Circulația rutieră va fi oprită temporar pe podul dintre Ruse și Giurgiu din cauza unor lucrări făcute de partea bulgară. Autoritățile bulgare spun că pe pod se vor desfășura lucrări de reparații. Restricțiile vor fi în vigoare joi, pe 27 martie, a transmis Prefectura Giurgiu.

Potrivit Prefecturii „autoritățile de frontieră bulgare au informat că la data de 27.03.2025, începând cu ora 09.00, circulația pe Podul Dunării dintre Ruse și Giurgiu va fi oprită, ca urmare a executării lucrărilor de construcție - montaj în zona km 0+644,30 - km 1+057,69.”
Prefectura Giurgiu mai anunță că traficul se va relua „de la ora 12.00, pe data de 27.03.2025, pentru autoturisme și de la ora 09.00, pe data de 28.03.2025, pentru camioane.”

Conform proiectantului bulgar care se ocupă de execuția lucrărilor, oprirea traficului în perioada menționată este necesară pentru garantarea performanței calitative a acestora.
Lucrările de construcție - montaj vor fi executate pentru betonarea zonelor dintre noile panouri de drum din beton armat, pe direcția longitudinală a axului drumului.

Conducerea Autorității Electorale Permanente (AEP) s-a întâlnit luni cu reprezentanții OSCE/ODIHR (Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului din cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa). Reprezentanții OSCE vor observa alegerile prezidențiale din România.

Conform unui comunicat de presă al AEP, în cadrul reuniunii, au fost oferite informații cu privire la demersurile și activitățile inițiate de către AEP „în vederea organizării alegerilor prezidențiale din acest an cu profesionalism, transparență și corectitudine, astfel încât scrutinul să se desfășoare cu respectarea standardelor europene și internaționale în domeniu”.

Totodată, cu ocazia întrevederii, reprezentanții OSCE/ODIHR au detaliat calendarul activităților Misiunii Limitate de Observare a Alegerilor Prezidențiale 2025 din România.
AEP consideră că misiunea se desfășoară la inițiativa Prim-Ministrului României, care a aprobat reiterarea invitației ca OSCE/ODIHR să observe alegerile prezidențiale din luna mai 2025.

„Observarea alegerilor de către OSCE/ODIHR este o practică uzuală la nivel internaţional, care vizează asigurarea transparenţei procesului electoral şi validarea bunei funcționări a mecanismelor instituţionale implicate în organizarea și desfășurarea alegerilor. OSCE/ODIHR efectuează misiuni de observare a alegerilor pentru a evalua măsura în care procesele electorale respectă libertățile fundamentale și principiile egalității, universalității, pluralismului politic, încrederii, transparenței și responsabilității”, se precizează în comunicatul AEP.

35 de controlori de tren angajați ai CFR Călători sunt suspectați de fraudă prin manipularea sistemului de rezervări și emiterea fictivă de bilete gratuite pentru elevi. Surse din lumea judiciară susțin că prin acțiunea lor, controlorii au prejudiciat bugetul Ministerului Transporturilor.

Procurorii și polițiștii arată că în perioada 2022-2023, angajații vizați au accesat ilegal bazele de date ale instituției prin intermediul tabletelor de serviciu, atât în timpul programului de lucru, cât și în afara acestuia, depășindu-și limitele autorizării.

Controlorii au blocat intenționat locuri în vagoanele pe care le deserveau, dar și în alte vagoane care nu intrau în atribuțiile lor, blocând astfel disponibilitatea acestora pentru vânzare prin canalele oficiale ale CFR.
În paralel, aceiași angajați, în special însoțitori de vagoane speciale de dormit și cușetă, au introdus date false în aplicația XSell Mobile, generând bilete gratuite pe numele unor elevi care, conform legii, beneficiază de gratuitate la transportul feroviar. Aceste bilete nu au fost folosite de elevii respectivi, ci de alte persoane care ar fi trebuit să plătească tariful normal de călătorie.
Schema frauduloasă a continuat prin raportarea lunară a unui număr fictiv de elevi care ar fi călătorit cu trenul, determinând funcționarii CFR Călători să transmită informații false către Autoritatea pentru Reformă Feroviară.

Pe baza acestor documente falsificate, CFR Călători a solicitat și obținut decontarea contravalorii tichetelor de călătorie de la Ministerul Transporturilor.
În acest dosar, Poliția Română a făcut marți, 25 martie, 39 de percheziții în opt județe și în municipiul București. Este vorba despre un dosar de abuz în serviciu, delapidare, fals informatic, acces ilegal la un sistem informatic, fals intelectual și înșelăciune.

