Președintele PNL, Nicolae Ciucă, s-a întâlnit cu seniorii liberali. De când PNL se află la guvernare, din 2019, pensiile românilor au crescut cu peste 60%, le-a spus Ciucă seniorilor.

Liderul PNL a vorbit despre respectul pe care îl merită pensionarii.
„Vârstnicii merită tot respectul nostru pentru că pe umerii și munca lor s-a construit România de azi. De când PNL se află la guvernare, din 2019, pensiile românilor au crescut cu peste 60%. Și vom continua să arătăm aceeași grijă pentru toate nevoile seniorilor și de acum înainte”, a scris, pe Facebook, Nicolae Ciucă.

Președintele PNL a participat, miercuri, la ședința Biroului Politic Național al Organizației Seniorilor Liberali.

S-au împlinit 5 ani de la intrarea în vigoare a Codului Administrativ, aprobat prin Ordonanța de Urgență nr. 57 din 3 iulie 2019. Instrumentul a corelat și armonizat 16 acte normative, reducând riscul de interpretare/aplicare neunitară, eliminând norme desuete/contradictorii sau paralelisme și definind clar conceptele de bază pentru administrația publică.

Acesta este rezultatul unui amplu proces de consultare și dezbatere atât cu personal tehnic de specialitate din instituțiile și autoritățile publice, cât și cu reprezentanți ai structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale, ai mediului academic sau ONG-urilor de profil. Totodată, prevederile Codului Administrativ au fost corelate și cu tendințele europene în materie, punând accentul pe codificare, armonizare și simplificare.
Astfel, actul normativ:
· reglementează modul de organizare și funcționare al administrației publice centrale și locale, relațiile dintre instituțiile publice, precum și dintre acestea și cetățean/mediul de afaceri;
· facilitează imparțialitatea și stabilitatea autorităților administrației publice de la nivel local, prin soluțiile cu privire la validarea mandatelor consilierilor locali/județeni, la cele referitoare la condițiile de dizolvare a consiliilor locale/județene sau a celor de încetare a mandatelor consilierilor și deblocarea luării deciziilor la nivel local;
· crește transparența cu privire la deciziile autorităților publice locale;
· permite alocarea unor surse suplimentare de venit autorităților administrației publice locale;
· contribuie la simplificarea și debirocratizarea inter și intra-instituțională;
· securizează și conservă proprietatea publică și privată a statului și a unităților administrativ-teritoriale;
· pune bazele asigurării evidenței unitare a personalului din sectorul public;
· introduce măsuri pentru profesionalizarea resurselor umane.
”Ca om de administrație, consider că acest instrument este extrem de important și util pentru buna desfășurare a actului administrativ, asigurând în mod transparent accesul cetățenilor la servicii publice de calitate și îndeplinind, totodată, cerințele europene ale procesului de bună guvernare la nivelul autorităților administrației publice”, a precizat ministrul Adrian-Ioan Veștea.

Premierul Marcel Ciolacu anunță că academiile de fotbal publice sau private vor primi finanțare de la bugetul de stat. Banii vor fi alocați doar pentru copii și juniori. „Pentru fiecare leu cheltuit de FRF sau cluburi, statul român va aloca, de asemenea, un leu”, a explicat prim-ministrul.

Decizia a fost influențată de evoluția naționalei de fotbal de la EURO 2024.
„Cred că după performanța fotbaliștilor noștri la EURO 2024, care a declanșat pentru noi toți emoție și mândrie națională, trebuie să facem pași concreți ca să asigurăm naționalei o resursă constantă de tineri valoroși. De aceea, aprobăm un memorandum prin care finanțăm de la bugetul de stat academiile de fotbal publice sau private, pe baza clasificării făcute de Federația Română de Fotbal”, a anunța,t joi, Marcel Ciolacu.

„Pentru fiecare leu cheltuit de FRF sau cluburi, statul român va aloca un leu, a mai spus premierul. Modeul va fi cel al academiei lui Gheorghe Hagi.
„Singura condiție este ca destinația exclusivă a finanțării să fie pentru copii si juniori. Cred că acesta este traseul corect; este un model de succes pus în practică de Gică Hagi și Gică Popescu la Academia de la Constanța. Actuala națională are mulți jucători crescuți acolo, trebuie să recunoaștem asta, să ne înclinăm în fața lui Hagi și să multiplicăm acest exemplu la nivel național”, a precizat Marcel Ciolacu.

