Potrivit Comitetului rus (ROC) un fragment din primul concert pentru pian şi orchestră de Piotr Ilici Ceaikovski va fi cântat în cinstea victoriilor atleţilor ruși la Jocurile Olimpice de la Tokyo. Schimbarea a primit deja aprobarea Comitetului Internaţional Olimpic (CIO).

Rusia a fost exclusă în decembrie pentru doi ani de la marile competiţii internaţionale, după mai multe înşelăciuni. Sportivii său vor putea concura sub un banner neutru, dacă nu au fost niciodată condamnaţi pentru dopaj. 

Potrivit deciziei care confirmă excluderea Rusiei, Curtea de Arbitraj Sportiv (TAS) a precizat că "imnul naţional rus (sau orice imn legat de Rusia) nu va fi cântat sau interpretat oficial". 

Autorităţile ruse sperau să poată cânta "Katiuşa", celebru cântec patriotic adesea folosit la paradele militare, dar această alegere a fost refuzată. 

Ministrul, împreună cu preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Suceava, Gheorghe Flutur, a participat la o sesiune de lectură de Asociaţia OvidiuRo în cadrul programului naţional ''Citeşte-mi 100 de poveşti''.  Gheorghiu le-a citit povești copiilor de la Şcoala gimnazială din Valea Moldovei.

"Să citesc acestor copii minunaţi a fost o ocazie bună de a intra în lumea fascinantă a poveştilor şi să iau parte la un proiect care îi va ajuta să îşi dezvolte competenţele de învăţare. 'Citeşte-mi 100 de poveşti' este un proiect naţional care demonstrează încă o dată că Educaţia şi Cultura sunt complementare în procesul de formare a copiilor. Mulţumesc organizatorilor şi doamnei directoare a şcolii, doamna Elena Geamăn. Doresc succes tuturor educatorilor, învăţătorilor şi profesorilor care au avut un an dificil, cu provocările pandemiei, şi care s-au adaptat astfel încât copiii să nu întrerupă procesul de învăţare", a declarat Gheorghiu.

„În Memorandum (privind stabilirea principiilor pentru reanalizarea salarizării bugetarilor, n.r.) am spus că se stabileşte acelaşi salariu de bază în plată în funcţie de care toate sporurile intră după aceea în salariul de bază al fiecărui angajat, acele sporuri pe care le primesc toţi angajaţii. (…) Dacă acele sporuri sunt date pentru toţi angajaţii, de ce să nu fie incluse în salariul de bază, reaşezat salariul de bază pe grilă, iar dacă ajungi să dai un spor, acela să fie pentru condiţii excepţionale de muncă sau motivaţional. Ca să răspund scurt şi ferm: nu va scădea niciun venit în Sănătate. Punct. Nu va scădea niciun venit nici în Sănătate, nici în Educaţie, pentru că vorbim despre sporuri care se dau fie pentru anumite specialităţi, cum e în Sănătate, fie pentru anumite activităţi, şi atunci se face o reaşezare pe grila de salarizare a respectivelor profesii”, a afirmat Rauca Turcan.

Ministrul Muncii a ținut să sublinieze că în sistemul public există dezechilibre uriaşe în ceea ce priveşte salarizarea.

„Este o metodă simplă, care s-a mai aplicat în 2010 şi 2011 şi a dat rezultate, doar că după aceea ghiciţi ce majoritate parlamentară a venit şi a creat iarăşi excepţii şi excepţii, iar legea unitară a ajuns să fie profund neunitară. Există în mod vădit în spaţiul public o tendinţă de dezinformare, în special din partea unor actori politici care se simt oarecum vinovaţi pentru că după atâta timp petrecut la guvernare avem în sistemul public de salarizare nişte inechităţi crase, nişte dezechilibre uriaşe, soldate cu costuri din banii publici care se resimt în fiecare an, pentru că orice inechitate în sistemul public de salarizare a condus la procese în justiţie, recuperări salariale, plăţi din urmă”, a precizat Raluca Turcan.

„În şedinţa de Guvern de astăzi au fost mai multe proiecte de acte normative, cel mai important este o ordonanţă de urgenţă care prelungeşte mandatul celor de la ICR, expira duminică, dar am prelungit până la numirea următoarelor persoane a mandatului”, a afirmat Florin Cîţu, la finalul şedinţei de miercuri a Executivului.

Institutul Cultural Român este condus din 2019, interimar, de Mirel Taloş (preşedinte) şi Krizbai Bela Dan (vicepreşedinte).

Potrivit News.ro, Academia Română a cumpărat 17 manuscrise semnate Mircea Eliade, între care se află studiul „Umanismul indian“, eseul „Misterele şi iniţierea orientală“, traducerea lucrării „Ispitirea diavolului“ de Giovanni Papini, caiete-manuscris precum „Din carnetul unui cercetaş“ şi „Amintiri din retragere“, alte eseuri, schiţe, rezumate sau texte care au stat la baza câtorva conferinţe susţinute la Radio Bucureşti în perioada 1932-1938.

Majoritatea scrierilor aparţin perioadei de adolescenţă şi tinereţe a savantului român, începând cu anul 1922, când Mircea Eliade avea doar 15 ani, potrivit Academiei Române. 

Academia Română a mai cumpărat și câteva scrisori pe care Eliade le-a primit de la profesorul său  Constantin Rădulescu-Motru, precum și de la Constantin Noica şi Surendranath Dasgupta.

Scrisorile mai cuprind și o corespondență cu jurnalistul Horia Stanca din anii în care Eliade a lucrat ca angajat cultural pe lângă Legaţia Regală a României la Lisabona. 

Manuscrisele au fost expuse marţi la Clubul Academicienilor, apoi vor fi donate Bibliotecii Academiei Române.

