Premierul Ilie Bolojan a explicat, miercuri, motivele pentru care Guvernul a decis majorarea impozitului pe proprietăți începând cu anul viitor, precizând că măsura era asumată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și a fost amânată timp de trei ani.

„Am fost criticat, dar de trei ani de zile trebuia să facem asta în angajament PNRR”, a declarat premierul, referindu-se la creșterea impozitului pentru locuințe.
Ilie Bolojan a afirmat că plata impozitului pe proprietăți este necesară pentru finanțarea investițiilor locale. Potrivit acestuia, cetățenii care beneficiază de extinderea rețelelor de apă și canalizare, de asfaltare sau de alte lucrări de infrastructură trebuie să contribuie la bugetele locale pentru cofinanțarea acestor proiecte. „Nu mai avem de unde să le finanțăm și vrem să le continuăm”, a spus premierul.
Șeful Executivului a mai precizat că accesul mai bun la locuințe, străzi iluminate sau asfaltate și servicii de sănătate locale mai bune presupune plata impozitelor aferente.

Începând cu 1 ianuarie 2026, impozitele pe clădiri ar putea crește cu până la 80%, potrivit proiectelor aflate în analiză.
Cabinetul Bolojan are pe ordinea de zi a ședinței de Guvern un proiect de Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Titlului IX „Impozite și taxe locale” din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Proiectul a fost publicat în transparență decizională de Ministerul Finanțelor în data de 12 decembrie.

Conform notei de fundamentare, inițiativa Ministerului Finanțelor este determinată de dificultățile apărute în implementarea modificărilor aduse Codului fiscal, generate de adoptarea întârziată a Legii nr. 239/2025 privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice.
Documentul arată că procesul legislativ a fost întârziat din cauza analizării proiectului de către Curtea Constituțională în două rânduri, ceea ce a dus la temporizarea aplicării legii și la amânarea demersurilor care trebuiau realizate de autoritățile locale.

Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a atribuit contractul pentru proiectarea și construirea Drumului Expres Bacău–Piatra Neamț, proiect strategic care va asigura legătura municipiului Piatra Neamț cu Autostrada Moldovei A7.
Contractul a fost câștigat de o asociere româno-bulgară condusă de Danlin XXL, din care mai fac parte Groma Hold (Bulgaria), Intertranscom Impex SRL, Evropeiski Patisha și Antrepriza de Construcții Drumuri și Autostrăzi. Valoarea ofertei declarate câștigătoare este de 5,17 miliarde lei, fără TVA.

Contractul poate fi semnat după expirarea perioadei de depunere a eventualelor contestații.
Drumul Expres Bacău–Piatra Neamț va avea o lungime de 51 de kilometri și va asigura condiții moderne de transport între cele două municipii, contribuind la reducerea traficului greu și de tranzit din interiorul orașelor Bacău și Piatra Neamț.
Durata totală de realizare a proiectului este de 48 de luni, din care 12 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuția lucrărilor. Garanția lucrărilor este de cinci ani.
Pe traseu vor fi realizate:
-30 de structuri (poduri, pasaje și viaducte), cu o lungime totală de aproximativ 16 kilometri;
-două structuri cu lungimi de peste 1.000 de metri, cea mai lungă fiind un viaduct de 1.072 metri la nodul de conexiune cu Autostrada A7, secțiunea Bacău–Pașcani;
-cinci noduri rutiere: nod tip „trompetă” pentru conexiunea cu A7 (km 0), nod Racova (DN15), nod Podoleni, nod Săvinești și nod Piatra Neamț;
-spațiu de servicii tip S3, pe ambele sensuri de mers;
-Centru de Întreținere și Coordonare (CIC).

Proiectul va fi realizat într-un singur contract și este considerat un pas important pentru dezvoltarea rețelei naționale de transport, creșterea siguranței rutiere și atragerea de investiții în județele Bacău și Neamț. Potrivit Ministerului Transporturilor, constructorul a beneficiat și de punctaj suplimentar pentru angajarea șomerilor din cele două județe.
Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Constantin Șerban, a subliniat că investiția confirmă rolul infrastructurii rutiere ca motor al dezvoltării economice regionale și naționale.

