Un control derulat de Corpul de Control al Ministerului Mediului la Administrația Națională Apele Române a scos la iveală pierderi de peste 450 de milioane de euro din fondurile PNRR, investiții blocate și deficiențe grave de management, potrivit unui raport prezentat de ministra Mediului, Diana Buzoianu.

Verificările au fost declanșate în urma unor sesizări privind blocajele administrative și pierderea masivă a finanțărilor europene destinate proiectelor de apărare împotriva inundațiilor. Dintr-o alocare inițială de 557,8 milioane de euro pentru șapte proiecte majore, Apele Române au pierdut peste 80% din fonduri în urma renegocierilor cu Comisia Europeană.

Cel mai mare proiect, dedicat modernizării infrastructurii critice de apărare – baraje, poldere și diguri –, evaluat la 340 de milioane de euro, a fost redus cu 90%. Din 13 baraje, 13 poldere și peste 400 de kilometri de diguri planificate, au mai rămas finanțate doar un baraj și un polder, ambele în județul Bihor, în valoare totală de aproximativ 33 de milioane de euro.
„Acest control a fost necesar pentru a înțelege cum a ajuns o instituție esențială să piardă fonduri uriașe care ar fi trebuit să protejeze comunități întregi de inundații. Vorbim despre bani care puteau fi transformați în baraje, diguri și lucrări concrete, dar care s-au pierdut din cauza unei conduceri care nu a reușit să construiască capacitatea necesară în teritoriu de a gestiona aceste proiecte. Vom lua măsurile ca această realitate să nu se mai întâmple și pe viitor”, a declarat ministra Mediului, Diana Buzoianu.

Raportul constată întârzieri majore în procedurile de achiziție, documentații tehnice refăcute în buclă, lipsă de coordonare între structuri și o slabă asumare managerială. În plus, fostul director general și mai mulți directori ai administrațiilor bazinale și-au semnat singuri deciziile de numire în echipele de implementare a proiectelor, obținând sporuri salariale între 10% și 50%. În total, peste 500 de angajați au beneficiat de sporuri pentru gestionarea fondurilor europene, deși majoritatea proiectelor au fost pierdute.

„Rezultatele sunt fără echivoc: sute de milioane de euro pierdute, investiții ratate și sute de angajați recompensați fără rezultate. Reforma ANAR va însemna eficiență și profesionalism”, a mai spus ministra.

În urma raportului, Ministerul Mediului a propus reorganizarea completă a structurilor care gestionează proiectele din PNRR. Departamentul PNRR din aparatul central va fi desființat, iar personalul va fi redistribuit în teritoriu, unde există nevoia reală de expertiză. Din cei peste 500 de angajați care primesc în prezent sporuri, doar aproximativ 100 vor rămâne implicați în proiectele active, confirmate de Comisia Europeană.
Ministerul a cerut ANAR recuperarea sumelor încasate nejustificat de personalul care nu a avut activități reale de implementare și identificarea unor surse alternative de finanțare pentru lucrările critice de protecție împotriva inundațiilor.

În paralel, va fi introdus un mecanism de monitorizare strictă, cu raportare semestrială privind stadiul investițiilor, cheltuielile și termenele asumate.
„Banii europeni trebuie transformați în rezultate vizibile, nu în funcții și sporuri. În perioada următoare, Apele Române vor trece printr-un proces real de reconstrucție, în care competența și transparența vor fi singurele criterii de lucru. Oamenii de bună credință și cu experiență din instituție, care au fost ignorați în ultimii ani, vor fi baza de temelie de la care pornim această reformă”, a subliniat ministra Diana Buzoianu.

România trebuie să folosească toate resursele disponibile pentru a evita problemele în aprovizionarea cu energie în această iarnă, a declarat luni ministrul Energiei, Bogdan Ivan, care a subliniat că este „imperios necesar” ca centralele pe cărbune să rămână în funcțiune.

„Acest risc a fost statuat printr-un studiu independent, realizat pe 6.000 de parcele, pe care l-am prezentat comisiei pentru a-i convinge că e imperios necesar în acest timp. Vom pune în funcțiune noi capacități de producție și stocare a energiei electrice”, a afirmat Ivan.

Ministrul a recunoscut că situația economică este dificilă, menționând că România plătește cel mai scump preț la energia electrică raportat la veniturile populației din Uniunea Europeană.
„Evident, știu că este o perioadă extrem de complicată. România plătește cel mai scump preț la energia electrică raportat la veniturile oamenilor din întreaga Uniune Europeană. E o situație cu care mă confrunt cu responsabilitate pentru ca, împreună cu producătorii de energie și operatorii din piață, să putem scădea facturile finale”, a spus Ivan.

