Ministerul Justiției a anunțat că va aloca toate resursele pentru investigarea furtului tezaurului dacic de la expoziția organizată la Muzeul Drents din Assen, Olanda.

Ministrul Radu Marinescu susține că a fost, în permanență, în contact cu toți factorii instituționali implicați și a inițiat consultări cu Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

„Ministerul Justiției va lua toate măsurile pentru ca organele judiciare să prioritizeze și să aloce toate resursele necesare pentru investigarea acestei infracțiuni contra statului nostru”, a transmis ministrul Justiției, Radu Marinescu.
Procurorii români vor colabora cu omologii lor din Olanda. Ministerul Justiției face parte din Celula de criză organizată la nivelul Guvernului pentru coordonarea eficientă a activităților care țin de recuperarea celor patru piese de tezaur furate de la expoziția organizată la Muzeul Drents din Assen, Olanda.

Liderii PNL au validat candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale. Decizia a fost luată duminică, în ședința Consiliului Național. Alegerile prezidențiale se vor desfășura în luna mai.

Crin Antonescu a anunțat că pentru a candida va renunța la statul de membru al PNL.

„Realizați sper că acesta a fost și un vot de despărțire”, a spus Antonescu,
„Nu voi fi un președinte comod. (...) Nu vreau mult, vreau totul pentru această națiune. (...) Sunt fericit să ducem această bătălie pentru că eu cred că PNL are viitor pentru că are trecut, pentru că are idei”, a adăugat Crin Antonescu după luarea deciziei.

Candidatura lui Antonescu din partea partidelor aflate în coaliția de guvernare PSD, PNL și UDMR urmează să mai primească două validări. Este vorba despre PSD și UDMR. Ulterior, lansarea oficială a candidaturii va avea loc într-un eveniment comun.

Conacul lui Costache Negri din judeţul Galaţi, în care s-a decis unirea Moldovei cu Ţara Românească, este restaurat cu bani de la Ministerul Culturii. Clădirea a avut oaspeţi personalităţi de seamă precum: Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Alexandru Ioan Cuza.

„Conacul lui Costache Negri (Conacul de la Mânjina) își recapătă, pas cu pas, frumusețea de odinioară, de acum aproape 200 de ani, în cadrul unei ample investiții de restaurare”, anunță președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

Lucrările sunt implementate de către Institutul Național al Patrimoniului, în cadrul unei investiții de peste 1,1 milioane de euro.

Conacul lui Costache Negri din judeţul Galaţi a fost construit la începutul secolului XIX şi a devenit muzeu în anul 1968. 

Conacul se află în comuna Costache Negri (fostă Mânjina) din judeţul Galaţi, la aproximativ 40 de kilometri de oraşul Galaţi. În clădirea fostului deputat, pârcălab şi diplomat pe lângă curţile europene, aveau loc întâlnirile de taină ale generaţiei care au făcut posibilă Unirea Principatelor. Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Alexandru Ioan Cuza erau invitaţi frecvenţi ai conacului. 

Două proiecte importante de infrastructură au primit undă verde de la Guvern. Este vorba despre investiții care se vor realiza la Galați. Proiectele sunt coordonate de Consiliul Județean Galați.
În ședința de Guvern au fost aprobați indicatorii tehnico-economici pentru două investiții extrem de importante pentru județul Galați: construcția Drumului de legătură dintre DEx Brăila-Galați și VO Galați și modernizarea DN25, unul dintre cele mai importante drumuri naționale din județul Galați.

Drumul de legătură dintre DEx Brăila-Galați și VO Galați, cu o lungime de 6,925 km, va facilita conexiunea rapidă între Drumul Expres Brăila-Galați și Varianta de Ocolire a Municipiului Galați. Investiția totală se ridică la 812 milioane de lei (aproximativ 162 milioane de euro), fiind finanțată prin Programul Transport 2021-2027 și bugetul de stat.