Premierul Ilie Bolojan a avertizat, miercuri, că actuala coaliție de guvernare riscă să se blocheze și să se destrame dacă relațiile dintre partidele aflate la putere nu vor fi „resetate”, în contextul votului dat de senatorii PSD pentru adoptarea unei moțiuni simple împotriva ministrei USR, Diana Buzoianu.

Referindu-se la moțiunea simplă dezbătută și votată în Senat, Ilie Bolojan a afirmat că episodul reprezintă o încălcare a protocolului de coaliție. „Ceea ce s-a întâmplat ieri la Senat n-a fost un lucru bun. Pe de o parte pentru că a fost o încălcare a protocolului de coaliție”, a declarat premierul la Digi FM.

Acesta a remarcat că tensiunile dintre partidele din coaliție au fost speculate de opoziție. „Când s-a dus la microfon doamna ministru și a dat replici PSD, cei care aplaudau erau cei din opoziție cel mai mult. Iar când s-au dus colegii de la PSD și au criticat-o pe doamna ministru, din nou cei care aplaudau cel mai mult erau cei din opoziție”, a spus Bolojan.
Premierul a subliniat că escaladarea conflictelor publice afectează funcționarea Executivului. „Din punct de vedere uman, e greu să faci echipe puternice mâine dacă astăzi oamenii se porcesc între ei și coboară critica la un nivel care nu este de natură a crea încredere”, a declarat acesta, adăugând că astfel de dispute nu aduc beneficii niciunuia dintre partenerii de guvernare.

Ilie Bolojan a avertizat că, în lipsa unei schimbări de abordare, coaliția riscă să intre într-un blocaj permanent. „Azi cu o moțiune împotriva unui ministru, mâine cu o altă moțiune împotriva altui ministru, poi mâine un partid îl cheamă pe ministrul celuilalt partid în Parlament – criticile vor continua, iar degradarea relațiilor se va accentua”, a explicat premierul.
În concluzie, șeful Executivului a transmis un mesaj ferm partenerilor de coaliție: „Coaliția cu siguranță ar putea funcționa mai bine. Dacă nu se resetează relațiile în coaliție, lucrurile nu se vor termina bine. E doar o problemă de timp până când conflictele vor escalada și lucrurile se vor termina prost”.

Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban, a semnat, miercuri, contractul de finanțare pentru un proiect de modernizare a infrastructurii portuare din România, în valoare totală de aproape 165 de milioane de lei, finanțat prin Programul Transport 2021–2027.

Potrivit ministrului, contractul vizează proiectul „Modernizare și extindere infrastructură de alimentare cu apă și canalizare în Portul Constanța”, considerat o investiție majoră pentru dezvoltarea infrastructurii portuare. Anunțul a fost făcut de Ciprian Șerban pe Facebook.

Valoarea totală a proiectului este de 164.962.132,02 lei, TVA inclus. Din această sumă, 62.543.937,02 lei reprezintă contribuția Uniunii Europene, 62.543.937,01 lei provin din cofinanțarea de la bugetul de stat, iar 39.874.257,99 lei sunt cheltuieli neeligibile.

Proiectul are ca obiectiv modernizarea și extinderea rețelelor de alimentare cu apă, canalizare menajeră și pluvială, construirea și reabilitarea stațiilor de pompare și epurare, precum și implementarea unor soluții tehnice moderne pentru eficientizarea consumului de apă, protecția mediului și creșterea siguranței la incendiu.
„Prin această investiție, Portul Constanța face un pas important în conformarea cu directivele europene privind apa și apele uzate, crește eficiența operațională și își consolidează rolul de hub logistic strategic la Marea Neagră”, a declarat ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Ciprian Șerban.

Aproximativ 50 de kilometri din Autostrada Moldovei (A7) au intrat în etapa finală a lucrărilor, fiind demarate pregătirile pentru deschiderea traficului, potrivit informațiilor furnizate de autorități.

Este vorba despre tronsonul Focșani – Adjud Nord, care continuă secțiunea Buzău – Focșani, deschisă circulației anul trecut. Odată cu darea în trafic a acestui tronson, traficul de tranzit va fi scos din municipiul Adjud, iar șoferii vor beneficia de o circulație mai rapidă și mai sigură.