Polițiștii Secției Regionale de Poliție Transporturi București au pus în executare 39 de mandate de percheziție domiciliară, în municipiul București și în județele Giurgiu, Teleorman, Brașov, Prahova, Ialomița, Slobozia, Constanța și Buzău, într-un dosar penal, instrumentat de Biroul Investigații Criminale, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul București.
În acest dosar, se efectuează cercetări cu privire la săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, delapidare, fals informatic, acces ilegal la un sistem informatic, fraudă informatică, fals intelectual și înșelăciune.

Protestatarii care au făcut distrugeri în zona sediului BEC sunt căutați de Poliție. Mai multe percheziții s-au desfășurat marți în București și în județele Ilfov și Dâmbovița. Protestul a avut loc pe 9 martie după interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu.

Polițiști din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București - Serviciul de Investigații Criminale, împreună cu Serviciul Grupuri Infracționale Violente, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul București, au pus în aplicare 13 mandate de percheziție domiciliară, în municipiul București și în județele Ilfov și Dâmbovița, într-un dosar penal în care se efectuează cercetări privind săvârșirea infracțiunilor de ultraj, tulburare a ordinii și liniștii publice și distrugere.

Potrivit polițiștilor „la data de 9 martie 2025, mai multe persoane ar fi participat la un protest spontan, pe o stradă din Sectorul 3, în zona sediului Biroului Electoral Central. Unii dintre participanții la protest ar fi început să se manifeste violent, în sensul că au recurs la acte de violență fizică față de forțele de ordine, aruncând obiecte dure în direcția acestora și au provocat distrugeri stradale şi în dauna mai multor societăţi situate în acea zonă. Din cercetări, s-a stabilit că în exercitarea acțiunilor violente, suspecții ar fi folosit obiecte contondente, iar distrugerile ar fi fost provocate şi prin incendiere.”

În vederea administrării materialului probator, marți, au fost puse în executare 13 mandate de percheziție domiciliară, fiind depistați nouă suspecți. Ei au fost conduși la audieri.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunță că a început forajul în Marea Neagră. Este un moment istoric, a declarat Burduja.

Forajul a început în blocul Neptun Deep, în largul Mării Negre, la 160 km de țărm.

Startul operațiunii a fost duminică, 23 martie 2025, la ora 13.00. Ministrul Sebastian Burduja a spus că, cel mai târziu în 2027, prin proiectul menționat va fi produs gaz pentru România și pentru întreaga regiune.

„Nu sunt vorbe mari. Este un moment istoric. La Ministerul Energiei știm foarte bine câte obstacole a întâmpinat acest proiect în ultimele luni. Obstacole fabricate cu rea-credință. Am văzut cum unii s-au trezit peste noapte arheologi, invocând <vestigii antice> la sute sau mii de metri adâncime, doar ca să blocheze un proiect strategic pentru România și Europa. Să fie foarte clar: nu ne luptăm cu societatea civilă, ci cu cei care folosesc ecologia ca pretext pentru a ține România în genunchi”, a scris Sebastian Burduja pe Facebook.

Ministrul a mai spus că gazul din Marea Neagră înseamnă independența față de Rusia.

„Înseamnă ruperea lanțurilor prin care Rusia a ținut Europa dependentă. Înseamnă o alternativă reală și sigură pentru noi, toți, europenii - fără șantaj și fără prețuri dictate de capriciile unui regim autoritar. Înseamnă peste 20 de miliarde de euro câștigați pentru români, poate chiar mai mult”, a precizat Sebastian Burduja.

APIA a primit peste mii de cereri pentru acordarea sprijinului financiar de urgență destinat crescătorilor de ovine și caprine. Este vorba despre cereri pentru acordarea sprijinului financiar de urgență destinat crescătorilor de ovine și caprine afectați de seceta pedologică severă din perioada septembrie 2023 – august 2024.

APIA a primit 8.321 de cereri. Acestea au fost depuse în perioada 3 – 21 martie 2025 și acoperă un efectiv total de aproximativ 840.000 de animale.
Schema de sprijin are ca scop compensarea pierderilor economice înregistrate de fermierii din sectorul zootehnic, ca urmare a fenomenelor climatice nefavorabile.
Pentru a fi eligibili, solicitanții trebuie să îndeplinească mai multe condiții, printre care: înregistrarea în Registrul Unic de Identificare (RUI), deținerea unei cereri eligibile pentru sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității (intervenția PD-01 din Planul Strategic 2023-2027), precum și existența unui efectiv minim de 50 de capete de tineret femel ovin/caprin (1-12 luni) la data de 31 august 2024. De asemenea, aceștia trebuie să dețină un efectiv echivalent de femele adulte (peste 12 luni) în exploatație, la data de 23 februarie 2025.

