Ordinul de ministru pentru aprobarea Metodologiei şi criteriilor privind acordarea gradaţiei de merit personalului didactic din învăţământul preuniversitar de stat, în sesiunea 2022, a fost publicat în Monitorul Oficial nr 378. “Pentru acordarea gradaţiei de merit, inspectoratul şcolar evaluează activitatea candidaţilor înscrişi, inclusă în fişa de (auto)evaluare, susţinută prin documente doveditoare, din perioada 1 septembrie 2016 – 31 august 2021 sau pentru perioadele corespunzătoare conform art. 5 alin. (3)”, se arată la articolul 6, alineatul 1. În ceea ce priveşte numărul de gradaţii care pot fi acordate în sesiunea 2022, în ordin se specifică următoarele:
"Art. 2 (1) Numărul maxim de gradaţii care pot fi acordate se calculează astfel: din numărul rezultat prin aplicarea a 16% din totalul posturilor didactice auxiliare, respectiv a 16% din totalul posturilor didactice de predare, de conducere, îndrumare şi control ocupate în luna februarie 2022, conform programului EduSal, la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti, se scade numărul de gradaţii acordate personalului didactic aflate în plată la 1 septembrie 2022, având în vedere că gradaţia de merit se acordă pe o perioadă efectivă de 5 ani. La calcul nu se iau în considerare perioadele de suspendare a plăţii gradaţiei de merit din motive neimputabile angajatului sau ca urmare a rezervării postului didactic/catedrei în baza prevederilor art. 255 alin. (1) – (6) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi se respectă încadrarea în numărul maxim de gradaţii de merit aprobate la momentul revenirii pe post".

Taberele organizate pentru copiii din Diaspora nu au mai fost organizate în ultimii doi ani din cauza pandemiei. Cel puţin 1.000 de tineri vor merge la munte şi la mare în România, scrie în postarea de pe Facebook. “Pentru unii dintre ei este o ocazie să afle despre ţara unde s-au născut şi au copilărit părinţii lor. Am avut o întâlnire de lucru cu secretarul de stat Gheorghe Cârciu şi colegii din Departamentul pentru Românii de pretutindeni care se ocupă de Programul ARC – taberele pentru copiii români din Diaspora”, scrie Gabriela Firea. Urmează ca în săptămânile următoare ministerul familiei să preia toate taberele.
“Am stabilit, împreună cu secretarii de stat Doina Pârcalabu şi Kacsó-Doboly Izabella-Mária, o evaluare a acestor tabere şi să le alegem pe cele mai potrivite având în vedere că sezonul vacanţelor este aproape. Ţinem cont, însă, şi de contextul geopolitic în care ne aflăm,” mai spune Gabriela Firea.
La ultima ediţie a programului ARC, au fost organizate sejururi de câte şapte zile la Tabăra Căprioara, din judeţul Hunedoara, Tabăra Săcelu, din judeţul Gorj, Tabăra Oglinzi, din judeţul Neamţ şi Tabăra Sulina, din judeţul Tulcea. În ultimii 30 de ani, peste 26.000 de elevi, tineri, studenţi şi profesori au participat la taberele ARC.

“Reîmpărţirea şi fragmentarea excesivă a anului şcolar este o revopsire a realităţii,” spune profesorul universitar şi fost ministru al Educaţiei, Mircea Miclea, într-un interviu la Europa FM. Întrebat ce părere are despre noua structură a anului şcolar care din septembrie anul acesta va conţine 5 module şi 5 vacanţe, fostul ministrul al Educaţiei, Mircea Miclea a spus “că nu e vorba de altceva decât de a revopsi ceva ce era dinainte. Practic, aceste segmente erau dinainte, doar s-a introdus o vacanţă obligatorie pentru toată lumea, nu doar pentru cei din clasele I-IV. Practic, impactul acestei schimbări asupra performanţei de învăţare a elevilor cred că este nul. Poate că este chiar deficitar, pentru că fragmentează şi mai mult anul şcolar, după câte mi-am dat eu seama, dacă se va lua în seamă şi faptul că se va renunţa la teze, ceea ce ar fi o mare greşeală pentru că ar fi fost singura modalitate prin care se luau principalele lucruri care trebuiau reţinute de legi, atunci e clar că mişcarea este complet greşită. Această reîmpărţire şi fragmentare excesivă a anului şcolar este o revopsire a realităţii,” a explicat Mircea Miclea.

Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, prin Facultatea de Litere, este implicată într-un proiect de cercetare exploratorie (PCE 2021 - Cercetare fundamentală şi de frontieră), alături de Institutul de Istorie şi Teorie Literară "G. Călinescu" şi de Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan-Al. Rosetti” ale Academiei Române.
Proiectul se numeşte „Soluţii digitale inteligente pentru cercetarea şi diseminarea literaturii române vechi şi premoderne” şi îşi propune implementarea unei platforme digitale inteligente (INTELLIV) care să permită servicii de căutare avansată în cadrul unor colecţii de referinţă academică plasate în perimetrul de cercetare al literaturii române vechi şi premoderne, realizate în cadrul Institutului de Istorie şi Teorie literară „G. Călinescu” al Academiei Române (Enciclopedia literaturii române vechi; Cronologia literaturii române vechi; Texte fundamentale ale literaturii române vechi).
Echipa de cercetare, condusă de Academicianul Eugen Simion, reuneşte specialişti din cadrul Institutului de Istorie şi Teorie Literară "G.Călinescu" al Academiei Române, Universitatea Politehnică din Bucureşti - Facultatea de Automatică şi Calculatoare, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi şi Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan-Al. Rosetti” al Academiei Române. Din partea Facultăţii de Litere a Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi participă la proiect prof. dr. Simona Antofi şi prof. dr. Nicoleta Ifrim.
Accesul în platforma INTELLIV se va realiza prin dezvoltarea de instrumente software de căutare automată şi analiză semantică, având ca suport tehnici de prelucrare a limbajului, menite să permită analiza şi clusterizarea unor cantităţi importante de informaţii şi materiale aferente spaţiului cercetării vechii noastre literaturi în extensia lui sincronică şi diacronică (studii de istorie şi critică literară dedicate literaturii vechi, ediţii critice/ diplomatice, cartografie specializată pe difuzarea scrierilor vechi româneşti, evoluţia topicelor emergente tematic, estetic ş.a. precum şi observarea diferenţelor stilistice de-a lungul etapelor limbii române literare). Durata de implementare a proiectului este de trei ani.

Ordonanţa de urgenţă pe baza căreia urmează să fie plătite diferenţele de drepturi salariale către profesori, pentru 2017-2021, va fi adoptată joi în şedinţă de guvern, a anunţat joi dimineaţa, pe Facebook, deputatul PNL Ben Oni Ardelean. Proiectul de ordonanţă, prezentat de Edupedu.ro la începutul lunii martie, a fost elaborat după negocierile dintre guvern şi reprezentanţii profesorilor, după ce sindicatele acestora au obţinut în instanţă plata diferenţelor salariale.
În nota de fundamentare inclusă în proiectul de OUG Ministerul Educaţiei scrie că demersul ar costa statul mai puţin decât dacă ar aştepta ca toţi profesorii să câştige procesele, ceea ce ar implica şi dobânzi penalizatoare.
Ordonanţa prevede plata diferenţelor salariale în cinci rate, prima rată, de doar 5%, fiind prevazută pentru acest an, la 90% de la intrarea în vigoare a ordonanţei. Cum se vor face plaţile, conform proiectului de OUG:
Art. 4 (1) Sumele necesare acordării diferenţelor de drepturi salariale stabilite potrivit prevederilor art. 1 şi art. 2 se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei, şi se plătesc eşalonat, pe o perioadă de 5 ani, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, astfel:
a) în primul an calendaristic de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se plăteşte 5% din valoarea diferenţelor salariale;
b) în al doilea an calendaristic de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se plăteşte 10% din valoarea diferenţelor salariale;
c) în al treilea an calendaristic de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se plăteşte 25% din valoarea diferenţelor salariale;
d) în al patrulea an calendaristic de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se plăteşte 25% din valoarea diferenţelor salariale;
e) în al cincilea an calendaristic de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se plateşte 35% din valoarea diferenţelor salariale.

Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, titular al proiectului „Branşament şi reţea apă potabilă, incendiu şi canalizare a locului de consum permanent Cămin studenţesc, strada Florilor nr. 2” anunţă publicul interesat asupra luării deciziei etapei de încadrare fără evaluarea impactului asupra mediului şi fără evaluarea impactului asupra corpurilor de apă, de către A.P.M. Galaţi, în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, pentru proiectul „Branşament şi reţea apă potabilă, incendiu şi canalizare a locului de consum permanent Cămin studenţesc, strada Florilor nr. 2” propus a fi amplasat în municipiul Galaţi str. Florilor nr. 2, judeţul Galati.
Proiectul deciziei de încadrare şi motivele care o fundamentează pot fi consultate la următoarea adresă de internet http://apmgl-reglementari/acordul de mediu/proiect decizie etapa de încadrare. Publicul interesat poate înainta comentarii/ observaţii la proiectul deciziei de încadrare pe adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sau fax. 0236471009, în termen de 10 zile de la data publicării anunţului pe pagina de internet a A.P.M. Galaţi.

Proiectul de lege care le permite adolescenţilor cu vârsta de 16 ani să voteze a fost depus ieri în Parlament, după cum a anunţat într-o postare Vlad Mantoiu, membru al Asociaţiei Studenţilor în Ştiinţe Politice – Universitatea din Bucureşti. Amintim că această iniţiativă legislativă a fost propusă de studenţii de la Ştiinţe Politice şi prezentată pe 1 aprilie la Palatul Parlamentului de către deputatul neafiliat Alexandru Kocsis, iniţiatorul proiectului. „Ne vom susţine iniţiativa prin toate comisiile parlamentare prin care va trece, asigurându-ne că vom face tot posibilul să convingem actuala clasă politică de nevoia unei astfel de schimbări în bine, de nevoia unei astfel de reîmprospătări a sistemului din România”, a scris pe Facebook Vlad Mantoiu. Camera decizională este Camera Deputaţilor.

Facultatea Transfrontalieră vă invită să participaţi la Conferinţa internaţionala a studenţilor „DIALOGUE / EDUCATION / ACTION - Cross-Border International Student Conference 2022 (CISC-DEA 2022)”. CISC-DEA 2022 este organizată în perioada 19 - 20 mai 2022 în format hibrid onsite / online (Microsoft Teams) şi va include prezentări în plen şi sesiune live de postere. În funcţie de contextul actual, întreaga conferinţă se va muta în mediul online.
Spre deosebire de Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice Studenţeşti organizată anual de Facultatea Transfrontalieră, CISC-DEA 2022 este organizată împreună cu studenţi pentru studenţi, având ca obiective:
consolidarea comunităţii studenţilor Facultăţii Transfrontaliere;
crearea oportunităţii de comunicare, de a se cunoaşte, de a face schimb de experienţe la nivel internaţional;
promovarea abilităţilor de conducere la studenţii implicaţi în organizarea conferinţei;
implicarea studenţilor în procesul de cercetare ştiinţifică şi de publicare academică.
Cele mai bune lucrări prezentate vor fi premiate de către mediul socio-economic!
Invitaţia şi formularul de înregistrare (care va fi trimis până la data de 06.05.2022, în limba română sau limba engleză) pot fi văzute pe: https://scss.ugal.ro/index.php/facultati/facultatea-transfrontaliera.
Lucrările redactate în limba română, engleză sau franceză vor fi publicate în Revista Cross-Border Student Life Magazine. Cerinţele pentru pregătirea lucrarilor sunt prezentate în formularul de înregistrare. Dragi studenţi, vă invităm să participaţi la conferinţă, să vă prezentaţi ideile, preocupările şi să vă bucuraţi de prelegeri şi conversaţii de grup de oriunde vă veţi afla! Pe parcursul întregii conferinţe există o echipă gata să vă ajute, astfel încât participanţii vor avea ocazia să audă despre ideile şi preocupările voastre uimitoare!