Reprezentanții AUR susțin că PSD și PNL au comasat alegerile locale cu cele europarlamentare de frica AUR și a lui George Simion. În plus, ei cred că guvernanții modifică din nou datele alegerilor, tot de frica lor față de George Simion.

Acuzațiile apar într-un comunicat AUR.

„PSD și PNL au comasat alegerile locale cu cele europarlamentare de frica AUR și a lui George Simion. Scopul: AUR să nu câștige alegerile europarlamentare. Acum, după ce în luna februarie au schimbat calendarul electoral, vin și modifică din nou datele alegerilor, tot de frica lor față de George Simion și AUR. Decizia coaliției de astăzi nu este o surpriză. Ea era ușor de anticipat după consultările de ochii lumii pe care le-a făcut Marcel Ciolacu la început de săptămână. Acestea au arătat un premier slab, un premier care nu e propriul său stăpân, care, în realitate, nu conduce propriul Guvern și nici nu are vreun cuvânt de spus în coaliția din care face parte”, scrie în documentul AUR.

Alegerile pe 1 decembrie reprezintă o lipsă de respect față de o zi simbol pentru poporul român, mai susține AUR.

„Marcel Ciolacu spunea în luna mai 2023 că nu se pot comasa alegerile locale cu cele europarlamentare pentru că nu este constituțional, dar totuși a făcut-o. În luna februarie 2024, Marcel Ciolacu anunța că PSD și PNL au decis ca alegerile prezidențiale să fie în luna septembrie 2024. Nici de această dată nu s-a ținut de cuvânt. Ceea ce înțelegem din toată această mișcare a PSD și PNL este că Marcel Ciolacu a fost păcălit să facă alegeri comasate în Iunie pentru a salva PNL, iar acum a fost păcălit din nou să mute alegerile prezidențiale în lunile noiembrie și decembrie, astfel încât să îi dea generalului Ciucă un răgaz de trei luni pentru a încerca să se califice pentru turul 2. Ceea ce trebuie, însă, observat este că, în tot acest joc politic al PSD și PNL, Ziua Națională a picat la mijloc. În loc să celebrăm România, Unirea, românismul, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă îi cheamă pe români la vot. Este o lipsă de respect față de o zi simbol pentru poporul român”, mai scrie în comunicat.

Coaliția de guvernare a decis joi datele alegerilor prezidențiale și parlamentare. Astfel, primul tur al prezidențialelor va avea loc pe 24 noiembrie, turul doi vas fi pe 8 decembrie, iar alegerile parlamentare vor fi organizate pe 1 decembrie.

După săptămâni întregi de discuții aprinse, colaiția de guvernare a decis asupra calendarului electoral pentru alegerile prezidentiale si parlamentare.
„Astfel, ținând cont și de opiniile exprimate de celelalte formațiuni politice, reprezentanții Coaliției au fost în consens în ceea ce privește organizarea alegerilor prezidențiale, dupa cum urmează: primul tur în data de 24 noiembrie, al doilea tur în data de 8 decembrie”, potrivit unui comunicat de presă.

De asemenea, liderii coaliției s-au înțeles asupra organizării alegerilor parlamentare pe 1 decembrie.

Președintele PNL, Nicolae Ciucă, a comentat anunțul privind data alegerilor prezidențiale și parlamentare. Coaliția a demonstrat maturitate, iar pentru acest lucru le mulțumesc partenerilor noștri, a spus Ciucă.

Mesajul a fost transmis pe Facebook.
„Mă bucur că am ajuns la un acord cu privire la data alegerilor și că acestea vor fi la termen. S-a dovedit că propunerea PNL a fost cea potrivită. Coaliția a demonstrat maturitate, iar pentru acest lucru le mulțumesc partenerilor noștri. Este un lucru bun că s-a încheiat perioada în care politicienii umpleau mass-media cu dezbaterile despre data alegerilor, în loc să se concentreze pe problemele reale ale oamenilor. În cele din urmă, s-a demonstrat că dialogul este soluția, așa cum este firesc într-o societate democratică dezvoltată. Și acesta este un lucru pe care PNL îl va susține întotdeauna”, a transmis liderul PNL.