După deschiderea tronsonului, va fi asigurată circulația neîntreruptă pe Autostrada A7 între Ploiești și Adjud, pe o distanță de aproximativ 196 de kilometri, precum și o conexiune rutieră rapidă de aproape 240 de kilometri între București și Adjud.

În prezent, pe șantier se mai desfășoară lucrări de asfaltare pe ultimele pasaje, montarea rosturilor de dilatație și a parapetelor, realizarea semnalizării rutiere, finalizarea panourilor fonoabsorbante, lucrări la sistemele ITS și de iluminat, precum și testarea acestora. Unele lucrări, precum cele de amenajare a scurgerilor apelor, drumurilor de întreținere, parcărilor și spațiilor de servicii, vor continua și după deschiderea traficului.

Șantierul este mobilizat cu 2.874 de muncitori,592 de șoferi pe 296 de autobasculante, care lucrează în două schimburi, și 365 de utilaje. Reprezentanții proiectului precizează că, în pofida condițiilor meteo nefavorabile din ultima perioadă, mobilizarea din teren permite deschiderea circulației în perioada următoare.
Proiectul este cofinanțat din fonduri europene.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță deschiderea sesiunii de depunere a cererilor de finanțare prin intervenția DR-23 – Investiții pentru procesarea și marketingul produselor agricole, destinată sprijinirii dezvoltării industriei alimentare din România.

Potrivit ministrului Agriculturii, Florin Barbu, alocarea financiară totală se ridică la aproape 165 de milioane de euro, fonduri care vor fi utilizate pentru extinderea și modernizarea unităților de procesare, în special în sectoarele de panificație, morărit, patiserie, cofetărie, zahăr, precum și pentru alte preparate alimentare.

Finanțarea este destinată atât înființării de noi unități de procesare, cât și extinderii și modernizării celor existente, incluzând achiziția de echipamente și linii tehnologice moderne, amenajarea spațiilor de depozitare și condiționare, precum și dezvoltarea capacităților de comercializare. Sunt eligibile inclusiv investițiile în magazine proprii, rulote alimentare și platforme de vânzare online.

Sprijinul nerambursabil poate ajunge până la 10 milioane de euro pentru investițiile din sectorul panificației și până la 3 milioane de euro pentru celelalte tipuri de investiții, cu o intensitate maximă a finanțării de 65% din valoarea totală eligibilă a proiectului.
Informațiile detaliate privind condițiile de eligibilitate, criteriile de selecție și procedura de depunere a proiectelor sunt disponibile pe site-ul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

O intervenție de urgență a avut loc luni seara în comuna Barcea, sat Podoleni, după ce mai multe gospodării au fost puse în pericol de inundații.

Echipajele de intervenție au intervenit pe drumul județean DJ 252. Acesta a fost rupt temporar pentru a devia apa provenită din canale de irigat și pentru a preveni pătrunderea acesteia în gospodării. Autoritățile au explicat că problema a fost cauzată de un dop format sub un pod vechi de zeci de ani.

„Pentru a preveni inundarea locuințelor, am decis realizarea unui pod transversal care să permită scurgerea controlată a apei dintr-un canal de desecare. Drumul va fi refăcut după finalizarea podului”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Șeful CJ Galați a precizat că intervenția este necesară pentru siguranța locuitorilor și a rugat participanții la trafic să manifeste înțelegere pe durata lucrărilor.
Noul pod, cu o deschidere mai mare, va fi finalizat în cinci zile.

Circulația pe varianta ocolitoare Zalău va fi deschisă miercuri, dacă raportul Comisiei de recepție, care efectuează verificări va fi favorabil. Comisia se află pe teren marți și miercuri.

Anunțul a fost făcut de directorul general al CNAIR, Cristian Pistol, care a precizat că, în cazul unui raport conform, traficul va fi deschis miercuri, la ora 13:00, pe cei 5,35 kilometri ai obiectivului de infrastructură rutieră.