Oficialul a adăugat că problemele din sistemul energetic nu pot fi rezolvate rapid, dar guvernul intenționează să dezvolte capacități noi de producție și stocare.
„Nu poți să rezolvi în câteva săptămâni ceea ce s-a acumulat în 30 de ani. Vom crea noi capacități de producție în bandă – hidro, nuclear și pe gaz – și vom direcționa finanțările disponibile din regenerabile către capacități de stocare, pentru ca România să își asigure energia produsă intern”, a precizat ministrul.
Bogdan Ivan a mai spus că, în următorii trei ani, România ar putea deveni independentă energetic și ar putea exporta energie către alte state din regiune.
Bogdan Ivan a anunțat săptămâna trecută că România va păstra în funcțiune mai multe termocentrale pe cărbune cel puțin până la finalul anului 2029. Decizia a fost luată împreună cu Comisia Europeană.

Consiliul Județean Galați anunță continuarea lucrărilor de modernizare a Drumului Județean 240, pe tronsonul care traversează comuna Negrilești, unde a fost turnat primul strat de asfalt, cel de binder.

Potrivit președintelui Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, sectorul de drum din interiorul comunei a fost refăcut complet, de la fundație până la structura rutieră de bază. „Pas cu pas, modernizăm infrastructura din toate zonele județului Galați”, a declarat Fotea.

DJ 240 face parte dintr-un amplu proiect de modernizare a infrastructurii rutiere județene pe ruta Munteni – Țigănești – Ungureni – Slobozia Blăneasa – Negrilești – Slobozia Corni – Tălpigi – Gura Gârbovățului – Tăplău – Ghidigeni – Gefu – intersecția cu DN24.

Valoarea totală a investiției depășește 100 de milioane de lei, echivalentul a peste 20 de milioane de euro, fondurile fiind alocate pentru refacerea completă a carosabilului, modernizarea podețelor și rigolelor, precum și amenajarea accesului la proprietăți.

Proiectul are ca scop îmbunătățirea condițiilor de trafic și creșterea siguranței rutiere pe una dintre cele mai importante rute județene care asigură legătura între mai multe localități din nordul județului Galați și drumul național DN24.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a semnat, la sediul Consiliului Europei de la Strasbourg, Convenția privind protecția profesiei de avocat, primul instrument internațional dedicat consolidării independenței și siguranței avocaților.

Potrivit Ministerului Justiției, convenția consacră obligația statelor de a garanta independența avocaților față de orice interferență externă, de a-i proteja împotriva amenințărilor, intimidării, hărțuirii și represaliilor, precum și de a asigura accesul liber și nediscriminatoriu la profesie. Documentul prevede, de asemenea, respectarea confidențialității relației avocat–client, libertatea de exprimare a avocaților și rolul indispensabil al acestora în garantarea dreptului la apărare și la un proces echitabil.

Ministerul Justiției precizează că semnarea convenției are o dublă semnificație: reafirmă angajamentul României față de valorile Consiliului Europei – drepturile omului, statul de drept și democrația – și transmite un semnal de încredere către profesia de avocat și întreaga societate.

„Instrumentul internațional consolidează protecția profesiei de avocat și dreptul de exercitare a acesteia în mod independent, fără discriminare sau ingerințe necorespunzătoare”, a transmis ministerul.
După ratificare, convenția va întări cadrul național privind dreptul de practică, disciplina profesională, libertatea de exprimare și măsurile de protecție specifice avocaților.
Ministrul Radu Marinescu a subliniat că avocații „au un rol esențial în susținerea statului de drept și garantarea drepturilor fundamentale”, semnarea convenției reprezentând „o declarație de principiu și de angajament” din partea României.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat reluarea examenului pentru obținerea titlului de medic specialist în Medicină de Urgență, programat pentru 28 octombrie 2025, ora 10.00, ca urmare a numeroaselor contestații depuse de candidați.

Decizia a fost luată după semnalarea unor nereguli la proba scrisă organizată începând cu 17 octombrie 2025, printre care întârzieri semnificative la începerea examenului și probleme legate de formularea chestionarelor, unele întrebări fiind considerate neclare sau fără legătură directă cu tematica de concurs.

„Astfel de situații nu pot fi ignorate atunci când vorbim despre un examen care certifică pregătirea și competența profesională a medicilor”, a precizat ministrul. El a adăugat că nemulțumirea candidaților este pe deplin justificată și că aceasta a stat la baza deciziei de a relua proba scrisă.

