Guvernul se reunește în regim de urgență pentru ajutorarea sinistraților. Ședință extraordinară se va desfășura luni. Aceasta a fost convocată de premierul Marcel Ciolacu pentru stabilirea unor măsuri urgente privitoare la persoanele afectate de inundații. Ședința va începe luni la ora 15.00.

Premierul Marcel Ciolacu nu va mai participa luni la programul guvernamental din județul Buzău, anunțat inițial, pentru că a convocat o ședință extraordinară de Guvern, a anunțat Biroul de Presă.

Ședința extraordinară a Executivului va începe la ora 15.00 și va avea pe agendă măsuri de intervenție rapidă și ajutor pentru persoanele afectate de inundații.
Este vorba despre măsuri fiscale, a precizat Marcel Ciolacu.

Ministrul Educației, Ligia Deca, și secretarul de stat din Ministerul Educației, Sorin Ion, se află luni în județul Galați. Cei doi demnitari vizitează școlile din zonele afectate de inundații.

Anunțul a fost făcut de Biroul de Presă al Ministerului Educației. Ministrul Ligia Deca și secretarul de stat Sorin Ion vor evalua nevoia de sprijin, astfel încât procesul educativ să poată fi reluat cât mai curând.

Vizita începe la Școala Gimnazială Nr. 1 Slobozia Conachi. 25 de școli din județul Galați au cursurile suspendate luni și marți, deoarece sunt afectate în urma inundațiilor, a anunțat duminică Ministerul Educației.

Premierul Marcel Ciolacu a participat la întâlnirea ambasadorilor țărilor UE la București și a declarat că România va continua să acționeze ca un pol de stabilitate și securitate în regiune și să contribuie activ la consolidarea Uniunii.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a avut luni o întrevedere cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene, în cadrul unui mic dejun de lucru oferit de ambasadorul Ungariei în România, E.S. Zákonyi Botond, în contextul deținerii de către Ungaria a Președinției rotative a Consiliului UE.
”Colaborarea dintre instituțiile europene și statele membre rămâne esențială, iar România va continua să susțină activitatea instituțiilor europene și să contribuie activ și constructiv, cum a făcut și până acum, la consolidarea Uniunii. Vom continua să acționăm ca un pol de stabilitate și securitate în regiunea noastră”, a subliniat cu acest prilej șeful Executivului.

Premierul Marcel Ciolacu a punctat în alocuțiunea sa obiectivele comune ale Uniunii care, din perspectiva României, rămân prioritare pentru perioada următoare, referindu-se inclusiv la obiectivul aderării complete la Spațiul Schengen, a cărui primă etapă a fost implementată cu responsabilitate și consecvență de către țara noastră. În acest context, șeful Executivului român a apreciat sprijinul constant al Comisiei Europene și susținerea exprimată de actuala Președinție Ungară a Consiliului UE față de acest obiectiv pe care România îl dorește atins până la sfârșitul acestui an. ”Ne bazăm pe atitudinea obiectivă a tuturor partenerilor europeni”, a mai spus premierul Marcel Ciolacu.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a evocat, totodată, dialogul activ pe care îl menține la vârful Comisiei Europene, cu președinta Ursula Von der Leyen, pe tema configurației noii Comisii, interesul comun al statelor membre fiind de a contribui la instalarea cât mai rapidă a viitorului Executiv european, pentru a asigura continuitate și predictibilitate la nivelul Uniunii.
”Pentru Guvernul României, prioritățile economice au, de asemenea, o importanță majoră, iar continuarea procesului de convergență și reducerea decalajului de dezvoltare față de media la nivelul UE sunt esențiale pentru ca nimeni să nu fie lăsată în urmă”, a mai subliniat premierul Marcel Ciolacu.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat că pe Autostrada A7, între Buzău și Focșani, se va circula în acest an. Cert este că între Buzău și Focșani, de la începutul lunii decembrie, se va circula pe toate cele patru loturi, a spus ministrul în timpul unei inspecții pe șantier.

