Programul RABLA Auto a fost aprobat de Guvern și va fi lansat săptămâna viitoare. La propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Guvernul României a aprobat, în ședința de joi, Hotărârea de Guvern privind rectificarea sumelor alocate categoriilor de proiecte prioritare finanţate din Fondul pentru mediu pentru anul 2025.
Conform Ministerului Mediului, prin actul normativ se introduce un nou program având denumirea „Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic, dedicat persoanelor fizice”, cu alocare bugetară de 200 milioane lei.
„Imediat ce va fi publicat ordinul pentru ghidul de finanțare în Monitorul Oficial, putem lansa Programul Rabla, la începutul săptămânii viitoare. Pentru persoanele fizice este foarte important de ştiut că vor avea exact aceeaşi platformă, deci acelaşi proces de înscriere pentru care erau, deja, pregătiţi, rămâne la fel. De asemenea, valoarea voucherelor rămâne aceeași pentru maşinile cu motor termic, pentru hibrid, plug-in hibrid, pentru maşinile electrice, însă, se modifică voucherul de la 37.000 de lei la 18.500 de lei. Fondurile alocate pentru Programul „Rabla” 2025 se ridică la 200 de milioane de lei. O suplimentare a acestui fond nu este posibilă pentru acest an, dar pe viitor avem în vedere alte variante”, a subliniat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu.
Creditele de angajament și creditele bugetare sunt asigurate prin diminuarea creditelor de angajament și a celor bugetare de la „Programul pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic, 2025-2030 (Rabla plus și Rabla clasic – ghid unic)”, a precizat Ministerul Mediului.
Ministerul Justiției a anunțat demararea unui proces de consultare cu privire la necesitatea și modalitățile de completare a cadrului normativ în privința infracțiunilor contra vieții, inclusiv a situațiilor de femicid.
Anunțul a fost făcut prin intermediul unui comunicat de presă.
„Având în vedere preocuparea generată în spațiul public de săvârșirea unor infracțiuni contra vieții, în special ca urmare a receptării, la nivelul societății, a unei poziții vulnerabile a anumitor categorii de persoane; Luând în considerare, de asemenea, îngrijorarea exprimată inclusiv de către Parlamentul României în această privință, în calitatea sa de organ reprezentativ suprem al poporului român; Constatând existența în cadrul mai multor legislații naționale a unor soluții legislative care se îndepărtează, în cazul infracțiunilor contra vieții, de soluția tradițională a unei reglementări generale/egalitare și se orientează uneori - ca răspuns la diferitele situații particulare - către o reglementare mai specifică;
Pornind de la dispozițiile în vigoare ale Codului penal care incriminează faptele de omor, Ministerul Justiției - în considerarea angajamentului său constant în evaluarea și, dacă este cazul, îmbunătățirea soluțiilor legislative menite să asigure protecția valorilor sociale protejate de dispozițiile Codului penal - va iniția consultări cu toți actorii relevanți astfel încât să decidă dacă sunt necesare intervenții legislative asupra respectivelor dispoziții ale Codului penal și, dacă o astfel de necesitate va fi stabilită, să identifice soluțiile optime de reglementare, apte să contribuie suplimentar la realizarea acestui deziderat”, a transmis Ministerul Justiției.
Potrivit ministerului o astfel de soluție „poate consta în instituirea în cuprinsul infracțiunii de omor calificat a unei circumstanțe agravante speciale constând în suprimarea vieții unei persoane pentru motive legate de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenență politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA ori pentru alte împrejurări de același fel”. În aceste cazuri, fapta ar urma să constituie infracțiunea de omor calificat pentru care legea prevede pedeapsa detenţiei pe viaţă alternativ cu pedeapsa cu închisoarea de la 15 la 25 de ani.
Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a avut astăzi o discuție telefonică cu prim-ministrul Bulgariei, Rossen Jeliazkov.