Ciucă a dezvăluit care va fi strategia PNL.

„În vederea următoarelor alegeri, ne vom angaja într-o campanie constructivă, axată pe viziunea noastră pentru țară și pentru bunăstarea românilor, mai degrabă decât pe denigrarea adversarilor, așa cum se obișnuiește adesea în politică. În viitoarele alegeri prezidențiale, va trebui să alegem între cei care alimentează conflictele politice și folosesc populismul și egoismul în activitatea lor și cei care pot aduce țării o conducere de dreapta – puternică, liberală, în slujba oamenilor și a României. Ca principal partid de dreapta, PNL are puterea de a uni românii și de a oferi țării un președinte cu adevărat reprezentativ. Fiecare vot contează enorm. Dacă votul de dreapta se fragmentează, riscăm să ajungem cu un președinte care nu ne reprezintă valorile și interesele - și nu putem permite asta”, a precizat Nicolae Ciucă.

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) anunță că a înregistrat, în primele șase luni ale anului 2024, peste 640.000 de proprietăți, gratuit pentru cetățeni, prin Programul Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF). Finanțarea a fost asigurată din veniturile proprii ale ANCPI și din fonduri europene. În aceeași perioadă, au fost finalizate lucrări de înregistrare sistematică a proprietăților în 34 de unități administrativ-teritoriale (UAT) și în sectoare cadastrale, cu o suprafață de peste 500.000 de hectare. În total, prin programele derulate, ANCPI a finalizat înregistrarea proprietăților în sistemul integrat de cadastru și carte funciară în 259 de localități și sectoare cadastrale, suprafața înregistrată depășind 5,7 milioane de hectare.

ANCPI, instituție publică în subordinea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), realizează lucrări de înregistrare sistematică a proprietăților în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, gratuit pentru cetățeni, în 2.211 UAT-uri, din totalul de 3.181. Suprafața în lucru, pentru care vor fi deschise noi cărți funciare, este de peste 6,4 milioane de hectare. Finanțarea este asigurată din veniturile proprii ale ANCPI, prin PNCCF și din fonduri europene, nerambursabile.

Dintre cele 259 de localități, în care au fost finalizate lucrările de înregistrare sistematică a proprietăților, 134 au beneficiat de fonduri europene prin Proiectul major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, finanțat prin POR.

În prezent, se desfășoară lucrări de cadastru sistematic, la nivelul întregii localități, cu finanțare europeană, în 514 comune.
Sunt în derulare lucrări de înregistrare sistematică, cofinanțate de ANCPI, în 18 UAT-uri și în 752 de sectoare cadastrale, cu o suprafață de 130.619,76 de hectare.

Din totalul de 9,54 de milioane de hectare de terenuri agricole care fac obiectul subvențiilor APIA, au fost înregistrate în sistemul integrat de cadastru și carte funciară 7,75 milioane de hectare (81%).
De la începutul anului, ANCPI a acordat două etape de finanțare. Astfel, în cadrul etapei a X-a, au fost alocate peste 300 de milioane de lei pentru primăriile care doresc să înceapă sau să continue lucrări de înregistrare sistematică a proprietăților pe sectoare cadastrale. Fiecare primărie poate primi până la 160.000 de lei. Din totalul primăriilor eligibile, 2.007 intenționează să acceseze sumele puse la dispoziție.
În cadrul celei de-a XI-a etape, ANCPI a alocat 25 de milioane de lei pentru primăriile interesate să întocmească planuri parcelare. 248 de primării au anunțat că doresc să acceseze etapa a XI – a de finanțare.

Lucrările de întocmire a planurilor parcelare se derulează similar procesului de înregistrare sistematică a proprietăților și se finalizează cu înscrierea din oficiu în cărți funciare noi a imobilelor cuprinse în planul parcelar.
ANCPI a acordat cofinanțări pentru realizarea lucrărilor de înregistrare sistematică pentru opt UAT-uri și 283 de sectoare cadastrale, cu o suprafață de 52.200,17 hectare. Totodată, ANCPI a acordat peste 22.200.000 de lei finanțare din veniturile proprii, în cadrul PNCCF, pentru intabularea a peste 55.000 de hectare aflate în administrarea Agenției Domeniilor Statului.
PNCCF are drept scop înregistrarea, gratuită pentru cetățeni, a tuturor imobilelor (terenuri și clădiri) din România în sistemul integrat de cadastru și carte funciară. Programul este finanțat din veniturile proprii ale ANCPI, din fonduri europene și din bugetul local al primăriilor.

