Fostul ministru al Sănătății, Nelu Tătaru, a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile de procurorii DNA. Decizia a fost luată în dosarul în care Tătaru este acuzat că a luat mită de la pacienții săi de la Spitalul din Huși.

Procurorii din cadrul DNA Iași au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând cu data de 4 noiembrie 2024, față de Nelu Tătaru, medic specialist în cadrul Spitalului Municipal „Dimitrie Castroian” Huși.
Tătaru este acuzat de săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată.

Pe timpul cât se află sub control judiciar, Nelu Tătaru trebuie să respecte o serie de obligații, între care cea de a nu părăsi țara fără încuviințarea prealabilă a organului de urmărire penală și obligația de a nu exercita profesia de medic în cadrul niciunei unități spitalicești din sistemul public de sănătate.

Lui i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile și i s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

Roxana Mînzatu, propunerea României pentru funcţia de comisar european, va fi audiată marţi în Parlament. Audierea se va face la comisiile de specialitate ale Senatului și Camerei Deputaților. Luni,

Cancelaria prim-ministrului a informat Parlamentul României despre nominalizarea Roxanei Mînzatu.

Audierea va avea loc marți. Procedura a fost demarată după ce luni şeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Ghigiu, a informat Birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului cu privire la nominalizarea pentru funcţia de comisar european din partea României, cu rugămintea de a programa audierea în Parlament.

„Propunerea Guvernului pentru ocuparea acestei funcţii este Roxana Mînzatu, membru al Parlamentului European", a transmis Mihai Ghigiu
Audierea va avea loc la Comisiile europene pentru afaceri europene şi pentru politică externă. Membrii acestor comisii se vor reuni marți, la ora 13.00.

Palatul Victoria va fi iluminat în perioada 4-10 noiembrie, în culorile roz și bleu. Guvernul României se alătură astfel campaniei naționale desfășurată de reprezentanții societății civile pentru conștientizarea problemelor medicale și sociale determinate de infertilitate.

Campania națională se derulează sub umbrela celei paneuropene European Fertility Week (Săptămâna Europeană a Fertilității) aflată la a IX ediție.

În România, pentru a veni în sprijinul cuplurilor și persoanelor care își doresc copii dar nu îi pot avea din motive medicale, Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalității de Șanse a deschis în cursul lunii octombrie procesul de transparență decizională pentru Proiectul de Hotărâre prin care va fi continuat Programul social de interes național de susținere a cuplurilor și a persoanelor singure, pentru creșterea natalității. Acesta vizează derularea și în anul 2025 a Programului FIV, prin care se acordă sprijin financiar pentru procedurile de fertilizare in vitro cuplurilor sau persoanelor care își doresc să aibă copii.

Premierul român Marcel Ciolacu i-a felicitat pe moldoveni și pe președinta Maia Sandu pentru rezultatul alegerilor din Republica Moldova. Felicit din toată inima poporul moldovean și o felicit și pe Maia Sandu, pentru o victorie uriașă, a transmis Marcel Ciolacu pe Facebook.

Premierul consideră că moldovenii au făcut istorie.

„Moldovenii din întreaga lume au scris azi istorie. Și-au reconfirmat în fața întregii lumi nu doar curajul, ci și încrederea deplină în viitorul lor european”, a scris Marcel Ciolacu
Șeful Guvernului a mai spus că moldovenii s-au luptat „cu determinare contra unui mecanism infernal pus la punct de Rusia, care a încercat să submineze masiv democrația prin cumpărarea voturilor la scară largă”.

„Victoria Maiei Sandu în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale este o dovadă clară a voinței poporului moldovean de a-și apăra democrația și de a-și asigura drumul către aderarea la Uniunea Europeană. Este un moment de mare mândrie și speranță pentru toți cei care cred în valorile democratice și în dreptul fiecărei națiuni de a-și decide propriul destin. Voi continua să susțin din toate puterile Republica Moldova să ajungă acolo unde îi este locul - alături de România în Uniunea Europeană. Împreună, vom construi un viitor prosper și sigur pentru toți cetățenii noștri”, a precizat Marcel Ciolacu.
Maia Sandu a câştigat un al doilea mandat de președinte al Republicii Moldova, conform rezultatelor preliminare. Ea a adunat peste 55% dintre voturile moldovenilor având 176.000 de voturi peste contracandidatul său, pro-rusul Alexandr Stoianoglo.