Valoarea sprijinului financiar este de 248 lei/cap de animal tineret femel ovin/caprin și se acordă pentru un efectiv cuprins între 50 și maximum 300 de capete per beneficiar. Sumele vor fi plătite până la 30 aprilie 2025, cu posibilitatea efectuării plăților restante (pentru conturi invalide) până cel târziu la 30 iunie 2025.
Fondurile totale alocate pentru această măsură se ridică la 238,8 milioane lei (echivalentul a 48 milioane euro), din care 21,6 milioane euro provin din fonduri europene nerambursabile, iar 26,4 milioane euro sunt asigurate de la bugetul de stat. În cazul în care suma totală solicitată depășește bugetul disponibil, plățile vor fi ajustate proporțional.

Statul a făcut o economie importantă prin reducerea numărului de concedii medicale. Este vorba despre suma de 250 de milioane de lei care a fost economisită în 2024. Numărul concediilor medicale a scăzut într-un singur an cu un milion.

„Am văzut datele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate cu privire la concediile medicale. În urma intervenției de anul trecut, mă bucur să constat că avem cu 1 milion de zile de concediu medical mai puțin față de 2023”, a anunțat Marcel Ciolacu.

Guvernul a calculat ce economie a fost făcută la buget.

„Calculat la salariul mediu, înseamnă o economie la buget de aproape 250 de milioane de lei. Toți românii care au nevoie justificat de concediu medical pentru a se trata vor beneficia în continuare pe deplin de acest drept, dar trebuie să fim atenți să nu existe abuzuri”, a precizat Marcel Ciolacu.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, susține că România are un mix energetic echilibrat și divers care îi conferă securitate energetică. Asta înseamnă că România poate susține un consum ridicat de energie electrică din producție proprie, mai spune Burduja.

Potrivit lui Burduja, producția proprie de energie a acoperit marți dimineață un consum de peste 7.000 de MW. În plus, România a avut posibilitatea să exporte câteva sute de MW pe fondul vârfului de consum.
Ministrul a explicat pe Facebook că situația se datorează unui „mix energetic echilibrat și divers, care înseamnă securitate energetică”.

Ministrul Sebastian Burduja a mai declarat că există în lucru proiecte de dezvoltare de noi capacități de producție, concepute pe același principiu, cel al echilibrului.
„Avem în lucru: 10.000MW solar și eolian; 3.500MW gaz; 2.200MW nuclear; 500MW hidro (centralele începute); 1.000MW stocare în baterii. În plus, în fiecare zi avansăm cu demersul de a păstra capacitățile de producție pe bază de cărbune, până vom avea grupuri pe gaz, care le vor putea înlocui”, a arătat ministrul Energiei.

Lucrările la centrul de colectare a deșeurilor de la Umbrărești au ajuns într-un stadiu avansat de execuție, a anunțat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea. 

„Acesta este unul dintre cele opt centre de colectare din județul nostru, realizate în cadrul unui proiect mai amplu, în valoare de 66 milioane de lei, derulat de Consiliul Județean Galați”, a transmis Costel Fotea. 

Potrivit sursei citate, în prezent, la centrul de la Umbrărești se montează construcția metalică și se pregătește terenul pentru platforma unde vor fi depozitate deșeurile. Pe lângă centrul de la Umbrărești, vor mai fi puncte de colectare și în municipiul Galați, orașul Târgu Bujor, precum și în comunele Slobozia Conachi, Valea Mărului, Berești-Meria, Brăhășești și Drăgușeni.

La astfel de centre de colectare selectivă vor putea fi aduse diverse tipuri de deșeuri, precum:

-Materiale reciclabile și biodegradabile

-Mobilier vechi, saltele, anvelope uzate

-Echipamente electrice și electronice defecte

-Baterii uzate

-Resturi din grădină și moloz din construcții

- Animale moarte – pentru care va exista un container frigorific special.

„Continuăm investițiile pentru un mediu mai curat, o prioritate pentru un viitor mai bun în județul Galați”, a subliniat președintele CJ.