Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat că în cele opt săptămâni de şcoală au fost folosite mai puţin de 2% din numărul total de teste antigen rapide puse la dispoziţie pentru testarea în şcoli.

"Două au fost cauzele acestui insucces major: 1. Lipsa de personal medical sau indisponibilitatea acestuia pentru administrarea testelor antigen rapide.2. Acest tip de teste sunt considerate de foarte mulţi părinţi ca fiind "invazive"/ traumatizante pentru copii, mai ales pentru cei de vârstă mică. Drept urmare, părinţii nu şi-au dat acordul pentru testarea în acest fel. Soluţia este utilizarea unor teste non-invazive care înlătură cele două neajunsuri (nevoia de administrare de către personal medical şi reticenţa părinţilor cu privire la exprimarea acordului absolut necesar pentru elevii minori). Testele antigen rapide rămase (peste 1 milion) ar putea fi redirecţionate pentru testarea adulţilor", a scris pe Facebook ministrul Cîmpeanu.

Acesta a mai declarat că "achiziţia acestor teste non-invazive trebuie făcută de entităţi cu competenţă în domeniul medical", deoarece Ministerul Educaţiei nu are competenţe şi atribuţii pentru achiziţia niciunui tip de test medical.

"De aceea, mizăm foarte mult pe sprijinul Ministerului Sănătăţii (ca autoritate guvernamentală în domeniul sănătăţii) pentru implicare în vederea asigurării unei protecţii sanitare corespunzătoare în şcolile din România", subliniază ministrul Educaţiei.

Ministrul a mai spus că s-ar putea propune reîntoarcerea fizică în școli începând cu sfârșitul lui mai, începutul lui iunie dacă se respectă patru reguli:

1. Respectarea regulilor de protecţie sanitară în şcoli. Aceste reguli se respectă mai riguros în şcoli decât în cele mai multe locaţii (purtare mască de protecţie, respectare reguli de igiena, distanţare adecvată, aerisire spaţii);

2. Susţinerea continuării campaniei de vaccinare a personalului din învăţământ. În acest moment, personalul din învăţământ este cea mai numeroasă categorie socio-profesională din perspectiva numărului de persoane vaccinate - echivalent deja cu aproape 50% din totalul celor 350.000 de angajaţi din sistemul naţional de învăţământ.

3. Testele non-invazive să fie disponibile în şcoli în data de 4 mai, la revenirea din vacanţă/reluarea cursurilor conform scenariilor verde/galben/roşu pentru toţi elevii (cu excepţia claselor terminale care vor reveni la şcoală în data de 10 mai);

4. Confirmarea ipotezei specialiştilor epidemiologi cu privire la trendul descendent al ratei de infectare în luna mai".

(sursa foto: gov.ro)

Potrivit informațiilor de pe site-ul Ministerului Educaţiei Naţionale, "județele cu cele mai bune rezultate au fost Brăila (52,1 la sută), Cluj (51 la sută), Galați (47,8 la sută), Iași (47,3 la sută), București (46,4 la sută)".

Cu toate că procentele au fost ceva mai mari foarte mulți candidați nu au reușit să obțină minimum media 6,00, media necesară pentru a promova Bacalaureatul.

Notele sub 5,00 au fost în cea mai mare parte la Matematică, în timp ce la Limba şi literatura română, note peste 5,00 au obţinut 73 la sută dintre candidaţi. 

Disciplinele la alegere au înregistrat cele mai multe note de 10,00. 41 de candidați au reușit să le obțină.

(sursa foto: europafm)

Ministerul Educaţiei informează cu infectările cu coronavirus în rândul profesorilor și elevilor din învățământul preuniversitar se află în scădere. Acesta a analizat evoluția cazurilor de COVID-19 în perioada 15 martie - 1 aprilie.

"Conform datelor transmise şi asumate de către unităţile de învăţământ preuniversitar şi inspectoratele şcolare judeţene, se constată o tendinţă de scădere a numărului de infectări cu COVID-19 atât în rândul elevilor, cât şi al personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic", transmite ministerul.

2.610 de copii/elevi și 2.171 de cadre didactice și personal nedidactic și auxiliar erau confirmați cu COVID-19 la 1 aprilie.

Față de vârful intervalului, atins pe 26 martie, când erau confirmați pozitiv cu COVID 2.740 de copii/elevi şi 2.514 cadre didactice, acum cifrele sunt în scădere.

(sursa foto: gettyimages.com)

Potrivit datelor unei anchete realizate de Salvaţi Copiii România, în primul an de pandemie, când școala a fost în mare parte online, părinții din Româna au estimat că au plătit, ăn medie, mai mult decât în 2018. Învățământul online a generat costuri noi precum achiziția de laptop sau tabletă, telefon mobil sau echipamente periferice. Toate astea se traduc într-un cost mediu de 5.800 de lei pe familie.

Aproximativ 95% dintre părinți au afirmat că au suportat costuri ascunse ale educației. Aceștia au estimat că educația online i-a costat cu 1.000 de lei mai mult decât în 2018.

Totuși, cheltuielile ajung la 6.798 de lei, după însumarea răspunsurilor privind cheltuieli specifice (meditaţii, rechizite, manuale). 

Cele mai importante costuri au fost echipamentele IT, manualele școlare și materialele igienico-sanitare. Alte costuri au mai fost reprezentate de serviciile de tip școală după școală. 

De asemenea, costul mediu pentru cei care accesează acest tip de servicii este de aproximativ 4.200 de lei, o valoare dublă comparativ cu anul 2018.

(sursa foto: pexels.com)

Nicușor Dan a declarat că Primăria Capitalei încearcă să vină cu soluții pentru părinții cu copii sub 12 ani. Mulți întâmpină acum dificultăți în a găsi supraveghere în luna de vacanță. 

Potrivit edilului, primăria va pune la dispoziție 5 locații, unde vor putea fi supravegheați în total circa 1.200 de copii. Acest lucru se va întâmpla între 12 și 23 aprilie 2021.

"Sunt cinci locații, pentru 1.200 de copii. Vor fi centre afterschool. Nu vom face școală. Vor fi primiți copii până în 12 ani. Știm că sunt 200.000 de copii la nivelul Capitalei, dar ne vom adresa copiilor mici. Cei de peste 12 ani se descurcă mai ușor singuri acasă. Copiii vor fi acceptați după principiul primul venit, primul servit", a declarat Nicușor Dan.

Decizia vine în urma unei petiții care a fost semnată de mai mulți părinți.

Nicușor Dan a ținut să sublinieze că va exista un mini-regulament care va detemina dacă părinții se vor încadra în criteriile stabilite, precum și o declarație pe proprie răspundere. 

Locațiile anunțate de primarul Capitalei  sunt: Muzeul Copiilor (situat în sectorul 3, pe Bulevardul Decebal), hub-ul educațional Proedus de la AFI Cotroceni (la limita dintre sectoarele 5 și 6), Opera Comică pentru Copii (pe Calea Giulești, în sectorul 6), Sala Palatului (sectorul 1, un spațiu adiacent) și sediul Corului Național de Cameră Madrigal (în sectorul 4).

Copiii vor beneficia de supraveghere din partea personalului specializat în lucrul cu ei, dar și de activități educaționale – jocuri creative, vizionarea de spectacole, lucru manual, exerciții de dezvoltare personală.

Primarul dă asigurări că se vor respecta toate măsurile anti-COVID-19. Copii vor purta mască și vor fi împărțiți în grupe mici. 

Informații suplimentare despre program vor fi postate în zilele următoare pe site-urile PMB, Proedus și Operei Comice pentru Copii.

(sursa foto: pexels.com)