Modernizarea DN 25 și DN 2B între Galați și Hanu Conachi, cu o lungime de 40 km, va îmbunătăți considerabil legătura între municipiul Galați și Tecuci, drumul se va lărgi la patru benzi, facilitând astfel transportul local și regional. Valoarea investiției este de 1,85 miliarde de lei (370 milioane de euro), iar lucrările sunt finanțate din aceleași surse externe nerambursabile și de la bugetul de stat.

„Aprobarea acestor proiecte de către Guvern în valoare totală de peste 530 de milioane euro reprezintă un pas uriaș pentru dezvoltarea infrastructurii din județul Galați. Drumul de legătură dintre DEx Brăila-Galați și Varianta de Ocolire a Municipiului Galați va reduce semnificativ timpul de călătorie și va contribui la fluidizarea traficului. În același timp, modernizarea DN 25 va asigura condiții moderne de transport pentru locuitorii și transportatorii care traversează această zonă. Suntem pregătiți să dăm startul lucrărilor, imediat ce toate etapele administrative vor fi finalizate”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.
Modernizarea acestor drumuri va contribui atât la creșterea siguranței rutiere, cât și la atragerea de noi investiții economice în județ. În plus, aceste proiecte vor crea locuri de muncă și vor îmbunătăți conectivitatea între județul Galați și regiunile învecinate.

Serviciul de Telecomunicații Speciale susține că în anul 2024, numărul apelurilor non-urgente de la 112 a scăzut cu aproape un milion, comparativ cu anii anteriori.
Operatorii STS din cadrul Serviciului de urgență 112 au preluat anul trecut 9.763.443 de apeluri, dintre care 60,45% au reprezentat urgențe. Diferența de 39,55% reprezintă apeluri care nu au necesitat intervenția agențiilor Ambulanță, Poliție, ISU-SMURD, Jandarmerie sau Salvamont.

Cele mai multe dintre urgențele înregistrate la 112 în cele 12 luni ale anului trecut au fost cazurile medicale. Acestea au reprezentat 63,39% din total.
Cetățenii cei mai responsabili, care au sunat la 112 în anul 2024 pentru situaii de urgență, sunt din Cluj, București-Ilfov, Bihor, Timiș și Iași.
Pe de altă parte, județele unde apelurile care nu sunt de competența Serviciului 112 reprezintă mai bine de jumătate din numărul total sunt Gorj, Covasna, Mureș și Mehedinți.
Statistica arată că cele mai multe apeluri abuzive au fost efectuate în județele Mehedinți, Argeș, Constanța, Vrancea și Gorj.

Serviciul de Telecomunicații Speciale sesizează cazurile de persoane care apelează abuziv 112 către Poliția Română, în vederea identificării și sancționării acestora. Apelarea repetată, cu rea intenție, a numărului 112, fără a avea o urgență ori pentru a aduce injurii operatorilor, constituie abuz și se sancționează.
Apelarea abuzivă a Serviciului de urgență 112 se pedepsește cu amendă până la 2.000 de lei, iar dacă echipajele de intervenție se deplasează în teren și constată că a fost o alertare falsă, amenda poate ajunge la 4.000 de lei. O nouă contravenție, în interval de un an, se sancționează cu amendă de la 4.000 de lei la 8.000 de lei.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunță că până la data de 24 martie se pot depune ofertele pentru contractul privind construcția tronsonului Târgu Neamț-Târgu Frumos al Autostrăzii Unirii (A8).

Contractul pentru construcția acestui tronson (lansat în licitație de CNIR), cu o lungime de 27 km, are o valoare maximă de 6 miliarde lei (fără TVA), iar finanțarea este asigurată prin Programul Transport (PT) 2021-2027.
Pentru etapa de proiectare sunt alocate 10 luni, iar pentru cea de execuție a lucrărilor sunt alocate 36 de luni (46 de luni în total).
Pe traseul acestui nou tronson de autostradă vor fi construite inclusiv:
- 36 de poduri și pasaje cu o lungime totală de 8,5 kilometri;
- 4 tuneluri cu o lungime totală de 1,7 kilometri;
- 3 noduri rutiere (nod Moțca-DN 24, Nod Pașcani-DJ 208 și nod Târgu Frumos-DN 28 B).