Reprezentanţii studenţilor au cerut încă de anul trecut o sumă similară, care să echivaleze măcar cu inflaţia din ultimul an. Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a vorbit marţi, la Antena 3, despre o rezoluţie a Consiliului Rectorilor, care s-a întrunit săptămâna trecută, prin care se solicită ca alocaţia studenţilor să crească la 250 de lei. „Am avut o rezoluţie al Consiliului Rectorilor din România prin care se susţine creşterea fondului de burse pentru studenţii români. În momentul de faţă există o alocaţie lunară de 201 de lei pe lună per student, solicitarea este ca această alocaţie să crească de la 201, la 250 lei pe lună pe student”, a spus Cîmpeanu.
Amintim că în decembrie 2021, Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) a cerut creşterea subvenţiei pentru bursele studenţilor, de la 201 lei, cât este acum, la 242 de lei pe lună/student bugetat. Ultima dată când a mai fost actualizată această subvenţie a fost acum 5 ani. Practic, la valoarea actuală, ar însemna că un student poate mânca de doar 12 lei pe zi, a atras atenţia ANOSR.
Liderii studenţilor au cerut atunci Guvernului României să aprobe o Hotărâre de Guvern prin care subvenţia pentru burse creşte de la 1 ianuarie 2022 de la 201 lei/student bugetat/lună la 242 lei/student bugetat/lună. Bursele nu au fost, însă, mărite.
„ANOSR a calculat coşul minim lunar al studentului pentru anul 2020, iar costul acestuia se află la aproximativ 1.172 de lei/lună. Astfel, cheltuielile de bază ale unui student sunt de aproape 2,2 ori mai mari decât cuantumul minim al bursei sociale, dovadă că acest mecanism de sprijin nu reuşeşte să respecte nici măcar prevederile legale – acoperirea costurilor minime de cazare şi masă. Ca urmare a demersurilor ANOSR, Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior a stabilit creşterea cuantumului minim al bursei de la 580 lei/lună la 700 lei/lună”, se arată într-un comunicat ANOSR.

Facultatea Transfrontalieră vă invită să participaţi la Interdisciplinarity and Cooperation in Cross-Border Research – International Summer Conference - ICCR 2022). Acest eveniment ştiinţific îşi propune să reunească specialişti din domenii variate (educaţie fizică şi sport / economie şi afaceri internaţionale / ecologie şi protecţia mediului / agrifood / materiale avansate în inginerie) interesaţi de cercetarea transfrontalieră, care vor facilita un cadru propice noilor descoperiri în sferele ştiinţifice vizate.
ICCR 2022 este organizată în format hibrid onsite / online şi va include prezentări în plen, sesiune de postere şi workshop-uri. Evoluţia contextului actual poate influenţa modalitatea de desfăşurare a lucrărilor conferinţei. Deschiderea oficială a evenimentului va avea loc la Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport din Republica Moldova.
Instituţii organizatoare:
Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi, România
Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu-Haşdeu” din Cahul, Republica Moldova
Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport, Republica Moldova
Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Republica Moldova
Universitatea Cooperatist-Comercială din Moldova, Republica Moldova
Universitatea Agrară de Stat din Moldova, Republica Moldova
Parteneri:
Academia de Studii Economice din Moldova, Republica Moldova
Academia de Poliţie „Ştefan cel Mare”, Republica Moldova
Universitatea de Stat din Comrat, UTA Găgăuzia, Republica Moldova
Universitatea de Stat „Grigore Ţamblac” din Taraclia, Republica Moldova
Universitatea de Stat din Moldova, Republica Moldova
Universitatea Umanistă de Stat din Ismail, Ucraina
Formularul de înregistrare va fi trimis până la data de 1.05.2022, la adresa de e-mail a responsabilului de panel, iar lucrările in extenso vor fi trimise până la data de 15.06.2022 şi vor fi publicate în ACROSS – A Comprehensive Review of Societal Studies - BDI (ERIH PLUS, DOAJ, MLA, Index Copernicus). https://www.transfrontaliera.ugal.ro/index.php/ro/cercetare/evenimente-stiintifice/conferinte/iccr-iunie-2022. Înregistrarea la conferinţă este gratuită!