Președintele Klaus Iohannis a felicitat-o, luni, pe Maia Sandu pentru „victoria istorică înregistrată” în alegerile prezidențiale din Republica Moldova. „Reușita ancorează ireversibil destinul țării în familia europeană”, a mai spus președintele român

Mesajul președintelui a fost publicat pe rețelele de socializare.
„Felicitări Maia Sandu pentru victoria istorică înregistrată! Poporul român este alături de cetățenii Republicii Moldova în această reușită, care ancorează ireversibil destinul țării în familia europeană”, a scris Iohannis pe X.

Maia Sandu a câştigat un al doilea mandat de președinte al Republicii Moldova, conform rezultatelor preliminare. Ea a adunat peste 55% dintre voturile moldovenilor având 176.000 de voturi peste contracandidatul său, pro-rusul Alexandr Stoianoglo.

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a primit felicitări de la președintele Senatului din România, Nicolae Ciucă, după alegerile prezidențiale din weekend. Dragi moldoveni, ați scris istorie pentru toți frații de peste Prut, scrie în mesajul demnitarului român.

Nicolae Ciucă a susținut că este o nouă victorie care a spulberat propaganda rusească masivă

„Democrația și votul liber au învins! Felicitări Maia Sandu pentru rezultatul alegerilor, pentru victoria uriașă! Republica Moldova își continuă parcursul european și drumul către integrarea în Uniunea Europeană. România îi este un aliat de nădejde și un sprijin atât social, cât și economic. Parteneriatul Strategic pe care-l avem va fi consolidat. Le mulțumesc cetățenilor moldoveni, și, în mod deosebit, celor din Diaspora, că au ieșit în număr mare la urne, că s-au mobilizat exemplar și au pus umărul la o nouă victorie ce a spulberat mașinăria de cumpărare de voturi și propaganda rusească masivă. Dragi moldoveni, ați scris istorie pentru toți frații de peste Prut”, a declarat Nicolae Ciucă.

Maia Sandu a câştigat un al doilea mandat de președinte al Republicii Moldova, conform rezultatelor preliminare. Ea a adunat peste 55% dintre voturile moldovenilor având 176.000 de voturi peste contracandidatul său, pro-rusul Alexandr Stoianoglo.

O delegaţie a Fondului Monetar Internaţional va face o vizită la Bucureşti în perioada 5-8 noiembrie. Delegația va fi condusă de Jan Kees Martijn, şeful misiunii pentru România. Echipa va analiza evoluţiile economice şi financiare recente.

Echipa Fondului va analiza evoluţiile economice şi financiare recente şi perspectivele macroeconomice, au anunțat reprezentanţii instituției.
Anterior, FMI a recomandat o serie de modificări fiscale pentru corectarea deficitului bugetar. Printre altele, specialiștii FMI au criticat taxa pe cifra de afaceri nou introdusă de guvern şi au recomandat introducerea impozitului progresiv pe venit.

FMI anunța în urmă cu câteva luni că în România va fi o creștere economică importantă. Prognoza nu s-a confirmat în totalitate deoarece economia a încetinit. De asemenea, FMI estima în urmă cu câteva luni un deficit bugetar de circa 5% din PIB care probabil va fi depășit până la finalul anului.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunță că a fost atribuit cel mai scump contract de infrastructură rutieră din România. Este vorba despre sectoarele cuprinse între Poarta Sălajului-Zalău și Zalău-Nușfalău. Lucrarea va conține și cel mai lung tunel de autostradă din țară.

Întreaga lucrare va costa peste 6,6 miliarde de lei.

„A fost atribuit cel mai scump contract de infrastructură rutieră din România! Cu o valoare de 6,62 miliarde de lei (fără TVA), acest contract prevede și construcția tunelului Meseș (2,89 km), care va fi cel mai lung tunel de pe o autostradă din România”, a anunțat Sorin Grindeanu.
Asocierea de firme turcești care a câștigat contractul are la dispoziție 78 de luni (18 luni proiectare, 60 de luni execuție) pentru construcția celor 41 de km ai secțiunilor Poarta Sălajului-Zalău și Zalău-Nușfalău (Autostrada Transilvania).