Cele patru loturi sunt la un grad de construcție de peste 90%, spune ministrul Transporturilor. El mai spune că din discuțiile cu constructorul a reieșit că pe loturile 1, 2 și 4 ale Autostrăzii Moldovei se va putea circula din jurul datei de 1 noiembrie, fără podul de la Buzău. Lotul 3 va fi terminat undeva în jurul datei de 1 decembrie, iar podul aproape de sfârșitul anului.

„Cert este că între Buzău și Focșani, de la începutul lunii decembrie, se va circula pe toate cele patru loturi. Pe celelalte două, de asemenea, care au termen de finalizare anul acesta, între Ploiești și Buzău, sunt tot în jur de 90%, ceea ce ne duce ca și calendar în aceeași perioadă ca acestea patru loturi”, a declarat Sorin Grindeanu.

El a mai spus că spre Pașcani lucrările au trecut 50%/ „La sfârșitul anului viitor să se poată circulă de la București până la Pașcani pe autostradă. Nu am niciun fel de emoții că acest lucru nu se va întâmpla”.
Autostrada Moldovei-A7 va avea aproape 440 km de la Ploiești până la Siret, la granița cu Ucraina.

Termoenergetica anunță că începe încărcarea cu apă a instalaţiilor de alimentare cu energie termică. Operațiunea se va desfășura concomitent cu efectuarea probelor de presiune la instalațiile interioare. Astfel se pregătește rețeaua petru sezonul de iarnă în București.

Compania Municipală Termoenergetica București (CMTEB) SA anunță că, miercuri, începe încărcarea cu apă a instalaţiilor de alimentare cu energie termică, concomitent cu efectuarea probelor de presiune la instalațiile interioare. Acţiunile sunt necesare în vederea pregătirii reţelei de termoficare pentru noul sezon de încălzire 2024 -2025.
Termoenergetica le solicită bucureștenilor să se asigure că lucrările la instalaţiile interioare din imobile vor fi finalizate în timp util, astfel încât să fie evitate incidentele (inundaţii în apartamente sau în subsolurile blocurilor) ce pot apărea odată cu încărcarea acestora.

Compania reamintește că este obligația asociaţiilor de proprietari de a se asigura că instalaţiile interioare proprii (de alimentare cu energie termică) sunt în stare de funcţionare şi că sunt finalizate lucrările din interiorul imobilelor.
Data exactă privind începerea furnizării agentului termic pentru încălzire va fi anunţată ulterior, respectiv după îndeplinirea condițiilor legale.

Premierul Marcel Ciolacu i-a felicitat pe pompieri cu prilejul Zilei Pompierilor din România. Le mulțumim pentru omenie, profesionalism și implicare civică, a spus Ciolacu.
Ziua Pompierilor din România se sărbătorește în fiecare an pe 13 septembrie.

„Îi sărbătorim astăzi pe eroii discreți de lângă noi, pe ajutorul cărora ne bazăm atunci când incendiile, inundațiile sau alte situații de urgență pun în pericol vieți, locuințe și comunități. Le mulțumim pentru omenie, profesionalism și implicare civică”, a spus șeful Guvernului român.

Marcel Ciolacu s-a referit și la misiunile din străinătate ale pompierilor români.

„Curajul și solidaritatea sunt valori ce nu au granițe. Au fost dovedite de salvatorii români în misiunile dificile nu doar în țară, ci și în Grecia, Franța și oriunde au fost solicitați să intervină.Le suntem recunoscători și le dorim multă sănătate și succes în misiuni. La mulți ani, dragi pompieri!”, a adăugat Marcel Ciolacu.

Ziua Pompierilor din România este o sărbătoare anuală care comemorează în fiecare zi de 13 septembrie Bătălia din Dealul Spirii, care a avut loc în 1848 la București între compania de pompieri condusă de Căpitanul Pavel Zăgănescu și un corp de armată al Imperiului Otoman.

Ministerul Afacerilor Externe condamnă ferm atacul forțelor armate ruse împotriva unei nave comerciale, care transporta cereale în Marea Neagră.