Va fi acordat un punctaj suplimentar ofertanților care vor acorda prioritate construcției segmentului de 5,5 km care va asigura legătura dintre Moțca (DN 2/secțiunea III a A8, lotul Leghin -Târgu Neamț) și secțiunea Bacău – Pașcani a Autostrăzii Moldovei (A7).
Secțiunea Târgu Neamț-Iași-Ungheni a A8 are o lungime de 89 km şi este compusă din 5 tronsoane.
Valoarea estimată pentru construcția ei este de peste 25 miliarde lei. Pe întregul traseu al acestei secțiuni vor fi construite peste 110 poduri și pasaje (cu o lungime de 26 kilometri) și 14 tuneluri (cu o lungime totală de 6,7 km).

Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat decretul de decorare post-mortem a generalului de brigadă în retragere Oțelea Cornel. Anunțul a fost făcut joi de Administrația Prezidențială.

„În semn de omagiu pentru excepționala carieră sportivă și pentru întreaga activitate desfășurată, atât în calitate de jucător, cât și de antrenor, pentru dăruirea, devotamentul și profesionalismul cu care a pregătit generații de handbaliști, precum și pentru contribuția la obținerea unor memorabile rezultate ale handbalului românesc, Președintele Klaus Iohannis a conferit post-mortem Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler, cu însemn de pace, pentru militari, domnului general de brigadă în retragere Oțelea Cornel”, a anunțat Administrația Prezidențială.

Cornel Oțelea este singurul handbalist român care a câștigat de trei ori titlul mondial. El a murit la vârsta de 84 de ani, așa cum a anunțat miercuri clubul Steaua București.

Consiliul European a adoptat recomandări pentru șapte țări de a-și corecta situația de deficit excesiv într-o perioadă de timp stabilită. Pe listă sunt Belgia, Franța, Italia, Malta, Polonia, Slovacia și România. În cazul României, Consiliul recomandă ca România să pună capăt situației de deficit excesiv până în 2030.

Recomandările conțin o traiectorie bugetară corectivă, exprimată în termeni numerici, și un termen limită, pentru fiecare stat membru. Acestea sunt în conformitate cu obiectivele fiecărui stat membru, exprimate în planurile sale fiscal-structurale pe termen mediu, prezentate în contextul punerii în aplicare a noului cadru de guvernanță economică al UE.
Consiliul recomandă ca România să pună capăt situației de deficit excesiv până în 2030. România ar trebui să se asigure că rata de creștere nominală a cheltuielilor nete nu depășește 5,1% în 2025, 4,9% în 2026, 4,7% în 2027, 4,3% în 2028, 4,2% în 2029 și 3,9% în 2030.

Statele membre trebuie să respecte disciplina bugetară pe baza criteriilor și a valorilor de referință stabilite în tratatele UE: deficitul lor nu trebuie să depășească 3% din produsul intern brut (PIB) și datoria lor nu trebuie să depășească 60% din PIB. Toate statele membre trebuie să respecte aceste valori de referință din tratat.
În cazul în care un stat membru înregistrează un deficit excesiv, scopul procedurii de deficit excesiv este de a determina corectarea acestuia prin supunerea statelor membre unei examinări mai atente și prin furnizarea de recomandări pentru ca acestea să ia măsuri eficiente de corectare a deficitului. În cele din urmă, obiectivul este de a consolida sustenabilitatea datoriei statelor membre.