Potrivit proiectului, elevii de până la clasa a IV-a, cei de-a VIII-a și a XII-a ar începe anul școlar în prima zi de luni a lunii septembrie, iar cei din clasele a V-a până la a VII-a, inclusiv, și a IX-a până la a XI-a, inclusiv, ar începe în a treia zi de luni a lunii septembrie.

Deputatul USR-Plus Alin Stoica, cel care a a și propus proiectul, spune că astfel ar putea fi stimulată creșterea turismului. 

Proiectul a fost semnat de mai mulți deputați USR-PLUS și a intrat în procedură legislativă la Camera Deputaților. Decizia finală va fi luată de Senat.

Proiectul de lege preia un model aplicat în multe țări europene, potrivit edupedu.ro.

Potrivit Grupului Editorial Corint cartea va apărea la imprintul Corint Fiction în primăvara anului 2022. Editura a semnat deja un acord cu Houghton Mifflin Harcourt Books & Media pentru publicarea în limba română a volumului.

În "Fourteen Days", un grup de vecini se adună pe acoperişul clădirii în care locuiesc, în Manhattanul pustiit la debutul pandemiei de coronavirus, şi îşi împărtăşesc amintiri şi întâmplări dintre cele mai surprinzătoare, mai intime, mai terifiante şi mai înduioşătoare.

Volumul este rezultatul unei colaborări propusă chiar de Atwood. Între cei care au contribuit se numără Angie Cruz, Emma Donoghue, Dave Eggers, Diana Gabaldon, Tess Gerritsen, John Grisham, Maria Hinojosa, CJ Lyons, Celeste Ng, Mary Pope Osborne, Ishmael Reed, Hampton Sides, Nafissa Thompson-Spires şi Monique Truong.

Fiecare dintre autorii invitaţi creează câte un personaj care spune o poveste în palimpsest creativ rar întâlnit în peisajul literaturii americane.

În cadrul colecției Corint Fiction au mai fost publicate: "Mireasa hoţomană", "Alias Grace" şi "Femeia-oracol", acesta din urmă în curs de retipărire.

Conform Ministerului Educaţiei Naţionale (MEN), 69,31 dintre elevii din judeţul Galaţi au reuşit să obţină note de la 5,00 în sus la ambele discipline, la simularea Evaluării Naţionale, peste media pe ţară, de 65,9 la sută. 

În total, în judeţul Galaţi s-au obţinut 32 de note de 10,00, la cele două discipline. 

Totuși, niciun elev gălăţean nu a avut 10,00 pe linie la simulare. Cea mai mare medie din judeţ a fost 9,95.

Colegiul Național ”Vasile Alecsandri” conduce din nou topul liceelor din județ cu note de 10,00 la simulare. Acesta are în total 12 elevi care au obținut mult râvnita notă. 

În același top regăsim Școlile 29, 28 și 11. Colegiul Național ”Spiru Haret” din Tecuci se află și el pe listă cu două note de 10,00.

10,00 pe linie au obținut și câte un elev de la "Cuza", "Hogaş" Tecuci, "C. Negri", "Racoviţă", Şcoala "Iorgu Iordan" Tecuci, Şcoala "Sf. Nicolae" Lieşti, Şcolile 13, 22 şi 7 din Galaţi.

Potrivit Inspectoratului Școlar Județean Botoșani, școala Gimnazială "Sfânta Maria" a avut o promovabilitate de doar 7,69%, iar media notelor la această unitate de învăţământ a fost de 3,89.

Şcoala Gimnazială nr. 1 Dumeni de află pe poziţia a doua cu o rată de promovare de 10,34% şi o medie a notelor de 3,73, iar Şcoala Gimnazială "Dimitrie Brândză" din Viişoara se află pe poziţia a treia cu o promovabilitate de 11,11% şi o medie a notelor de 3,17, potrivit Agerpres.

Pe primul loc s-a situat Colegiul Naţional "Mihai Eminescu", cu o promovabilitate de 100% şi o medie a notelor de 8,53.

Niciun elev de clasa a VIII-a din judeţul Botoşani nu a obţinut media 10 la simularea examenului de Evaluare Naţională, iar rata de promovare generală la nivelul judeţului Botoşani este de 56,34%.

"Trebuie să ne ocupăm de situația actuală, încercând să promovăm predarea online care va avea un loc  mult mai important după ce pandemia va fi fost încheiată decât până acum. Pentru asta trebuie să avem profesori pregătiți pentru predarea online, conectivitate generalizată și echipamente pentru orice elev.

Predarea online trebuie să fie făcută acolo unde e adecvată, unde e potrivită, nu ca până acum, în orice situație, acest lucru fiind impus de criza sanitară.

Școala online nu a fost eficientă, pentru că profesorii nu au fost pregătiți pentru predarea online, care presupune cu totul alte activități decât cea clasică de la conceperea conținutului până la evaluare și examinare. Evaluarea și examinarea trebuie făcute pe platforme dedicate, securizate, care să ofere garanția că cel care răspunde e elevul. Asta lipsește cu desăvârșire, necesită acordul celui examinat în online pentru a prelua controlul asupra echipamentului său IT.

Predarea online nu a făcut parte din contractul de școlarizare până acum, dar va face parte din contractul pentru anul școlar următor.

Școala online nu a fost eficientă pentru că au fost diferențe mari de la o zonă la alta, de conectivitate și echipamente, nu a fost posibilă examinarea online.

Școala online a fost un compromis obligat impus. După ce vom fi încheiat pandemia, trebuie să continuăm cu predarea online acolo unde e potrivit, unde e conectivitate, unde sunt profesori pregătiți, echipamente", a declarat Sorin Cîmpeanu.