Alexandru Rogobete a subliniat că fiecare candidat trebuie să beneficieze de condiții egale și de un proces de evaluare corect, riguros și transparent. Reluarea examenului este o măsură menită să garanteze că evaluarea respectă standardele profesionale și de integritate impuse în sistemul medical.

„În calitate de ministru al Sănătății, îmi asum responsabilitatea de a garanta transparența, profesionalismul și integritatea tuturor examenelor organizate în sistemul medical”, a afirmat Rogobete.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a decontat lucrări în valoare totală de 225.453.492,37 de lei pentru 248 de investiții realizate prin componentele C5 – Valul renovării și C11 – Turism și cultură, din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) - a anunțat ministrul Cseke Attila.

Astfel, au fost decontate 213.000.505,14 de lei pentru 247 de facturi aferente Componentei C5 – Valul renovării, pentru creșterea eficienței energetice, reabilitarea termică, consolidarea, modernizarea și renovarea seismică a unor clădiri publice și blocuri de locuințe.

Pentru Componenta C11 – Turism și cultură au fost decontate 12.452.987,23 de lei pentru achitarea unei facturi pentru infrastructura pentru biciclete şi trotinete electrice (trasee, parcaje), în vederea asigurării viabilității acesteia.

Consiliul Județean Galați a premiat peste o sută de elevi care au obținut rezultate remarcabile la olimpiadele internaționale și la examenele de admitere în liceu.

„Susținem performanța în educație. Galațiul se mândrește cu elevi inteligenți și ambițioși, care, cu sprijinul părinților și al profesorilor lor, au obținut rezultate școlare remarcabile. Astăzi, alături de colegii din Consiliul Județean, am avut bucuria de a premia 103 copii extraordinari, care ne inspiră și ne reamintesc că educația este cheia unui viitor mai bun”, a declarat președintele CJ Galați, Costel Fotea.

Pentru performanțele la olimpiadele internaționale, trei elevi au fost recompensați cu câte 5.000 de lei, echivalentul unei burse de merit pentru un an:

• Rareș Andrei Neculau (Colegiul Național „Vasile Alecsandri”) – medalie de aur la Informatică,

• Maria Lavinia Tudose (CNVA) – premiul I la Engleză,

• Andreea Denisa Stroiu (Colegiul Național „Costache Negri”) – olimpică la Filozofie.

Totodată, pentru al nouălea an consecutiv, Consiliul Județean a oferit premii de 1.500 de lei elevilor din mediul rural care au fost admiși la licee de prestigiu, cu medii de peste 9,00.

„Ne dorim ca nicio criză sau măsură economică luată pe la un minister sau altul să nu îi afecteze pe copiii care obțin rezultate excepționale și care merită să se simtă apreciați pe măsura eforturilor lor. Pentru al nouălea an consecutiv, suntem deosebit de bucuroși să premiem și elevii din mediul rural care, prin muncă și determinare, au obținut rezultate foarte bune la învățătură”, a subliniat Costel Fotea.

În total, 100 de elevi din 34 de comune ale județului au fost premiați: Braniștea, Matca, Cudalbi, Cerțești, Vlădești, Liești, Slobozia-Conachi, Schela, Drăgușeni, Umbrărești, Vânători, Independența, Cosmești, Grivița, Corod, Costache-Negri, Valea Mărului, Băneasa, Rediu, Tulucești, Ivești, Pechea, Piscu, Băleni, Buciumeni, Frumușița, Șendreni, Nicorești, Scânteiești, Drăgănești, Tudor Vladimirescu, Barcea și Priponești.

„Felicitări elevilor, părinților și profesorilor! Mult succes în continuare și cât mai multe reușite!”, a transmis, în încheiere, președintele CJ Galați.

Președintele interimar al PSD și al Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a declarat astăzi că președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a fost cel care „l-a stresat” cel mai mult în perioada în care a fost ministru al Transporturilor.

Grindeanu a făcut declarația în cadrul Conferinței Județene PSD Galați, unde organizația a anunțat sprijinul pentru liderii locali în vederea alegerilor din conducerea centrală a partidului.

Organizația PSD Galați și-a exprimat susținerea pentru Costel Fotea, care va candida la funcția de secretar general adjunct, și pentru primarul municipiului, Ionuț Pucheanu, care va concura pentru poziția de prim-vicepreședinte. Totodată, organizația a confirmat sprijinul pentru Sorin Grindeanu la funcția de președinte al PSD.

