Guvernul a aprobat un act normativ care va accelera procedura privind donarea unui sistem de apărare Patriot către Ucraina. Este un proiect de lege care completează Legea 222/2017, privind capabilitatea de apărarea antiaeriană cu baza la sol.

Proiectul arată că un sistem de rachete sol-aer Patriot face obiectul donației. Documentul a fost trimis, în regim de urgență, în Parlament, și după adoptare, Guvernul va putea emite hotărârea privind actul de donație.

34 de străzi importante din București vor fi dotate cu sisteme de iluminat modern. Primarul General al Capitalei, Nicușor Dan, a anunțat că procedura licitație a fost lansată.

Primarul Nicușor Dan a anunțat luni că a fost lansată procedura de licitație pentru achiziționarea a aproximativ 8.000 de echipamente de iluminat public. Este vorba despre al doilea proiect de modernizare a iluminatului public, pentru care a fost obținută o finanțare nerambursabilă de 50 milioane de lei de la Administrația Fondului pentru Mediu.

„Artere precum Șos. Nicolae Titulescu, Bd. Banu Manta, Sos. Pantelimon, Bd. Nicolae Grigorescu, Bd. Aviatorilor, Calea Giulești, Bd. Constructorilor, Calea Crângași, Calea Rahovei, Calea Floreasca, Șos. Pipera vor beneficia de iluminat public modern, prin implementarea sistemului de telegestiune și utilizarea aparatelor cu tehnologie LED. Aici vor fi instalate 7.822 de echipamente de iluminat”, a transmis Nicușor Dan pe Facebook.

În cadrul primului proiect cu finanțare nerambursabilă realizat cu fonduri de la AFM, Compania Municipală Iluminat Public a montat 4.830 de aparate de iluminat cu LED, de ultimă generație, pe 15 artere intens circulate din Capitală.

„Sistemul de telegestiune are capacitatea să monitorizeze, să măsoare și să gestioneze funcționarea în parametri optimi a rețelei de iluminat public stradal și pietonal. Prin astfel de investiții, eficientizăm iluminatul public, printr-o reducere semnificativă a consumului de energie, cu aproximativ 60% si contribuim semnificativ la reducerea gazelor cu efect de seră”, a precizat edilul șef.

Proiectul care prevede anularea dobânzilor și penalităților celor cu datorii la stat a fost lansat în consultare publică. Anunțul a fost făcut luni de premierul Marcel Ciolacu.

Proiectul care prevede anularea dobânzilor și penalităților celor cu datorii la stat dacă plătesc aceste restanțe până pe 25 noiembrie va intra în procedura de transparență decizională.
„Azi va fi pusă în transparență publică și actul normativ prin care luăm o serie de măsuri pentru a aduce venituri în plus la buget. Anulăm dobânzile și penalitățile celor cu datorii la stat dacă plătesc aceste restanțe până pe 25 noiembrie”, a anunțat Marcel Ciolacu.

El susține că proiecul conține o măsură „în premieră” după Revoluție.
„Răsplătim și contribuabilii corecți, cu taxele la zi! Astfel, de luna următoare, ei primesc o bonificație de 3%, deci plătesc mai puțin către stat. Consider că este forma cea mai firească prin care arătăm un semn de apreciere pentru toți contribuabilii onești din această țară”, a precizat Marcel Ciolacu.

Guvernul a decis să majoreze pragul veniturilor astfel încât pensionarii să poată beneficia de tichete sociale și după recalcularea pensiilor, a anunțat luni premierul Marcel Ciolacu.

Prim-ministrul a explicat că măsura „asigură echitate pensionarilor care primesc tichete sociale, medicamente compensate și ajutoare pentru încălzire”.
„Astfel, majorăm pragurile veniturilor obținute de aceștia pentru ca, și după recalculare, cei cu venituri reduse să primească în continuare ajutorul necesar”, a spus Marcel Ciolacu.

În cazul tichetelor sociale pentru alimente, limita de venituri va crește de la 2.000 la 2.210 lei.
„Și pentru pensionarii care beneficiază de compensarea cu 90% a prețului de referință al medicamentelor majorăm plafonul de venit de la 1.830 lei la 2020 lei pe lună. Astfel, susținem cu fiecare dintre aceste forme de sprijin peste 2 milioane de oameni, pensionari, persoane cu dizabilități și familii cu un singur părinte”, a adăugar premierul.

O decizie va fi luată și în privința ajutorului pentru încălzire.
„Sumele rezultate în urma recalculării pensiilor nu se iau în calcul la stabilirea drepturilor pentru acest tip de ajutor. Rămâne valabil ultimul talon de pensie emis înainte de recalculare. În acest fel, ne asigurăm că un număr cât mai mare de pensionari pot primi în continuare sprijinul în perioada următoare”, a precizat Marcel Ciolacu.

