Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a mers la Gara de Nord București pentru a vedea vagoane și locomotive modernizate din fondurile CFR. Modernizarea parcului de material rulant al CFR Călători rămâne o prioritate, a spus Grindeanu.

„Modernizarea parcului de material rulant al CFR Călători rămâne o prioritate pentru sectorul feroviar! De aceea, am fost în Gara de Nord București, pentru a vedea cinci vagoane și a două locomotive modernizate din fondurile proprii ale companiei CFR Călători. Ele sunt dovada că se pot face schimbări, atunci când se dorește și există perseverență”, a declarat ministrul Transporturilor.

Cele cinci vagoane fac parte dintr-un lot de șase vagoane de călători clasa a II-a, modernizate în conformitate cu standardele UE, la SC Atelierele CFR Grivița, prin programul investițional derulat în regim propriu de companie. Acestea vor fi introduse în compunerea trenurilor de călători în trafic intern și internațional, contribuind astfel la creșterea capacității de preluare a cererii zilnice de trafic. Alături de cele șase vagoane nou modernizate, CFR Călători a finalizat și lucrările la două locomotive electrice.

Proiectele vor continua, a mai anunțat Sorin Grindeanu.
„Vreau să menționez aici și cele 7 contracte, finanțate prin PNRR, pentru modernizarea a 75 de locomotive și a 139 vagoane. Toate cele 7 contracte (în valoare de aproximativ 900 de milioane de lei, fără TVA) au fost semnate anul trecut (2023), în luna decembrie, și sunt în derulare. Estimez că, încă de anul acesta (cel mai probabil în luna octombrie), va fi complet modernizat primul tren (o locomotivă si 12 vagoane)”, a precizat Sorin Grindeanu.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, anunță că s-au semnat primele contracte din Programul Tranzitie Justă. Ceremonia a avut loc miercuri.
Proiectele au valoarea totală de 200 de milioane de lei.

„Am semnat astăzi primele contracte, în valoare totală de 200 milioane lei, în județele Dolj și Gorj pentru finanțarea investițiilor productive în IMM din Programul Tranzitie Justă, iar acest proces va continua pe tot parcursul lunilor iunie și iulie 2024”, a anunțat Câciu.

În județele incluse în Programul de Tranziție Justă, adică Dolj, Gorj, Hunedoara, Mureș, Prahova și Galați, sunt peste 800 de proiecte depuse în sectorul IMM a căror valoare depășește 2,5 miliarde de euro. Alocarea inițială a apelului a fost de circa 772 milioane euro.

„Apetitul oamenilor de afaceri care vor să creeze plus valoare în economiile locale este de necontestat, iar sprijinul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene pentru această direcție, la fel(acesta era un program pe care l-am gasit blocat când am preluat mandatul de ministru). În județele Dolj și Gorj, IMM-urile joacă un rol esențial în diversificarea economiei, creând noi oportunități de afaceri și contribuind la creșterea calității vieții, iar ceea ce este de necontestat este că există deja o sinergie între investițiile private și investițiile autorităților publice locale atât în infrastructura locală(mobilitate, educație, sănătate, sport, regenerare urbană etc.) cât și în calitatea serviciilor publice. Rolul parteneriatului dintre mediul de afaceri, autoritatile locale, agentiile de dezvoltare regională și administrația centrală are ca rezultat creșterea nivelul de bunăstare a cetățenilor, stabilitatea locurilor de muncă bine plătite și consolidarea economiei locale”, a explicat Adrian Câciu.

Interesul pentru program este foarte mare.
„Interesul pentru finanțare este semnificativ, dovadă fiind cele 194 de proiecte depuse în Dolj și 158 de proiecte depuse în Gorj, iar valoarea însumată a acestora este dublă față de valoarea alocată inițial pe această măsură. Aceste cifre demonstrează nevoia reală de finanțare a IMM-urilor din regiune și potențialul semnificativ de dezvoltare economică generat de Programul Tranziție Justă”, a precizat ministrul Investițiilor.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat, miercuri, la inaugurarea extinderii terminalului Plecări de pe Aeroportul Cluj, că investiția reprezintă dovada colaborării între un ministru social-democrat și o administrație liberală. Premierul s-a referit la ministrul social-democrat al Transporturilor și la primarul din Cluj-Napoca și președintele CJ Cluj, ambii de la PNL.

