Navalişti de ieri, de azi şi de mâine au discutat despre evoluţia comerţului maritim şi a construcţiilor de nave în perioada 2020-2050, în condiţiile impuse de Coronavirus, schimbări climatice şi trecerea la un transport maritim inteligent prin digitalizare. Evenimentul a fost organizat de CCN (Colocviile Constructorilor de Nave), ANCONAV (Asociaţia Constructorilor de Nave din România), în parteneriat cu Facultatea de Arhitectură Navală a Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi şi Asociaţia Arhitecţilor Navalişti, cu ocazia împlinirii a 74 de ani de învăţământ superior la Galaţi.
Colocviul a avut loc în sala D01 a Facultăţii de Inginerie iar organizatorii au dorit să transmită un mesaj pozitiv atât pentru constructorii de nave, cât şi pentru domeniul de shipping. La întâlnire au participat: Gabriel-Aurelian Panaitescu - Prefectul Judeţului Galaţi, Costel Fotea - Preşedintele CJ Galaţi, Ionuţ Pucheanu - Primarul municipiului Galaţi, reprezentanţi ai conducerii Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi şi alte personalităţi în calitate de foşti absolvenţi ai Facultăţii de Arhitectură Navală.
Ideea generală a vorbitorilor a fost că perioada de criză în care se află domeniul, cauzată de pandemie şi prelungită de războiul din Ucraina, va putea fi depăşită cel mai târziu din 2025, prin mai multe scenarii pe care specialiştii le-au luat deja în calcul. Astfel, dr. ing. Jean Sever Popovici, coordonatorul Colocviilor Constructorilor de Nave a adus în discuţie predicţiile lui Martin Stopford, conform căruia există mai multe variante de revenire din criză: scenarii ale evoluţiei comerţului maritim, scenarii care vizează necesarul de nave noi şi scenarii tehnologice pentru construirea de nave cu zero emisii de carbon.
“Construcţiile navale se află într-un moment de cotitură istorică. Va urma o perioadă în care industria maritimă trebuie să-şi restructureze radical flota şi să găsească soluţii pentru sisteme de propulsive cu emisii zero carbon, ceea ce înseamnă propulsie hybrid, propulsie nucleară sau folosirea energiei regenerabile (panouri solare, vânt) ori a bio-combustibilului. Practic, vom asista la modificări majore ale proiectelor de nave, iar voi, viitorii arhitecţi navalişti trebuie să fiţi pregătiţi pentru asta”, le-a spus Jean Sever Popovici, coordonatorul Colocviilor Constructorilor de Nave, studenţilor prezenţi.

În Cluj-Napoca, sumele cerute pentru chirii au crescut cu 12% în interval de un an, arată datele unui portal care monitorizează piaţa imobiliară din ţară, scrie Economedia.ro.
Studenţii sunt nemulţumiţi de decizia ministerului de a se relua cursurile în format fizic, pentru că mulţi studenţi au renunţat la cazare pe perioada pandemiei, când cursurile se ţineau online. Studenţii din Cluj au şi protestat săptămâna trecută din acest motiv.
Cluj-Napoca a ajuns cel mai scump oraş din ţară şi piaţa chiriilor, lăsând în urmă alte mari centre universitare. Asta chiar şi înainte să revină studenţii sau valurile de refugiaţi care au nevoie de locuinţe. Proprietarii cer aici sume de peste 220 de euro pentru o garsonieră de 20 şi un pic de metri pătraţi, iar pentru apartamentele de două camere sumele trec de 350 de euro, ajungând chiar la 500 de euro. Sau mai mult.
Acesta este contextul în care mii de studenţi s-au văzut nevoiţi să se întoarcă pentru a relua cursurile în format fizic la universităţi şi în care a apărut încă o categorie specială de persoane care au nevoie de locuinţe: refugiaţii care fug de războiul din Ucraina şi dintre care unii ar putea avea nevoie de chirii pe termen mediu. Cum arată harta chiriilor din Cluj, ce spun specialiştii imobiliari, cum se descurcă studenţii şi cum arată experienţa unui proaspăt chiriaş? Vă spun eu: Naşpa!!! Şi asta nu neapărat din cauză ca avem şi refugiaţi, hai să n-o mai ascundem sub preş! Profitori au fost, sunt şi or să mai fie, numai că nu are cine să-i oprească.

Cu referire la programele şcolare, Federaţia Naţională a Părinţilor este de părere că „trebuie abordate conţinuturile din perspectiva competenţelor specifice, ţinându-se cont de particularităţile de vârstă ale elevilor şi de principiul corelaţiei interdisciplinare”, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. Reprezentanţii părinţilor au avut săptămâna trecută o întâlnire cu experţi din cadrul Centrului Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie (CNPEE) la care au participat şi directori din Ministerul Educaţiei. „În cadrul întâlnirii, am discutat şi despre necesitatea asigurării programelor (şi implicit, a manualelor) pentru învăţământul vocaţional de artă, la disciplinele de specialitate, CNPEE considerând că, în urma activităţii grupurilor de lucru, compuse din specialişti şi cadre didactice cu experienţă, aceste programe necesare învăţământului vocaţional vor fi finalizate până la începutul anului şcolar viitor”, se arată în comunicat.