ANCPI este beneficiarul Proiectului major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, care completează obiectivul PNCCF prin realizarea lucrărilor de înregistrare sistematică pentru 5.758.314 hectare, din 660 de UAT-uri situate în zone rurale ale României. Bugetul alocat a fost de 312.891.155 de euro, din care 265.957.482 – fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană și 46.933.673 – cofinanțare de la bugetul de stat.
Proiectul a fost finanțat în cadrul Axei prioritare 11 din Programul Operațional Regional până la 31 decembrie 2023 și a fost etapizat, astfel încât, în perioada 2024-2027, ANCPI beneficiază de fonduri europene prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF).

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a pus în consultare publică proiectul de ordonanță de urgență privind implementarea unor prevederi din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung în domeniul mediului, apelor și pădurilor, precum și pentru modificarea unor acte normative.

În acest sens, pentru asigurarea unui control eficient în slujba cetățeanului, se înființează Garda Națională de Mediu, Ape și Păduri (GNMAP), prin reorganizarea Gărzii Naționale de Mediu și a Gărzii Forestiere Naționale. „Crearea unei instituții unice de control va elimina lacunele de competență dintre diversele instituții aflate în subordinea MMAP. Astfel, vom avea o singură instituție puternică, capabilă să gestioneze spețe complexe pe toate domeniile de gestionate de ministerul nostru”, a precizat ministrul mediului, apelor și pădurilor, Mircea Fechet.
Totodată, Garda Națională de Mediu, Ape și Păduri preia de la Administrația Națională „Apele Române” activitatea de inspecția apelor și personalul cu atribuții de inspecția apelor.
Conducerea GNMAP va fi asigurată de un comisar general cu rang de secretar de stat, ajutat de doi comisari generali adjuncți cu rang de subsecretar de stat și un secretar general, numiți prin decizie a prim-ministrului, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Potrivit aceluiași proiect de OUG, în vederea asigurării unei gestionări unitare a procedurilor de emitere a actelor de reglementare în domeniul mediului, precum și pentru administrarea durabilă a ariilor naturale protejate, se înființează Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP), instituţie publică cu personalitate juridică, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, finanțată de la bugetul de stat și din venituri proprii, aflată în subordinea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. Această instituție va fi creată prin comasarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, Agenției Naționale pentru Protecția Mediului și structurilor teritoriale din subordinea acesteia. „Această nouă instituție are rolul de a scurta termenele și a eficientiza procedurile de avizare, care în prezent sunt foarte greoaie și complicate. Punem astfel cetățeanul în centrul procesului de avizare și ne propunem să ușurăm demersurile persoanelor fizice și ale agenților economici, care vor obține avize și autorizații într-un singur loc, fără a se plimba cu dosarele de la o instituție la
alta”, a explicat ministrul Mircea Fechet.

Conducerea Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate este asigurată de un președinte cu rang de secretar de stat, ajutat de doi vicepreședinți cu rang de subsecretar de stat și un secretar general, numiți prin decizie a prim-ministrului, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

„Nu în ultimul rând, venim în sprijinul angajaților din teritoriu, deoarece acest proces de reorganizare prevede întărirea capacității administrative a instituțiilor și departamentelor teritoriale. De asemenea, prin acest act normativ ne atingem obiectivele în ceea ce privește reducerea cheltuielilor bugetare, reducem numărul de demnitari și posturile aferente cabinetelor acestora și redistribuim personalul acolo unde este cea mai mare nevoie. Vreau să asigur toți angajații MMAP și ai structurilor din subordine că avem nevoie de fiecare dintre ei și că nimeni nu va avea de suferit în urma acestei reforme administrative”, a adăugat demnitarul.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a vizitat Penitenciarul București Jilava. Gorghiu a analiza modul în care s-a desfășurat operațiunea de modernizare. Penitenciarul Jilava are, de marți, alte 124 de locuri de cazare modernizate la standarde europene, a anunțat ministrul Justiției.