În conformitate cu noul cadru de guvernanță economică, odată ce a fost lansată o procedură de deficit excesiv, Consiliul adresează o recomandare statului membru în cauză de a lua măsuri eficiente pentru a pune capăt situației de deficit excesiv într-un termen stabilit.
În recomandarea sa, Consiliul solicită, de asemenea, ca statul membru să pună în aplicare o traiectorie corectivă a cheltuielilor nete care să garanteze că deficitul public general este adus și menținut sub valoarea de referință de 3% din PIB în termenul stabilit în recomandare.

La 26 iulie 2024, Consiliul a lansat oficial proceduri de deficit excesiv împotriva a șapte state membre și a decis să mențină deschisă procedura de deficit excesiv împotriva României, pe baza propunerilor Comisiei de decizii ale Consiliului de stabilire a existenței unor deficite excesive pentru șapte state membre (Belgia, Franța, Italia, Malta, Polonia, Slovacia și Ungaria) și a unei decizii prin care se constata că România, care face obiectul procedurii de deficit excesiv din 2020, nu a luat măsuri eficiente pentru a corecta situația.
Anul acesta, în mod excepțional, calendarul recomandărilor adresate statelor membre în cadrul procedurii de deficit excesiv de a lua măsuri eficiente a fost aliniat cu dispozițiile cadrului reformat de guvernanță economică al UE.

În conformitate cu noile norme, în vigoare de la 30 aprilie 2024, statele membre trebuie să elaboreze planuri structurale fiscale pe termen mediu, care să stabilească traiectoria cheltuielilor lor și reformele și investițiile prioritare pentru următorii 4-7 ani.
Obiectivul a fost alinierea recomandărilor Consiliului din cadrul procedurilor de deficit excesiv cu cele din cadrul planurilor fiscal-structurale pe termen mediu.

Președintele Senatului, Ilie Bolojan, a anunțat miercuri reorganizarea instituției. Numărul de posturi din organigrama instituției va scădea până la finalul lui martie de la 796 la 618. În urma anunțului, angajații Senatului au declanșat un protest.

„Am constatat că avem în multe locuri personal supradimensionat. Pe lângă fiecare comisie parlamentrară sunt un număr de experți și dacă la anumite comisii care au un volum mare de activitate se justifică numărul de funcționari parlamentari, cum ar fi Comisia juridică sau Comisia de buget, dar la o Comisie de regulament, care are o ședință o dată la două luni, să ai cinci oameni, care e greu să explice ce fac în cele două luni, este prea mult și nu se justitfică aceste posturi”, a declarat Ilie Bolojan.

Șeful Senatului a mai spus că, de multe ori, prezența la locul de muncă „lasă de dorit”.

„Nu poți să ai o direcție generală, doar pentru ca cineva să aibă o funcție de director general, fără să aibă niște personal justificat în subordine”, a precizat Bolojan.

În plus, vor fi reduse cheltuielile de funcționare, una dintre măsuri vizând reducerea cotei de combustibil cu 20%.

Europarlamentarul român Andi Cristea i-a cerut președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să intervină împotriva practicilor abuzive de pe platformele de ride-sharing. Meajul a fost transmis marți, în plenul Parlamentului European.

„Stop țepelelor de pe Uber și Bolt! Astăzi, în plenul Parlamentului European, am cerut direct președintei Comisiei Europene să intervină împotriva practicilor abuzive de pe platformele de ride-sharing. Șoferi care confirmă curse, dar nu vin, forțând clienții să anuleze și să plătească penalități. Lipsa unui suport telefonic pentru clienți în caz de probleme. Șoferi și livratori care nu trec prin verificări de cazier, punând în pericol siguranța tuturor. Este inadmisibil ca astfel de practici să rămână nesancționate”, a transmis Andi Cristea.

Europarlamentarul a mai cerut cerut reguli europene clare care să introducă sancțiuni pentru abuzuri, să oblige platformele să ofere suport rapid și direct și să impună controale stricte și verificări de cazier pentru toți șoferii și livratorii.