Cei doi oficiali au discutat despre consolidarea cooperării bilaterale, cu accent pe proiectele de transport și pe îmbunătățirea navigației pe Dunăre. Un punct central al convorbirii a fost necesitatea construirii celui de-al doilea pod peste Dunăre, la Ruse, pentru reducerea aglomerației din punctul actual de trecere. În acest scop, va fi creat un grup de lucru comun pentru analizarea și coordonarea proiectelor transfrontaliere.
De asemenea, au convenit intensificarea cooperării în cadrul Parteneriatului Strategic dintre România și Bulgaria, semnat la 15 martie 2023, și în domeniul securității maritime la Marea Neagră, pentru protejarea libertății de navigație și a comerțului.
Premierul Ilie Bolojan a mulțumit omologului său pentru sprijinul acordat în deschiderea Consulatului Onorific al României la Ruse.
Un demers important pentru viitorul industriei oțelului din Uniunea Europeană, cu implicații directe pentru România, a fost lansat joi în Parlamentul European. Peste 100 de europarlamentari din principalele grupuri politice au semnat o scrisoare adresată Comisiei Europene, solicitând un nou cadru de protecție comercială pentru acest sector strategic.
Inițiativa a fost coordonată de europarlamentarul român Dan Nica, în calitate de coordonator al Grupului Socialiștilor și Democraților în Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE), împreună cu omologii săi din grupurile PPE și Renew, Christian Ehler și Christophe Grudler.
Scrisoarea solicită adoptarea unui pachet de măsuri care să intre în vigoare din ianuarie 2026 și care să includă:
- un nou cadru de protecție comercială, operațional din ianuarie 2026;
- limitarea importurilor la niveluri sustenabile, comparabile cu perioada de dinaintea crizei de supracapacitate;
- tarife clare pentru importurile care depășesc cotele stabilite;
- acoperirea tuturor produselor relevante, inclusiv derivatele de oțel, și aplicarea regulii „melted and poured” pentru a evita eludarea măsurilor.
„Este un semnal politic clar și un apel la acțiune imediată. Cerem Comisiei Europene să protejeze industria oțelului din Europa, un sector esențial pentru suveranitatea noastră industrială. Pentru România, miza este uriașă: viitorul combinatului de la Galați și al miilor de familii care depind de el”, a declarat europarlamentarul Dan Nica.
105 europarlamentari din grupurile S&D, PPE și Renew au susținut inițiativa prin co-semnătură, ceea ce reflectă o susținere politică largă în Parlamentul European. Dacă măsurile cerute vor fi implementate, acestea ar putea contribui la consolidarea industriei oțelului în fața competiției neloiale din afara UE, la menținerea locurilor de muncă și la păstrarea unui pilon industrial important pentru economia europeană.
Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban anunță că Drumul Expres Bacău – Piatra Neamț face un pas înainte. Lucrările privind infrastructura rutieră din Neamț și Moldova se mișcă, este concluzia ministrului.
Ministrul Transporturilor a anunțat lansarea licitației pentru serviciile de consultanță, necesare pentru ca proiectul „să fie urmărit și implementat ca la carte.”
„Ce înseamnă asta? Consultantul va avea grijă ca proiectarea și lucrările să fie de calitate, termenele respectate și șantierul să meargă înainte fără blocaje. Vorbim despre o investiție de peste 6 miliarde lei, finanțată din bani europeni, care va lega Piatra Neamț de Autostrada Moldovei (A7)”, a explicat ministrul Ciprian Șerban.
În total vor fi 51 km de drum expres, șase noduri rutiere și aproape 2000 de locuri de muncă în perioada construcției.
„Este un proiect uriaș, așteptat de toți cei din Neamț, Bacău și din toată regiunea. Ca nemțean, mă bucur să văd că drumul pe care îl așteptăm de atâția ani prinde viață. Mergem înainte pas cu pas, până la șantier și, mai apoi, până la inaugurare. Iar toate acestea în mod transparent. Toate șantierele sunt priorități zero pentru agenda mea, iar fiecare evoluție pentru fiecare obiectiv o să o facem publică”, a precizat Ciprian Șerban.