La Olimpiada naţională a sportului şcolar (O.N.S.Ş.) au dreptul de participare toţi copiii şi elevii din unităţile de învăţământ preuniversitar înscrişi, la data de 1 octombrie a anului şcolar în care se desfăşoară competiţia, în registrul matricol al unităţii de învăţământ pe care o reprezintă, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Astfel, a fost modificat alineatul 1 al articolului 3 din Regulamentul de organizare şi desfăşurare a competiţiilor sportive şcolare. Înainte se puteau înscrie doar elevii care nu erau legitimaţi la disciplina sportivă pentru care participă, la unităţile de/cu învăţământ sportiv, la palatele şi cluburile elevilor, la clasele cu program sportiv sau la alte structuri sportive, pe tot parcursul anului competiţional (1 septembrie-31 august). Aceasta prevedere a fost eliminată. Elevii din centrele de excelenţă şi centrele olimpice, şcolarizaţi temporar în unităţi de învăţământ din localităţile în care funcţionează acestea, au drept de participare numai pentru unităţile de învăţământ de unde provin şi sunt înmatriculaţi.”, conform ordinului publicat.

"Am început această activitate, oficial, acum 74 de ani! Dar se pare că un miez al cuvântului „universitar” a apărut pentru prima dată în 1913. Colegii mei de la Facultatea de Istorie se ocupă acum să „sape” şi să găsească documentele care atestă activitatea academică de la Galaţi încă din 1913. Deci, putem spune că sărbătorim şi 109 ani de la prima atestare istorică a Universităţii noastre.
În schimb, sunt 74 de ani, dovediţi cu acte, de când avem învăţământ superior la Galaţi, pe care îi sărbătorim astăzi, 20 martie, 2022.
Pentru o universitate nu este o vârstă foarte mare, dar pentru noi înseamnă foarte mult. Ne bucurăm că Universitatea noastră este recunoscută drept un centru regional de calitate. Cu toţii suntem legaţi cu activitatea, cu sufletul şi cu parteneriatele de Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi.
Vă mulţumesc tuturor pentru oportunitatea de a lucra împreună. Vă mulţumesc pentru ce am construit împreună şi pentru ce vom construi de acum înainte.
La mulţi ani, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi!" a spus rectorul Universităţii.

Francofonia, sărbătorită internaţional pe 20 martie în fiecare an. Peste 50 de milioane de elevi învaţă franceza ca a doua limbă la şcoală, însă predarea limbii franceze este în pericol dacă politicile din Educaţie nu determină tinerii să aleagă meseria de profesor – nou raport al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei. După cum se arată în cel mai nou raport al OIF, 50 de milioane de elevi şi studenţi învaţă franceza ca limbă straină. Data de 20 martie se referă la înfiinţarea, în 20 martie 1970, la Niamey, capitala Nigerului, a Agenţiei de Cooperare Culturală şi Tehnică, care avea să devină Organizaţia Internaţionala a Francofoniei (OIF), potrivit informaţiilor de pe francophonie.org, platforma OIF.
În acest an, tema zilei este “Francofonia viitorului”, pentru a evidenţia sprijinul Francofoniei pentru tineri şi aspiraţiile lor, în special în domeniile antreprenoriatului, al tehnologiilor digitale şi al dezvoltării durabile. În 2022, 20 martie este sărbătorita oficial în Dubai, cu activităţi ale OIF începute din octombrie 2021. De prcă l noi, la români, nu se învăţa limba franceză chiar şi în "Epoca de Aur"!

Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, prin Facultatea de Litere, în colaborare cu Agenţia Naţională de Presă AGERPRES, organizează Expoziţia „Galaţiul de altădată”, ce conţine fotografii ale principalelor obiective din oraş, aflate în arhiva fotografică a Agenţiei.
Evenimentul se încadrează în manifestările organizate cu ocazia Zilelor Universităţii. Pe 20 martie se împlinesc 74 de ani de când s-a folosit pentru prima dată denumirea de „Universitate” într-un act oficial (Decretul Consiliului de Stat din 20 martie 1974), ce consfinţeşte unirea Institutului Politehnic cu Institutul Pedagogic, existente deja în oraşul de la Dunăre.
Expoziţia, găzduita în holul instituţiei de învăţământ superior, cuprinde fotografii ale oraşului, realizate în intervalul 1947-1998, de fotoreporterii Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, fotografii care au beneficiat de un proces de digitalizare, început în 2014.
Vernisajul va avea loc luni, 21 martie 2022, la ora 13,00, în prezenţa directorului general al Agenţiei Naţionale AGERPRES, Claudia Victoria Nicolae. Vor participa: prof. univ. dr. ing. Puiu Lucian Georgescu, Rectorul Universităţii “Dunărea de Jos” din Galaţi, prof. univ. dr. ing. Silvius Stanciu şi dr. Alexandru Nechifor, cei doi Prorectori ai UDJG, prof. dr. Simona Antofi şi conf. univ. dr. Cătălin Negoiţă de la Facultatea de Litere.
Expoziţia face parte dintr-o serie itinerantă, realizata de AGERPRES, cu ocazia împlinirii a 133 de ani de la înfiinţarea Agenţiei. Ea va rămâne spre vizitare în holul Universităţii până pe 21 aprilie 2022.