Acest eveniment reprezintă o escaladare fără precedent a acțiunilor Federației Ruse în cadrul războiului ilegal și nejustificat pe care aceasta l-a lansat împotriva Ucrainei, susține MAE.
Atacarea deliberată a unei nave comerciale reprezintă o încălcare gravă a normelor dreptului internațional umanitar care reglementează purtarea războiului pe mare, adaugă MAE.

Ministerul Afacerilor Externe solicită ferm Federației Ruse să înceteze orice atac asupra unor nave comerciale și să respecte libertatea de navigație de care beneficiază statele în Marea Neagră.
Ministerul Afacerilor Externe condamnă încălcarea de către Federația Rusă a Cartei Națiunilor Unite prin bombardarea sistematică și iresponsabilă a infrastructurii ucrainene și a navelor care transportă grâne. Acțiunile Federației Ruse amenință securitatea alimentară globală, este concluzia MAE.

Ucraina a anunțat joi că o navă comercială, încărcată cu cereale, a fost lovită de o rachetă rusească. Nava plecase din Ucraina și se îndrepta către Egipt. Nicio persoană nu a fost rănită în urma atacului.

Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, susține că în România sunt prea multe incendii: „Numai în anul acesta pompierii s-au confruntat cu 30.000 de incendii”, a exemplificat Predoiu.

„Riscurile de dezastre naturale, dezastre provocate de diverse activități umane, schimbările climatice sunt din ce în ce mai dese. Numai în anul acesta, pompierii salvatori români s-au confruntat cu 30.000 de incendii. Ne-am confruntat cu incendii de vegetație, pe zone extinse, în diverse regiuni ale țării, unele apărute simultan, ceea ce a însemnat o provocare în plus pentru pompieri. Prin urmare, aceste provocări, riscuri, aceste necesități de a proteja viața cetățenilor, a comunităților față de pericole au crescut și în număr, și în complexitate”, a declarat Cătălin Predoiu.

Ministrul de Interne insistă le cere pompierilor să fie pregătiți. Ast adeoarece zilnic în România sunt aproximativ 1.400 de intervenții.

„E nevoie să ne aplecăm cu mai multă atenție asupra pregătirii tuturor celor care apără cetățenii de astfel de dezastre. Peste 1.400 de intervenții în toată țara, zilnic în domeniul Situațiilor de Urgență. Numai în București, 30-40 de provocări zilnice. Pot să afirm fără nici o ezitare că cei 26.000 de pompieri salvatori români sunt printre cei mai buni din Europa. Acest lucru este demonstrat de zecile de mii de vieți pe care le salvează anual”, a precizat Cătălin Predoiu.

Un sector de autostradă din vestul țării, scos la licitație. Este vorba despre Lotul 2 al Autostrăzii Timișoara-Moravița.

Contractul pentru construcția Lotului 2 al Autostrăzii Timișoara-Moravița intră în procedură de licitație, a anunțat, joi, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.
CNAIR a transmis, la ANAP, spre validare, documentația de atribuire a contractului pentru construcția celor 33,49 de km ai lotului cuprins între Jebel și Moravița.

Pe traseul acesui nou lot de autostradă se vor construi un pod (560 m) peste CF 124 Timișoara-Reșița și DN 58B, două spații de servicii, două parcări de scurtă durată, un centru de Intretinere si coordonare (CIC) și două noduri rutiere (Nod rutier DN 58B Voiteg și Nod rutier Moravița).

Construcția acestui lot va avea o durată de maximum 48 de luni (12 luni proiectare și 36 de luni execuție), iar finanțarea va fi asigurată prin Programul Transport (PT) 2021-2027.

După validarea documentației de atribuire, CNAIR va publica Anunțul de Participare la licitație, în cadrul căruia se va stabili și data limită pentru depunerea ofertelor.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a analizat cum a evoluat puterea de cumpărare în raport cu inflația în ciclul electoral 2020-2024. A fost o perioadă a contrastelor, a spus Câciu.