Blocul Național Sindical (BNS) anunță că prin reprezentanții săi, în Consiliul Economic și Social, propune avizarea nefavorabilă pentru propunerea legislativă B298/2025, care modifică OUG nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate.
Potrivit BNS, inițiativa ar transfera integral către CNAS plata indemnizațiilor pentru concediile medicale, eliminând obligația actuală a angajatorilor de a acoperi primele 5 zile.
BNS avertizează că această schimbare slăbește controlul asupra absențelor medicale și dezechilibrează responsabilitățile între stat și angajatori.
„Risc de abuzuri: eliminarea implicării directe a angajatorilor, fără mecanisme alternative la nivelul CNAS, crește riscul de utilizare necorespunzătoare a certificatelor medicale. Dezechilibru instituțional: mutarea integrală a sarcinii la FNUASS rupe echilibrul dintre responsabilitățile statului și cele ale mediului de muncă. BNS crede în păstrarea implicării angajatorului pentru primele 5 zile sau introducerea unor mecanisme alternative de control”, a transmis BNS.
Președintele Nicușor Dan, avertizează că România este vizată, de aproximativ 10 ani, de un atac hibrid al Federației Ruse. „Este părerea mea”, a răspuns Nicușor Dan unei întrebări în timpul unui interviu la B1 TV
Șeful statului nu a spus dacă are informații de la serviciile secrete despre acest lucru. Totuși, el a promis că va prezenta informații suplimentare despre atacul hibrid.
„A fost o creștere graduală, pe de o parte de atacuri cibernetice la infrastructuri, pe de altă parte de instrumente de propagandă care s-au dus încet-încet și au capturat, influențat zone din societate”, a mai spus Nicușor Dan.
De asemenea, Nicușor Dan a dezvăluit că statul român a început de puțin timp să ia măsuri împotriva atacurilor din est care nu vizează doar România ci întreaga Europa.
Președintele României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj după ce mai multe drone au fost doborâte de armata poloneză în spațiul aerian al Poloniei. Șeful statului român a condamnat acțiunile agresive ale Rusiei și a reafirmat sprijinul României pentru Polonia și Ucraina.
Nicușor Dan a scris pe X că Rusia „s-a comportat din nou agresiv, testând constant limitele și sfidând toate eforturile pentru pace”.
Dan a mai scris că incidentul este „inacceptabil” și a cerut ca Rusia să fie oprită și obligată să vină la masa negocierilor.
„România este pe deplin solidară cu Polonia, aliatul și partenerul nostru strategic. Suntem uniți pentru a face NATO și, în special, Flancul Estic, de la Marea Baltică până la Marea Neagră, mai sigur”, a transmis Nicușor Dan.
Cel puțin zece drone au fost distruse de armata poloneză în noaptea de marți spre miercuri. Unele resturi au căzut peste casele localnicilor provocând pagube însemnate.
România primește a doua cea mai mare alocare financiară, de 16,68 mld. Euro în cadrul programului SAFE, pentru a-și consolida capacitatea de apărare.
Comisia Europeană alocă României suma menționată, prin intermediul noului instrument financiar „Acțiunea pentru securitatea Europei" (SAFE). Aceasta este a doua cea mai mare sumã distribuitã unui stat membru, dupã Polonia, în cadrul acestui program strategic.
SAFE, un instrument european cu o valoare totalã de 150 de miliarde de euro, este creat pentru a sprijini statele membre sã facã investiții rapide și importante în industria și tehnologia de apãrare. Prin intermediul unor împrumuturi cu dobândă avantajoasă, România va putea finanța proiecte esențiale pentru modernizarea echipamentelor militare și pentru dezvoltarea capacității proprii de producție.