Ea a mai anunțat că până la sfârșitul anului numărul locurilor va fi suplimentat cu 100.

„De astăzi, Penitenciarul Jilava are alte 124 de locuri de cazare modernizate la standarde europene. Sunt locuri cu 4 mp pentru fiecare deținut. Iar până la sfârșitul anului, numărul acestora se va suplimenta cu alte 100”, a transmis Alina Gorghiu pe Facebook.

Ministerul Justiției anunță că realizarea acestei investiții vine în continuarea noilor locuri de cazare realizate în anul 2022 (52 de locuri) și în 2023 (210 de locuri). Lucrările vor continua și în viitor, pentru anul 2024 fiind deja semnat contractul pentru construcția altor 100 de locuri noi de cazare care vor fi finalizate tot anul acesta.

„Penitenciarul București Jilava realizează an de an investiții pentru realizarea de noi locuri de cazare la standarde europene, 124 tocmai au fost finalizate. Investițiile totale numai la acest penitenciar în 2023 și în 2024 până în prezent sunt de aproape 6,4 milioane lei, dintre care aproape 6 milioane spațiile propriu zise iar restul pentru dotările aferente. Este un efort major pe care statul român îl face pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție. Reamintesc faptul că anul acesta au început, pentru prima dată după anul 2000, lucrările la unități noi ale sistemului penitenciar, la Unguriu (jud Buzău) și la Berceni (jud Prahova). La finalul acestui an, vom avea 20% grad de execuție a lucrărilor, ceea ce este spectaculos. Reușim într-un an de zile ceea ce nu s-a reușit în ultimii 30 și ceva de ani în România. Sper ca ANP să continue în ritmul acesta, pentru că realmente este nevoie de infrastructură nouă în sistem”, a declarat Alina Gorghiu.

Penitenciarul București Jilava are un efectiv de 1.156 de persoane private de libertate. De asemenea, unitatea este în mod constant între primele 3 din țară după numărul deținuților folosiți la muncă și după cuantumul veniturilor realizate. În prezent, sunt deschise 74 puncte de lucru cu 632 deținuți (54,67%) din care 411 muncesc în interiorul penitenciarului, în interesul locului de deținere (bucătărie, grădină, construcții, etc.), 4 deținuți sunt selecționați în regim de prestări servicii în interiorul locului de deținere și 217 în exterior. Dintre aceștia, 54 de deținuți în regim deschis muncesc fără supraveghere. Veniturile realizate din munca deținuților în anul 2023 au fost de 8.956.625 lei, iar în anul 2024, până în prezent, ele sunt la un nivel de 4.557.351 lei (60.12 % din planul propus). De asemenea, Penitenciarul a realizat în anul 2023 o producție proprie de legume de 52,59 tone (128,4% din necesarul unității), potrivit MJ.

Ministrul cercetării, inovării și digitalizării, Bogdan Ivan, anunță lansarea programului “Europa Digitală”. Prin intermediul acestuia, 18 milioane de lei vor finanța digitalizarea companiilor și a organizațiilor.

”Digitalizarea României e un drum cu sens unic - nu există cale de întoarcere. Am lansat competiția “Europa Digitală” prin care 18 milioane de lei vor finanța digitalizarea companiilor și a organizațiilor publice și private de cercetare din România. Banii sunt dedicați aducerii tehnologiilor de ultimă generație”, a anunțau Ivan.

Ministrul cercetării a arătat că tehnologiile avute în vedere sunt „dezvoltarea calculului de înaltă performanță (HPC), creșterea competitivității în zona de cybersecurity, creșterea competențelor digitale avansate pentru studenți, absolvenți și angajați, cu focus pe AI, securitate cibernetică și HPC, dar și utilizarea eficientă și responsabilă a tehnologiilor AI.”

Europa digitală (DIGITAL) este un nou program de finanțare al Uniunii Europene, axat pe folosirea tehnologiilor digitale de ultimă generație în companii, administrație și de către cetățeni. Finanțarea națională se acordă organizațiilor de cercetare de drept public/privat și întreprinderilor din România, participante într-un proiect/consorțiu european declarat câștigător în urma competiţiei europene organizate în cadrul Programului Europa Digitală.