Institutul Clinic Fundeni va avea un spațiu adecvat pentru desfășurarea de activități educaționale, contribuind la formarea continuă a personalului medical.
„Sunt convins că noul corp de clădire va transforma Institutul Clinic Fundeni într-un centru de excelență medicală, oferind o experiență de top și contribuind la o Românie mai sănătoasă”, a precizat Adrian Câciu.

Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a primit luni, 27 mai, la sediul MApN, vizita delegației companiei Thales Alenia Space Italia și a ambasadorului Italiei la București, E.S. Alfredo Maria Durante Mangoni.

MApN anunță că agenda de discuții a cuprins subiecte privind principalele programe de înzestrare ale Armatei României, aflate în derulare sau în pregătire, fiind trecute în revistă etapele, procedurile specifice cerute de legislația românească și rolul structurilor cu responsabilități în procesul de fundamentare și aprobare a programelor de înzestrare cu tehnică și echipamente militare moderne.
De asemenea, s-a discutat despre proiectele de cercetare-dezvoltare din cadrul Permanent Structured Cooperation (PESCO) la care MApN colaborează cu compania Thales Alenia Space Italia, aspecte legate de cooperarea bilaterală și prezența companiilor italiene la expoziția Black Sea Defense and Aerospace - BSDA 2024.

„România este interesată de extinderea colaborării cu Italia, în cadrul unei abordări multi-domeniu. Punctual, în ceea ce privește cooperarea în domeniul apărării, aceasta este una consistentă la nivelul tuturor categoriilor de forțe ale armatei noastre”, a declarat ministrul apărării Angel Tîlvăr.
La finalul întâlnirii, ministrul Tîlvăr și ambasadorul Durante Mangoni au reiterat disponibilitatea și necesitatea consolidării cooperării în domeniul achizițiilor pentru apărare, infrastructurii și al altor domenii de interes, prin pregătirea și participarea în comun la proiectele promovate și finanțate de către Uniunea Europeană.

România este parte a Proiectului European pentru Infrastructura de Date Genomice (GDI), o etapă importantă în consolidarea capacităților țării noastre în cercetarea genomică și integrarea în infrastructura paneuropeană de date genomice. În cadrul acestui proiect complex participă două instituții din cadrul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării: Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Genomică, cu sprijinul Autorității pentru Digitalizarea României.

„Proiectul de dezvoltare a infrastructurii de date genomice va implementa inițiativa europeană 1+ Million Genomes (1+MG), al cărei obiectiv este de a permite accesul securizat la datele genomice din întreaga Uniune Europeană, pentru a promova cercetarea și îngrijirea personalizată peste tot în Europa. Pentru români, acest lucru înseamnă acces la rezultatele cercetării de vârf și servicii medicale mai bune”, a precizat Bogdan Ivan, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării.
Demersul are legătură cu inițiativa națională coordonată de către Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București și membrii Rețelei Naționale de Cercetare Genomică, care are ca scop dezvoltarea cercetării medicale genomice în România.

Extinderea proiectului reprezintă un pas către asigurarea accesului securizat la date genomice umane de înaltă calitate și la datele clinice corespunzătoare în toată Europa, prin crearea unei infrastructuri de date transfrontaliere. Organizații din Cipru, Ungaria, Malta și România s-au alăturat oficial proiectului. În calitate de țară semnatară a Inițiativei 1+MG, România va participa la Pilonul I al proiectului, contribuind la discuțiile privind sustenabilitatea pe termen lung, modelele de guvernanță și cadrul legal. Pilonul I reunește experții în sustenabilitate și guvernare 1+MG pentru a ajunge la un consens asupra modului în care această infrastructură va fi susținută pe termen lung.

Totodată, România va fi, de asemenea, implicată în Pilonul II, concentrându-se pe definirea cerințelor tehnice pentru implementarea infrastructurii. Pilonul II al proiectului sprijină nodurile naționale să progreseze prin evaluarea maturității în trei faze: integrare, implementare și
operațiuni.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a virat suma de 1.145.699.070,23 de lei, în vederea decontării facturilor pentru 824 obiective finanțate prin Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny” și prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL).

Astfel, pentru Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny”, a fost plătită suma de 967.338.158,15 lei pentru 629 obiective aflate în execuție, iar, pentru Programul Național de Dezvoltare Locală, au fost decontate 178.360.912,08 lei pentru 195 de proiecte de investiții.

„Facturile au fost depuse de beneficiari pentru proiecte care vizează reabilitarea și modernizarea infrastructurii rutiere, construirea sau refacerea unor poduri, înființarea sau modernizarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, a rețelelor de canalizare și a stațiilor de epurare, precum și înființarea și dezvoltarea sistemelor de distribuție a gazelor naturale”,  a transmis Ministerul Dezvoltării.

Republica Moldova a semnat un parteneriat de securitate și apărare cu Uniunea Europeană. Moldova devine prima țară care încheie un astfel de acord cu blocul comunitar, a anunțat liderul politicii externe a UE, Josep Borrell.

Diplomatul a făcut anunțul marți, pe X.
„Moldova este prima țară care a semnat un Parteneriat pentru Securitate și Apărare cu UE. Acest parteneriat va spori capacitatea de rezistență a țării. El ne va permite să abordăm împreună provocările comune în materie de securitate, să facem angajamentul nostru mai eficient și să explorăm noi domenii de cooperare”, a scris Borrell pe patforma de socializare.
Premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, a declarat și el că țara sa își propune să se alinieze la Politica Externă și de Securitate Comună a UE. „Este un parteneriat care ne va ajuta să consolidăm capacitățile de apărare, să sporim securitatea cibernetică și să contracarăm tentativele Rusiei de interferență în procesele noastre democratice. Republica Moldova este prima țară care beneficiază de un astfel de parteneriat cu Uniunea Europeană”, a precizat Dorin Recean.