„Alocarea de 16,68 miliarde de euro confirmă faptul cã Comisia Europeanã recunoaște atât nevoile de securitate, cât și rolul activ al României în consolidarea unei Europe mai sigure. Acești bani reprezintã un sprijin major pentru modernizarea sistemului militar și pentru dezvoltarea industriei de profil, într-un moment în care întãrirea siguranței naționale este vitalã. Am obținut aceastã finanțare prin negocieri intense, fãrã a pune presiune suplimentarã pe bugetul național, ceea ce este esențial în actualul context economic. În același timp, aceste fonduri ne permit sã garantãm mai multã siguranțã cetãțenilor din România, într-o perioadã marcatã de provocãri geopolitice majore”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
Conform Guvernului, participarea la programul SAFE are trei implicații majore.
1. Componenta de apărare, care presupune o planificare pe următorii 5 ani
a achizițiilor de tehnică militară, care vor fi realizate în parteneriat cu țările europene, pentru creșterea capacității de apărare. Vom putea dezvolta fabrici de tehnică militară și vom deveni parte a lanțurilor valorice ale industriei de apărare europene.
2. Componenta bugetară. Achizițiile de tehnică militară din următorii 5 ani vor fi plătite din această alocare, un credit la dobânzi mult mai avantajoase decât am fi putut obține pe cont propriu, cu perioadă de grație de 10 ani și termen de rambursare de 40 de ani.
3. Componenta de infrastructură. Este propusă spre finanțare o infrastructură mixtă civilă și militară, capetele autostrăzilor din nord-estul României: A7 și A8, Pașcani- Suceava-Siret, respectiv Pașcani-Iași-Ungheni.
SAFE este un instrument temporar de urgență, operațional până la 31 decembrie 2030, care oferă împrumuturi cu maturitate maximă de 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani. În funcție de opțiunea statului, poate fi acordată și o prefinanțare de 15% din împrumut.
Finanțarea în cadrul acestui instrument are și rolul de a stimula o abordare comunã pentru achiziția urgentã a produselor pentru nevoile apãrãrii într-o manierã care sã consolideze industria europeanã de apãrare, securitatea aprovizionãrii, interoperabilitatea forțelor și echipamentelor.
Ministerul Finanțelor transmite că va continua sã colaboreze cu celelalte ministere implicate pentru a finaliza documentația necesarã și pentru a asigura o absorbție rapidã și eficientã a fondurilor, în conformitate cu obiectivele strategice de securitate ale României și ale Uniunii Europene.
Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române informează că au fost impuse restricții de circulație pe DN1 – Calea Bucureștilor (zona Otopeni), în vederea desfășurării lucrărilor la viitoarea stație de metrou „Otopeni”. Lucrările se desfășoară în cadrul proiectului Magistrala 6 care va asigura legătura directă de la Gara de Nord la Aeroportul Internațional Otopeni.
Restricția de trafic are caracter permanent până la finalizarea lucrărilor. Ca urmare, circulația se desfășoară pe câte două benzi pe fiecare sens, cu repoziționarea parapetului median. O parte a traficului pe direcția București–Ploiești a fost deviat pe rețeaua stradală a orașului Otopeni: DN1 (kilometrul 13 + 750 metri) – strada Polonă – strada Floare de Cais – strada Argeș – strada Traian – strada Oituz – DN1 (kilometrul 14 + 650 metri). Circulația pietonilor este asigurată pe trasee provizorii.
Accesul auto către strada 23 August din DN1 a fost restricționat.
Rutele alternative sunt:
- spre localitatea Tunari: DN1 – strada Oituz – strada Floare de Cais – strada 23 August;
- spre DN1 din interiorul Otopeniului: strada Floare de Cais – strada Polonă sau strada Traian – strada Oituz/strada Mărășești.
Brigada Rutieră recomandă conducătorilor de vehicule să dea dovadă de prudență în trafic și să respecte indicatoarele rutiere temporare amplasate în zonă.
Error: No articles to display