Prim-ministrul Nicolae Ciucă a cerut ministrului Afacerilor Interne anchetarea de urgenţă a cazului semnalat de publicaţia G4Media, privind ameninţarea soţiei jurnalistului Cristian Pantazi, se arată într-un comunicat transmis G4Media.ro. Potrivit sursei citate, premierul a dispus ca Ministerul Apărării să efectueze cercetările necesare şi să ia măsuri cu celeritate. “Nu voi tolera niciodată astfel de încercări de intimidare la adresa jurnaliştilor. Libertatea de exprimare este garanţia funcţionării unei democraţii, a declarat premierul Nicolae Ciucă. Oricine ameninţă sau intimidează jurnalişti trebuie tras la răspundere şi să sufere consecinţele aplicării legi. Românii au făcut prea multe sacrificii pentru a trăi într-o ţară democratică, fără cenzură, în care presa să fie respectată iar jurnaliştii să îşi poată desfăşura fără îngrădiri activitatea pentru corecta informare a publicului, iar Guvernul nu va lăsa nesancţionate astfel de derapaje grave de la valorile fundamentale pe care România şi le-a asumat ca stat membru NATO şi UE”, a declarat premierul Nicolae Ciucă, potrivit unui răspuns transmis G4Media.ro.

Şcolile pot să desfăşoare cursuri online pentru elevii care nu pot participa fizic la ore, după cum a declarat, ieri, consilierul ministrului Educaţiei, Radu Szekely, la Antena 3. Întrebat de situaţia fetiţei ce a fost lovită de un poliţist pe trecerea de pietoni şi nu poate merge fizic la şcoală, acesta a spus că „şcoala poate să decidă, prin Consiliul de administraţie, că îi permite acelei eleve să participe în sistem online” şi „fetiţa nu trebuie să meargă la şcoală, este o înţelegere greşită”. De precizat este că Radu Szekely a declarat în urmă cu două zile pentru Edupedu.ro că „Noi nu avem baza legală ca să putem spune că această fată poate urma cursuri online, pentru că legea spune clar că frecventarea orelor trebuie să fie fizică”.
Tot atunci, acesta a mai menţionat că fata poate participa la orele online doar dacă „în clasa ei sunt deja copii care au boli cronice şi fac ore online”: „În starea de alertă şi de urgenţă s-au făcut modificări pentru că situaţia o impunea. Fata poate urma şcoala online doar dacă în clasa ei sunt deja copii care au boli cronice şi fac ore online, aşa s-ar putea şi ea alătura lor. Noi nu putem cere şcolii să o lase doar pe ea să facă ore online, pentru că legea nu permite acest lucru.”
Ieri, consilierul ministrului Educaţiei a avut o schimbare de poziţie şi a susţinut că „din păcate, noi avem o gândire normativă în stat, care spune că dacă nu ni se permite ceva, este interzis”.

Decizia Ministerului Educaţiei ca universităţile să reia cât mai rapid predarea cu prezenţa fizică, după încetarea stării de alertă, a adus în discuţia publică o chestiune evitată, în bună măsură, în dezbaterile privind învăţământul superior: măsura în care studenţii abandonează studiile. Aceasta a fost invocată, ca posibil efect negativ major al trecerii inopinate din online în offline, atât de lideri universitari, cât şi de organizaţii studenţeşti. Un nou raport, realizat sub umbrela instituţiei care se ocupă cu finanţarea învăţământului superior (UEFISCDI), aduce la zi informaţii ce dau dimensiunea fenomenului de abandon al studiilor universitare, conform atât datelor oficiale, dar şi intenţiilor exprimate de studenţi. Chestiunea abandonului este una sensibilă, având în vedere, pe de o parte, creşterea numărului de studenţi în pandemie, după o perioadă de scădere a participării la învăţământul superior, în ultimul deceniu, în condiţiile în care obiectivele europene sunt de creştere a numărului de persoane care merg la facultate, iar pe de altă parte faptul că finanţarea universităţilor de la bugetul de stat se face în bună măsura în baza numarului de studenţi înscrişi în programele lor.