„Din perspectiva cerută de analiza de context, aș cataloga acest ciclu electoral ca unul al contrastelor, o perioada în care am trecut de la o inflație redusă la una istorică pentru multe economii, apoi un regres al puseului inflaționist, un tip de sinusoidă care a afectat direct puterea de cumpărare si a necesitat intervenții fiscal-bugetare sau/si monetare diverse, specifice dar și inovative. O perioadă în care ne-am confruntat cu cele mai multe crize raportat la perioadă, de la criza pandemică la cea energetică, a lanturilor de aprovizionare sau cea provocată de războiul din Ucraina. O perioadă în care indicatorii inflatie și putere de cumpărare au fost fluctuanti fiind influentati, în mare măsură, de factori externi și atenuati de masuri interne, etapă pe care consider ca am trecut-o cu bine”, a explicat ministrul Câciu.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene recunoaște că inflația a reprezentat un șoc pentru populație.
„Din perspectiva aceasta, as putea spune ca generațiile de dupa 2004 nu au prins o inflație în România de doua cifre, ca sa nu mai amintesc de cele din vestul Europei care nu au cunoscut o inflatie de două cifre dupa anii 1970. A fost un șoc major, un șoc nu numai la adresa populației dar mai ales a companiilor care, în mare majoritate, nu au trăit astfel de timpuri, nu au apucat dobânzi în creștere, chiar si de două cifre la un anumit moment, pe context de cerere în scădere urmare a afectării puterii de cumpărare”, a adăugat Câciu.

România avea o inflație de 2,6% în 2020, în 2021 se dublase, ajungând la 5,1%, în 2022 a ajuns la 13,8%, iar din 2023 a început trendul descendent, la început la 10,4% la final de 2023, în prezent fiind de 5,4%, urmând ca la final de 2024 să fie în jur de 4%.

Ministrul Adrian Câciu a analizat și măsurile luate de guvern.
„Tocmai de aceea, cunoscând și anticipând efectele acestui val de inflatie asupra puterii de cumpărare, strategia noastră, a celor din Partidul Social Democrat în zona guvernamentală, a fost aceea de a acționa gradual, în trei etape, în perioada 2022-2024, etape pe care le-am anuntat în mai multe rânduri și anume: 2022-anul compensării pierderii de putere de cumparare; anul 2023-anul stabilizării puterii de cumpărare; anul 2024, anul creșterii puterii de cumpărare. Actiunile au fost diferite, pentru că și inflația se resimte și afectează diferit puterea de cumpărare”, a arătat Adrian Câciu.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene din România a analizat datele statistice, pe întreaga perioadă și, la o inflație cumulată în jur de 35%, a stabilit următoarele:
a. salariul mediu net a crescut cu 43%, de la 3620 lei la 5176 lei un plus de 10 puncte procentuale peste inflație;
b. salariul minim brut a crescut cu 66%, de la 2230 lei la 3700 lei, un plus de 31 de puncte procentuale peste inflație;
c. pensia minimă a crescut cu 60%, de la 800 lei la 1281 lei, un plus de 25 puncte procentuale peste inflație
d. Pensia medie a crescut cu 55%, de la 1450 lei la 2252 lei și va crește până la 2761 lei din septembrie 2024, ceea ce înseamnă o creștere medie de 90% față de nivelul din 2020, respectiv 55 puncte procentuale peste inflație.

Concluzia îi aparține tot ministrului Câciu.
„La finalul acestui an, putem trage concluzia clară că puterea de cumpărare reală a crescut în acești ani, deși vor fi multe voci care vor spune ca se putea și mai mult sau și mai bine. O să spun două lucruri la final celor care critică modul de acțiune din această perioadă:
1. planul în trei etape promis la intrarea la guvernare s-a îndeplinit, iar în prezent puterea de cumpărare este net superioară inflației cumulate;
2. Acest plan s-a aplicat fără a genera o spirală inflaționistă ci, din contră prin stabilirea unui trend de regres al puseului inflaționist”.