„Extinderea acestui terminal este mult mai mult decât simpla adăugare de noi porți și facilități suplimentare pentru pasageri. Este cel mai clar semnal al faptului că economia se dezvoltă solid, în egală măsură simbolizează deschiderea către noi oportunități economice și consolidarea poziției județului ca un hub de dezvoltare regional. Este un exemplu concret cum prin cooperare și viziune strategică putem atinge obiective ambițioase care contribuie la dezvoltarea României și mai ales este un proiect realizat cu fonduri europene prin colaborarea între un ministru al Transporturilor social-democrat și o administrație locală liberală”, a spus premierul pe Aeroportul Cluj-Napoca.

La eveniment a participat și ministrul Transporturilor.

„Finanțat de Ministerul Transporturilor, prin fonduri europene, și de autoritatea aeroportuară din fonduri proprii, acest aeroport va putea opera în condiții mult mai bune curse internaționale. Pe lângă zboruri spre și dinspre Spațiul Schengen, acest aeroport va putea opera în scurt timp curse spre și dinspre SUA”, a declarat Sorin Grindeanu.

Ministerul Dezvoltării a anunțat că a virat peste 475 milioane lei pentru investiții realizate prin Programul Național de Dezvoltare Locală PNDL și Programul Anghel Saligny.

Anunțul a fost făcut miercuri. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a virat suma de 475.802.393,24 de lei, în vederea decontării facturilor pentru 357 de obiective finanțate prin

Programul Național de Investiții Anghel Saligny și prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL).
Astfel, pentru Programul Național de Investiții Anghel Saligny, a fost plătită suma de 417.762.221,03 lei pentru 282 de obiective aflate în execuție, iar, pentru Programul Național de Dezvoltare Locală, au fost decontate 58.040.172,21 de lei pentru 75 de proiecte de investiții.

Facturile au fost depuse de beneficiari pentru proiecte care vizează reabilitarea și modernizarea infrastructurii rutiere, construirea sau refacerea unor poduri, înființarea sau modernizarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, a rețelelor de canalizare și a stațiilor de epurare, precum și înființarea și dezvoltarea sistemelor de distribuție a gazelor naturale.

Exercițiul Ramstein Legacy 24 (RALY24), din domeniul apărare aeriană și antirachetă integrată (Integrated Air and Missile Defense - IAMD), a fost deschis marți, 4 iunie, la Școala de Instruire pentru Apărare Antiaeriană de la Capu Midia.

În România, exercițiul se desfășoară în perioada 3-14 iunie și angrenează 1.300 de militari din România și din nouă state aliate (Cehia, Franța, Germania, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovacia, Turcia, Ungaria), care vor opera sisteme de rachete PATRIOT, HAWK, respectiv aeronave F-16, IAR-330, IAR-99, YAK-52 românești și alte echipamente de apărare aeriană cu baza la sol, sisteme de comandă-control, precum și aeronave militare ale națiunilor participante.

MApN susține că RALY24 contribuie la creșterea interoperabilității între detașamentele IAMD, exersează tactici, tehnici şi proceduri aliate de acțiune în cadrul unei operații defensive.
Un obiectiv național în derularea exercițiului îl constituie finalizarea procesului de operaționalizare a celui de-al doilea sistem PATRIOT care, prin executarea tragerilor reale în poligonul din Capu Midia, va fi certificat „gata pentru îndeplinirea unei misiuni (mission capable)”.

În perioada 3-9 iunie, are loc dislocarea structurilor în facilitățile de instruire din România, în perioada 10-14 iunie sunt planificate antrenamentele tactice cu și fără trageri de luptă, iar în perioada 14-16 iunie, programul prevede redislocarea detașamentelor în locațiile de dispunere la pace.

Ramstein Legacy 24, condus de Comandamentul Aerian Aliat (AIRCOM), se desfășoară în România și Bulgaria și urmărește antrenarea unei structuri multinaționale IAMD într-o operație de apărare a teritoriului și populației prin testarea sistemului de comandă-control, avertizarea timpurie aeropurtată și angajarea prin manevră și foc (trageri reale sol-aer).
În România, exercițiul este conectat la platforma națională de instruire multi-domeniu de nivel operativ-tactic DACIA 24, care se derulează în perioada 13 mai-17 iunie. DACIA 24 urmărește antrenarea efectivelor pentru executarea de operații întrunite în sprijinul apărării colective, a transmis MApN.

Ministerul de Finanțe, Marcel Boloș, a participat la ceremonia prilejuită de punerea în funcțiune a două scanere cu raze X la Biroul Vamal Albița. Intrăm într-o eră a normalității și transparenței în operațiunile vamale, a declarat ministrul Marcel Boloș.