Pe traseul acestui sector al Autostrăzii A3 vor fi construite, printre altele, 65 de viaducte, poduri și pasaje, în lungime totală de aproximativ 13 km.
Procedura pentru semnarea contractului, finanțat prin Programul Transport, va putea începe în termen de 10 zile, dacă nu vor fi depuse contestații, a precizat Sorin Grindeanu.

Partidul Social Democrat a decis în mod oficial că nu va face alianță cu AUR. Decizia a fost luată de Consiliul Politic Național al Partidului Social Democrat.

Hotărârea a fost luată în unanimitate. Acest lucru presupune și faptul că o propunere AUR nu va fi acceptată de Marcel Ciolacu în cazul în care candidatul PSD va câștiga alegerile prezidențiale.
„Angajament respectat: PSD nu va face alianță cu AUR! Consiliul Politic Național al Partidului Social Democrat a decis astăzi, în unanimitate, să susțină două propuneri politice, înaintate de președintele PSD, Marcel Ciolacu. Mai exact: ⁠PSD nu va forma o alianță sau o colaborare politică cu partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), nici în Parlament, nici în Guvern, după alegerile parlamentare și prezidențiale din 2024. ⁠În cazul în care candidatul PSD la alegerile prezidențiale devine Președintele României, acesta nu va desemna un prim-ministru din partea AUR”, a transmis PSD.

În plus, reprezentanții PSD vor evita orice acțiune sau demers care ar putea fi perceput ca o susținere sau un parteneriat politic cu AUR, conform poziției oficiale a partidului.
„Partidul Social Democrat își reconfirmă public angajamentul de a proteja și promova obiectivele și valorile europene, de a colabora cu formațiuni politice care promovează valori democratice, responsabilitate socială și respect pentru diversitatea opiniilor. Astfel, deciziile luate vizează conducerea AUR, conduita necivilizată a acestora și au drept bază diferențele majore de ideologie și de viziune între PSD și AUR în ceea ce privește abordarea problemelor sociale, economice și politice, precum și direcțiile de dezvoltare pe termen lung pentru România”, mai scrie în documentul PSD.

Reprezentanții partidului au explicat de ce au adoptat această poziție față de AUR.
„PSD respectă opțiunea politică a susținătorilor și a celor care votează partidul AUR. România însă are nevoie de un climat politic stabil, fără excese de discurs radical. România are nevoie de o clasă politică responsabilă, cu un discurs politic echilibrat și concentrată pe identificarea de soluții constructive pentru dezvoltare”, a precizat PSD.

Vineri a început campania electorală pentru alegerile parlamentare. Aceasta va ține până pe 30 noiembrie, iar alegerile vor avea loc pe 1 decembrie. În străinătate vor fi deschise 950 de secții de votare, cele mai multe în Italia.

„Începe campania electorală pentru alegerea membrilor în Senatul României și în Camera Deputaților. Este perioada în care toate materialele care au privit promovarea imaginii competitorilor politici care se vor alinia la startul competiției electorale mâine (vineri - n.r.) trebuie să dea jos toate materialele de promovare pe care le-au făcut în așa-numita precampanie și să folosească în campania electorală doar materialele care sunt strict și precis reglementate de lege”, a declarat președintele AEP, Toni Greblă.

Miercuri au fost validate de către Biroul Electoral Central toate listele de candidați depuse de competitorii politici fie la Biroul Electoral Central, fie la birourile electorale județene, respectiv de sector a Municipiului București astfel încât în zilele următoare vor fi definitivate machetele buletinelor de vot, va fi organizată înainte tragerea la sorți pentru stabilirea ordinii în care sunt înscriși în buletine competitorii electorali, care va fi efectuată de către birourile electorale județene, respectiv de sector ale Municipiului București.

În ordinea mărimii numărului de secții de votare din străinătate, cele mai multe sunt în Italia (158 de secții de votare), Spania (147), Regatul Unit al Marei Britanii (107), Franța (68 ) și Republica Moldova (59).