„Astăzi și mâine, Comisia de Recepție este în teren pentru a verifica lucrările. Dacă raportul va fi conform, mâine, la ora 13:00, deschidem circulația pe cei 5,35 km ai acestui obiectiv de infrastructură rutieră”, a declarat șeful CNAIR.
Potrivit acestuia, proiectul a întâmpinat numeroase dificultăți, iar prioritatea conducerii CNAIR a fost recuperarea întârzierilor pentru ca varianta ocolitoare Zalău să fie deschisă până la finalul anului.
Cristian Pistol a mai afirmat că, odată cu deschiderea circulației, traficul greu nu va mai tranzita municipiul Zalău, iar comunitatea locală va beneficia de un nivel sporit de siguranță și confort.

Autoritățile sanitare din Cluj-Napoca investighează patru cazuri suspecte de lepră, după ce mai multe angajate ale unui salon SPA au prezentat leziuni cutanate. Conform Ministerului Sănătății, unul dintre cazuri a fost confirmat, iar celelalte trei persoane se află sub supraveghere clinică și epidemiologică.

Toate patru sunt femei originare din Asia, angajate ca maseuze la salonul respectiv. Primele două paciente, în vârstă de 21 și 25 de ani, provenind din Indonezia, s-au prezentat la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj pe 26 noiembrie 2025. Investigațiile medicale au inclus biopsii cutanate, care la una dintre paciente au evidențiat prezența bacililor alcoolo-acido-rezistenți. Testul genetic GeneXpert MTB/Rif ULTRA a exclus tuberculoza, orientând diagnosticul spre infecția cu Mycobacterium leprae. Probele histopatologice și frotiurile Ziehl-Neelsen sunt în continuare analizate.

Autoritățile sanitare au luat măsuri pentru prevenirea oricărui risc: spațiile salonului au fost dezinfectate cu ozon, au fost verificate vestiarele și zonele de depozitare, procedurile de igienizare au fost intensificate, iar toți angajații au fost programați pentru controale medicale. Ancheta epidemiologică a fost extinsă, iar activitatea salonului a fost suspendată până la finalizarea investigațiilor.

Pacienta confirmată a început tratamentul specific recomandat de Organizația Mondială a Sănătății. Conform protocoalelor internaționale, după inițierea terapiei riscul de transmitere a bolii scade rapid până la dispariție.

Ministerul Sănătății precizează că lepra este o boală cu evoluție lentă și contagiozitate redusă. Transmiterea necesită contact prelungit și apropiat, iar boala nu se transmite prin strângerea mâinii, îmbrățișări, folosirea transportului în comun sau proximitate scurtă în spații comune.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat că au fost intensificate măsurile de supraveghere epidemiologică, testarea contacților și evaluarea condițiilor de muncă și locuire ale angajaților străini. Autoritățile au solicitat, de asemenea, sprijin internațional din partea OMS și ECDC pentru validarea protocoalelor de diagnostic și tratament.

Ultimul caz de lepră în România a fost înregistrat în 1981, iar în Europa boala apare sporadic, în special la persoane provenind din zone endemice din Asia, Africa sau America Latină. Ministerul Sănătății va reveni cu informații pe măsura evoluției anchetei epidemiologice.

Lucrările la noul spital din Tecuci, una dintre cele mai mari investiții medicale din județul Galați, avansează rapid. Potrivit președintelui Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, constructorii lucrează în prezent la structura etajului al patrulea. Noul spital, finanțat integral de Consiliul Județean, are o valoare estimată de 40 de milioane de euro și va avea o suprafață desfășurată de 10.000 de metri pătrați. Finalizarea este prevăzută pentru anul 2026.

„Acum, pe șantierul noului spital din Tecuci. A început turnarea structurii celui de-al patrulea etaj”, a transmis Costel Fotea.

După inaugurare, aproximativ 60% dintre secțiile actualului Spital Municipal „Anton Cincu” vor fi relocate în noua clădire, care va include secții moderne, laboratoare, săli de operație complet echipate și un heliport SMURD pe acoperiș.

„Am înțeles necesitatea și importanța acestei investiții. Mă bucur că reușim să ne ținem de cuvânt și să salvăm acest spital, care în 2022 risca să fie închis din cauza subfinanțării și lipsei de investiții”, a declarat Costel Fotea.
Investiția este considerată una istorică pentru zona Tecuciului, urmând să deservească peste 120.000 de locuitori din centrul și nordul județului Galați, într-un context în care Spitalul Județean se află la circa 80 de kilometri distanță.