Liderul PNL, Nicolae Ciucă, a participat la Forumul Globsec de la Praga. Mesajul liderului liberal a fost că „modul de guvernare și comunicarea politică trebuie să fie actualizate, pentru a răspunde provocărilor momentului”.

Conferința s-a desfășurat la sfârșitul săptămânii trecute în capitala Cehiei.

„Este obligatoriu ca guvernul să livreze măsuri practice, ancorate în realitatea de zi cu zi. Trebuie să promovăm eficient mesajele noastre – prin care prezentăm situația reală și implicațiile soluțiilor propuse de executiv – altfel lăsăm locul celor care poartă un război informațional să își răspândească poveștile manipulatoare. Modul de guvernare și comunicarea politică trebuie să fie actualizate, pentru a răspunde provocărilor momentului. Asta am comunicat la Forumul Globsec, cea mai importantă conferință de securitate din regiune, care se ține zilele acestea la Praga”, a declarat Nicolae Ciucă.

Potrivit organizatorilor, Forumul Globsec de la Praga este cea mai mare conferință pe teme de securitate și apărare din Europa Centrală și de Est.

Cristian Diaconescu a anunțat că vrea să candideze la alegerile prezidențiale. El a transmis un mesaj video, prin care își anunță decizia. Fostul ministru de Externe mai spune că a început să strângă semnături. Am decis să candidez la preşedinţia României ca independent, a transmis Diaconescu.

Cristian Diaconescu a anunțat pe Facebook ca va candida ca independent la președinția României.

„Am decis să candidez la preşedinţia României ca independent. Independent nu înseamnă singur. Sunt împreună cu românii şi ei sunt alături de mine şi eu alături de ei”, a explicat Cristian Diaconescu.

Pentru a-și depune candidatura, Diaconescu are nevoie de peste 200.000 de semnături.

„Putem depune o candidatură, dar avem nevoie de peste 200.000 de semnături. Piedici în calea candidaţilor independenţi sunt multiple. Nu este deloc uşor, am început deja strângerea de semnături”, a mai spus Cristian Diaconescu.

PNL a anunțat care sunt prioritățile legislative ale Grupului Parlamentar liberal din Camera Deputaților în sesiunea de toamnă. Pe listă sunt pensiile, taxele și cota unică.

Potrivit PNL, prioritățile legislative ale Grupului Parlamentar liberal din Camera Deputaților în sesiunea de toamnă 2024 sun următoarele:

1. Neimpozitarea pensiilor cu valoarea până la 3000 lei
2. Eliminarea dublei impozitări a acumulărilor la Pilonul II de pensii
3. Amendamentul liberal – fără creșteri de taxe și impozite sau impozite/ taxe noi în legea bugetului de stat pentru 2025
4. Menținerea cotei unice pentru o perioadă de 10 ani de la intrarea în vigoare a propunerii legislative liberale, aflate în procedură parlamentară
5. Sprijinirea studenților care studiază în străinătate și se întorc în țară
6. Eliminarea publicității la jocurile de noroc
7. Măsuri de sprijin pentru profesiile liberale
8. Înăsprirea legislației penale pentru protejarea copiilor față de abuzurile celor care îi au în grijă
9. Adoptarea priorităților legislative ale deputaților și senatorilor din grupurile parlamentare PNL cât și prioritățile miniștrilor liberali (de exemplu legea referitoare la taxele de timbru, cea referitoare la notarii publici sau cea referitoare la consilierii de probațiune)
10. Măsuri pentru stimularea absorbției fondurilor europene
11. Programul Național de Redresare și Reziliență rămâne prioritate a Grupului Parlamentar PNL din Camera Deputaților.

„Acestea sunt prioritățile noastre legislative pentru perioada septembrie - decembrie 2024...și vom mobiliza toate grupurile...toate, pentru a face din priorități Legi în vigoare. A vota împotriva acestor proiecte înseamnă a vota împotriva românilor”, a declarat Andronache Gabriel, liderul deputaților PNL.

Aproape 100.000 de oameni au fugit din România în perioada 1968-1989. Statistica a fost realizată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Aceasta a folosit informații din arhivele Securității.