„Continuă consolidarea mecanismelor de combatere a contrabandei și fraudei la graniță: două scanere puse în funcțiune la Biroul Vamal Albița. La două săptămâni de la punerea în funcțiune a primului scaner din cele 26 la biroul vamal Galați-Giurgiulești, se inaugurează, la cea mai intens circulată vamă de pe frontiera dintre România și Republica Moldova, încă două noi sisteme de scanare cu raze X. Aceste două scanere, plasate în Biroul Vamal Albița, vor permite un control vamal mai rapid și mai precis al bunurilor aflate atât în camioane, cât și în mijloacele de transport persoane. Unul este relocabil și va fi utilizat pentru controlul autoturismelor, în vreme ce al doilea este o noutate, fiind un scaner mobil ce permite verificarea camioanelor”, a anunțat Ministerul de Finanțe.
Prin utilizarea echipamentelor de scanat se poate face inspectarea containerelor pentru mărfuri sau interiorul coletelor/bagajelor fără deschiderea acestora. Selecția pentru control prin scanare va fi efectuată

în urma analizei de risc realizate pe baza informațiilor disponibile la nivelul autorității vamale.
„Mulți au fost sceptici că aceste tehnologii vor fi implementate, dar iată că intrăm într-o eră a normalității și transparenței în operațiunile vamale. O normalitate în care putem scana peste 500 de camioane pe zi într-un punct vamal fără să fie nevoie să deschidem vreunul. Imaginați-vă doar cât timp consumă verificarea manuală a unui singur camion care transportă tone de marfă. Capacitatea de a reacționa rapid la posibilele fraude este esențială pentru combaterea evaziunii fiscale și pentru menținerea integrității sistemului vamal. Noile scanere permit detectarea instant a mărfurilor nedeclarate, reducerea timpului petrecut de șoferi în vamă și îmbunătățirea eficienței operaționale a punctelor vamale. Aceste mărfuri, care pot varia de la produse de consum uzual la echipamente industriale, nu numai că afectează veniturile fiscale, dar pot pune în pericol și sănătatea și siguranța oamenilor. Tocmai de aceea este vitală această investiție în cele 26 de scanere pe care le vom aveam în toate punctele de frontieră importante. Proiectul nostru în valoare de 100 milioane euro este susținut atât din bugetul național, cât și din fonduri europene, fiind parte integrantă a Planului Național de Redresare și Reziliență”, a explicat ministrul Marcel Boloș.

Reprezentanții statului român vor contacta compania Louis Vuitton pentru a discuta despre cazul iei cu șinoare. Anunțul a fost făcut de ministrul Culturii, Raluca Turcan. Vom solicita companiei Louis Vuitton a iei cu șinoare, a spus Turcan.

„În mod firesc, vom solicita companiei Louis Vuitton recunoașterea valorii patrimoniale și culturale a modelului iei cu șinoare, specifică zonei Sibiului. Creația populară autentică și-a menținut valoarea peste timp, dovadă că ia românească a fost și rămâne o sursă de inspirație pentru pictori, designeri sau producători de produse de lux precum Louis Vuitton”, a anunțat, pe Facebook, Raluca Turcan.

Potrivit lui Turcan, situația trebuie să fie transformată într-o oportunitate, în sensul recunoașterii la nivel internațional a valorii inestimabile a tradiției românești.
Ministrul Culturii s-a alăturat, astfel, inițiativei La Blouse roumaine. Compania Louis Vuitton a folosit, potrivit La Blouse roumaine, modelul cămăşii din Mărginimea Sibiului în noua colecţie 2024, fără menţionarea originii şi fără acordul păstrătorilor de zestre culturală.

Comisia Europeană va acorda 1475 de permise de călătorie tinerilor români în cadrul programului DiscoverEU. Astfel, ei vor putea să călătorească gratuit pe continentul european, în special cu trenul.

35.511 de tineri vor primi permise de călătorie din partea Comisiei, cu care se vor putea deplasa gratuit în Europa începând cu această vară, ca rezultat al ultimei runde a programului DiscoverEU, a anunțat Comisia.