„Am venit la Galați pentru că îmi doresc ca doi oameni pe care îi apreciez foarte mult, Costel Fotea și Ionuț Pucheanu, să facă parte din echipa mea. Faptul că au acceptat mă onorează. Sunt oameni care au demonstrat că știu să conducă atât orașul, cât și județul, și care vor aduce un plus echipei pe care o voi prezenta la congres. Împreună cu ei și sub îndrumarea domnului Dan Nica – pe care îl respect foarte mult – pornim cu șanse bune!”, a declarat Grindeanu, prezent la evenimentul desfășurat la Teatrul Național „Nae Leonard” din Galați.

În cadrul conferinței, Grindeanu a vorbit și despre proiectele majore ale orașului, inclusiv despre proiectul aeroportului. 

„Să știți că președintele de Consiliu Județean care m-a stresat cel mai mult în acești trei ani, cât am fost ministru la Transporturi, a fost Costel Fotea. Mai mult decât Iulian de la Brăila sau Nicușor de la Vrancea! M-a stresat în sensul pozitiv: săptămânal a venit la mine, la minister sau la ședințe să-mi spună despre proiectele Galațiului. Iar pe primele locuri se află și cel legat de aeroport. Această aglomerare urbană, care e prima după București, a doua în țară, este una care are nevoie de aeroport. E în fază de finalizare studiul de fezabilitate și se va trece la proiect. Va avea, din partea mea și din partea colegilor, toată susținerea”, a declarat Sorin Grindeanu.

Camera Deputaților a adoptat, miercuri, cu o largă majoritate, proiectul de lege care permite cetățenilor români cu vârste între 18 și 35 de ani să participe, în mod voluntar, la un program de pregătire militară de bază cu durata de până la patru luni.

Potrivit ministrului Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, scopul actului normativ este întinerirea rezervei operaționale a Armatei Române. Acesta a precizat că noul program are caracter exclusiv voluntar și nu implică nicio formă de obligativitate.
„România are nevoie de acest proiect, Armata are nevoie de el. Este vorba de serviciu voluntar, nu este nimic obligatoriu. Armata Română este o armată de profesioniști și va continua să fie așa”, a declarat ministrul Apărării.
Participanții la program vor beneficia de cazare, hrană, echipament, instruire, asistență medicală și solda lunară a unui militar activ. La finalul perioadei de pregătire, aceștia vor primi o indemnizație echivalentă cu trei salarii medii brute și vor fi incluși în rezerva operațională.
Ionuț Moșteanu a mai arătat că speră ca proiectul să fie adoptat rapid și de Senat, pentru ca programul să poată fi aplicat începând cu anul 2026, urmând ca cheltuielile necesare să fie incluse în bugetul pentru 2025.

Conform unui sondaj INSCOP, 74% dintre români susțin introducerea stagiului militar voluntar.
„Oamenii vin în armată – ca militari profesioniști sau voluntari – nu pentru un politician sau altul, ci pentru a fi pregătiți să-și apere familiile”, a mai precizat ministrul.

Camera Deputaților a adoptat, miercuri, cu o largă majoritate, proiectul de lege care permite cetățenilor români cu vârste între 18 și 35 de ani să participe, în mod voluntar, la un program de pregătire militară de bază cu durata de până la patru luni.

Potrivit ministrului Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, scopul actului normativ este întinerirea rezervei operaționale a Armatei Române. Acesta a precizat că noul program are caracter exclusiv voluntar și nu implică nicio formă de obligativitate.
„România are nevoie de acest proiect, Armata are nevoie de el. Este vorba de serviciu voluntar, nu este nimic obligatoriu. Armata Română este o armată de profesioniști și va continua să fie așa”, a declarat ministrul Apărării.
Participanții la program vor beneficia de cazare, hrană, echipament, instruire, asistență medicală și solda lunară a unui militar activ. La finalul perioadei de pregătire, aceștia vor primi o indemnizație echivalentă cu trei salarii medii brute și vor fi incluși în rezerva operațională.
Ionuț Moșteanu a mai arătat că speră ca proiectul să fie adoptat rapid și de Senat, pentru ca programul să poată fi aplicat începând cu anul 2026, urmând ca cheltuielile necesare să fie incluse în bugetul pentru 2025.

Conform unui sondaj INSCOP, 74% dintre români susțin introducerea stagiului militar voluntar.
„Oamenii vin în armată – ca militari profesioniști sau voluntari – nu pentru un politician sau altul, ci pentru a fi pregătiți să-și apere familiile”, a mai precizat ministrul.