„Câţi oameni au fugit din România comunistă în perioada 1968-1989? Din România comunistă puteai să scapi ilegal în două moduri: să fugi în străinătate sau să rămâi în străinătate. A doua variantă numai în cazul în care aveai aprobarea să pleci din România. Numărul oamenilor fugiţi din România, dintr-o statistică a Securităţii, pe care o prezentăm schiţat, este de puţin sub 100.000 de oameni, adică în jur de 97.000. Perioada observată este 1968-1989, aşadar după schimbarea pedepselor din Codul Penal referitoare la trecerea ilegală a frontierei: dacă până în 1968 trecerea ilegală a frontierei sau tentativa de trecere ilegală erau considerate act de trădare şi pedepsite cu până la 10 ani de închisoare, după 1968 au devenit infracţiuni de drept comun. Pentru trecerea sau tentativa de trecere ilegală se aplica pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani”, a anunțat CNSAS.

Statistica arată ce studii aveau oamenii care au fugit, ce etnie aveau, cum au plecat din țară și unde au ajuns.

„Din cei 97.000 de fugari, aproape 25.500 au trecut frontiera fraudulos frontiera. Majoritatea, adică în jur de 71.500, au rămas în străinătate folosind diverse prilejuri: vizite la rude, excursii, mic trafic de frontieră, contracte culturale sau economice, manifestări sportive, tratamente medicale etc. „Fugarii” aveau diferite niveluri de şcolarizare şi ocupaţii diferite (la momentul plecării): 38.000 aveau studii elementare, 14.000 şcoala profesională, 26.000 studii medii şi postliceale, 17.000 studii superioare şi aproximativ 2000 fără studii precizate sau fără studii. Pe criteriul etniei, fugarii erau români (50.400), germani (24.200), maghiari (19.200), evrei (1800), romi (1500) şi alte etnii, de ordinul sutelor (turci, tătari, greci, slovaci, ucraineni etc.). Ţările vizate de fugari erau, cu precădere, cele europene, Germania (majoritatea persoanelor alegeau această destinaţie), Austria, Suedia, apoi, în ordinea numărului de persoane, S.U.A., Canada, Israel, Grecia, Turcia”, a precizat CNSAS.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat că Guvernul va asigura în continuare, ca prioritate, toate investițiile în infrastructura mare. 8 din 10 lei de deficit însemnă investiții, a explicat Ciolacu.
Declarațiile au fost făcute în contextul investiției de la magistrala de metrou.

„Calea sigură pentru a schimba traficul din capitala României nu poate să fie decât cea a investițiilor, respectiv dezvoltarea rețelei de metrou. Ca prim-ministru, am obligația de a asigura finanțarea Magistralei M6, pe toată durata lucrărilor, astfel încât să nu existe întârzieri”, a declarat Marcel Ciolacu.

Șeful Guvernului a mai spus că a discutat cu liderii europeni despre deficitul României în condițiile realizări ide mari investiții.

„Totodată, vom asigura în continuare, ca prioritate, toate investițiile în infrastructura mare. 8 din 10 lei de deficit însemnă investiții! Toate țările mari - Spania, Italia, Germania, Portugalia - au dezvoltat infrastructura având deficite mai mari pe o perioadă limitată de timp. Acest lucru, de fapt, l-am discutat și l-am negociat și cu președinta Comisiei Europene”, a precizat Marcel Ciolacu.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene din România, Adrian Câciu, anunță că România a încasat, până acum, fonduri din Politica de Coeziune în valoare de 23,84 miliarde euro din exercițiul financiar 2014-2020, atingând un grad de absorbție de 99,1%.

„Am preluat absorbția de fonduri la un nivel de 74% când am venit în aceasta functie de ministru al investițiilor și proiectelor europene. Când PSD a intrat la guvernare, absorbtia era la 51,3%. Iată, sunt 47,8 puncte procentuale(adica jumatate din banii gratis pe care România îi avea alocați dar care stateau la Bruxelles) de progres, de bani europeni, dar mai ales, mii de proiecte care au fost finanțate si au contribuit la dezvoltarea țării noastre, care au fost realizate în acesti 2 ani și 8 luni”, a declarat Adrian Câciu.

Ministrul a vorbit și despre prioritățile privind fondurile europene.

„Continui să cred că, dincolo de tușele politice între cele două partide care guvernează azi România, miniștrii cheie din cele două guverne din perioada noiembrie 2021-prezent și-au îndeplinit mandatele de demnitari care să lucreze în interesul românilor, iar rațiunea liderilor acestei coalitii a condus nu numai la stabilitate politica dar, mai ales, la schimbarea modelului de dezvoltare a României. Mai sunt multe de facut! Prioritatea va fi acum exercitiul 2021-2027, unde avem contracte semnate de peste 17,5 miliarde euro si unde vom depune primele declarații de cheltuieli în luna septembrie”, a precizat Câciu.