DiscoverEU, ca parte a programului Erasmus +, le oferă rezidenților în vârstă de 18 ani din statele membre ale UE și din țările asociate la Erasmus + posibilitatea de a călători în întreaga Europă și de a-i explora diversitatea. Titularii permiselor pot învăța despre patrimoniul cultural și despre istoria europeană, intrând în legătură cu oameni de pe întreg continentul.
„Ca număr de participanți, această rundă de înscrieri are cel mai mare succes de când DiscoverEU a aderat la programul Erasmus + în 2021. Mă bucur că atât de mulți tineri vor avea ocazia de a descoperi Europa și de a-i explora cultura și istoria. Entuziasmul din ce în ce mai mare al tinerilor, evidențiat în timpul Anului european al tineretului 2022 și al Săptămânii europene a tineretului 2024, este cu adevărat grăitor”, a explicat Iliana Ivanova, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.
Tinerii care beneficiază de bilet vor putea călători singuri sau într-un grup de până la cinci persoane în perioada 1 iulie 2024 - 30 septembrie 2025. Peste 180 000 de tineri și-au depus candidatura pentru cea mai recentă rundă în aprilie 2024. Astfel, numărul cererilor a ajuns la 1,4 milioane de la lansarea programului în 2018.
Candidaturile DiscoverEU se deschid de două ori pe an, primăvara și toamna. Solicitanților selectați li se oferă un permis de călătorie, în principal pentru mers cu trenul. Călătorii primesc, de asemenea, un card european de tineret, care oferă reduceri la vizitele culturale, activitățile de învățare, activitățile sportive, transportul local, cazare și masă.

Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse anunță, într-un comunicat de presă, că a înregistrat în ultima perioadă mai multe reclamații cu privire la folosirea unor copii și tineri în clipurile electorale.

Reprezentanții ministerului au dat ca exemplu momentele în care au fost sărbătorite Ziua Internațională a Copilului și Ziua Națională pentru Adopție.

Toți politicienii au transmis mesaje cu privire la grija pentru copii și unii au folosit imagini cu copii.
Ministerul Familiei susțin că este imorală utilizarea imaginilor și a făcut apel „la decență față de copii către toți candidații, de la toate partidele”.
„Am avut în ultima perioadă mai multe reclamații cu privire la folosirea unor copii și tineri în clipurile electorale. Cu siguranță autoritățile competente se vor pronunța în cazurile respective”, a precizat ministerul.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, susține că aducerea în țară a tuturor fugarilor rămâne o prioritate a mandatului său. Declarația a fost făcută în contextul promulgării de către Klaus Iohannis a legii care îi obligă pe fugari să plătească toate cheltuielile rezultate din acțiunile lor.
Legea a fost aprobată în Guvern în martie.

„Am prezentat proiectul de lege Guvernului spre adoptare la 21 martie, apoi a fost trimis Parlamentului spre dezbatere și adoptare. Procedurile s-au desfășurat cu celeritate, așa cum era și normal în raport cu importanta problemei. Diminuarea fenomenului fugarilor este o prioritate pentru Ministerul Justiției pe care îl conduc de aproape un an. Legea prevede de acum un lucru de bun simț și absolut normal într-un stat de drept: dacă ai fugit din țară și ai avut bani să eviți executarea pedepsei în penitenciarele românești, atunci când ești adus de statul român înapoi în sistemul penitenciar, vei scoate bani din buzunar”, declară Alina Gorghiu.

În 2023, statul român a cheltuit peste 10 mil lei pentru 803 persoane aduse în țară.
„O sumă relevantă care ar putea fi redirijată către sistemul penitenciar, către noi sedii de instanțe sau modernizarea celor existente. Anul acesta, până în prezent peste 300 de fugari au fost aduși în țară, ceea ce a implicat alte sume de la buget. Odată cu intrarea în vigoare a acestei legi, românii nu vor mai suporta costurile pentru aducerea în țară a infractorilor fugari! Mulțumesc tuturor colegilor din Ministerul Justiției care au lucrat la acest proiect legislativ. Aducerea în țară a tuturor fugarilor rămâne o prioritate a mandatului meu”, a precizat Gorghiu.

Legea operează cu două ipoteze.
„În cazul în care fugarul se sustrage de la urmărirea penală sau judecată, cheltuielile făcute de stat pentru aducerea lui în țară urmează să fie avute în vedere la stabilirea cheltuielilor judiciare. În cea de a doua ipoteză, în care fugarul, reușește să fugă din țară după ce este condamnat definitiv, cheltuielile făcute de stat pentru aducerea lui în România urmează să fie recuperate printr-o acțiune în instanța civilă, titularul acțiunii fiind ministerul care a făcut cheltuielile. Această acțiune va fi scutită de taxa de timbru și va fi judecată cu celeritate. Noua lege se referă strict la persoanele urmărite internațional, cele care consideră că prin fugă vor scăpa de răspunderea penală, de executarea pedepsei”, scrie într-un comunicat de presă al Ministerului Justiției.